Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    
 
 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?



Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
 
despre:
 
PROCESUL DE INVATAMANT
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 


r2t16te
Procesul de invatamant reprezinta principalul subsistem al sistemului de invatamant specializat in proiectarea si realizarea obiectivelor pedagogice generale, specifice si concrete, operationalizabile la nivelul activitatilor didactice/educative desfasurate, de regula, in mediul scolar.
Caracteristicile generale ale procesului de invatamant sunt evidente la nivelul analizei structurii de functionare a actiunii educationale bazata pe corelatia existenta intre subiectul educatiei (cadrul didactic) si obiectul educatiei (prescolarul, elevul, studentul) - Actiunea educationala/didactica. Aceste caracteristici vizeaza: a) interactiunea subiect-obiect, proiectata si realizata la nivelul relatiei de comunicare dintre "emitator" (cadrul didactic) si "receptor" (prescolarul, elevul, studentul); b) unitatea informativ-formativ, proiectata si realizata la nivelul continutului mesajului educational, construit de cadrul didactic special pentru declansarea raspunsului comportamental al prescolarului, elevului, studentului; c) autoreglarea activitatii cadrului didactic in functie de raspunsul prescolarului, elevului, studentului, la nivelul unor circuite de conexiune inversa, deschise (auto)perfectionarii. a) Interactiunea subiect - obiect, proiectata si realizata la nivelul corelatiei de comunicare dintre "emitator" (cadrul didactic) si "receptor" (elev), presupune construirea unui "repertoriu comun", operational in interiorul actiunii educationale/didactice, care asigura: intelegerea cognitiva a mesajului, acceptarea sa afectiv-motivationala. provocarea reactiei comportamentale a elevului la nivel actionai si atitudinal.
Proiectarea si realizarea "repertoriului comun" solicita empatia pedagogica a cadrului didactic, probata prin capacitatea sa de transpunere in situatia elevului. Ea reprezinta o aptitudine pedagogica antrenata in cadrul relatiei de comunicare dintre cadrul didactic si elev, relatie complexa care angajeaza toate dimensiunile personalitatii acestora ( Marcus, Stroe; David, Teodora, Predescu. Adriana. , .-).
Calitatea comunicarii pedagogice depinde de strategia folosita, care poate fi proiectata prin interactiunea urmatorilor cinci factori: a) scopul activitatii (care vizeaza dimensiunea cognitiva-afectiva-actionala (psihomotorie) a personalitatii elevului); b) personalitatea elevului (capacitatile minime-maxime de receptare-intelegere-interiori-zare-reactie, dependente de aptitudinile generale si speciale disponibile; cunostintele, deprinderile, strategiile si atitudinile cognitive acumulate; motivatiile stimulate la diferite grade de interiorizare); c) cadrul concret al activitatii (sala de clasa, cabinetul, laboratorul, amfiteatrul etc; ora de defasurare; d) personalitatea cadrului didactic (abordabila la nivelul unui model psiho-pedagogic centrat asupra autocunoasterii potentialului minim-maxim de proiectare pedagogica a comunicarii); e) stilul educational (dependent de modul de organizare a informatiei/ inductiv, deductiv, analogic si forma de exprimare predominanta/scris, vorbit, imagine, programe informatizate, grafice etc. in vederea obtinerii unor efecte formative maxime ( Stanton, Nicki, , . -). b) Unitatea informativ-formativ vizeaza legatura functionala existenta intre continutul actiunii didactice si efectele psihologice ale continutului actiunii didactice.

Aceasta implica valorificarea pedagogica a cunostintelor stiintifice studiate la nivel teoretic si aplicativ, in concordanta cu specificul fiecarei trepte si programe (prescolare si universitare.
Saltul de la cunoasterea stiintifica - predominant informativa - la cunoasterea pedagogica - predominant formativa poate fi proiectat si realizat daca sunt respectate integral urmatoarele trei conditii: a) asigurarea autoritatii epistemice a continutului care urmeaza sa fie predat-invatat-evaluat; b) asigurarea legaturilor functionale intre cunostinte, in termenii limbajului natural, propriu fiecarei varste scolare/universitare; c) asigurarea calitatilor tipice "explicatiei educationale" care reprezinta intotdeauna "un tip de comunicare pentru altul", care nu poate face abstractie de receptor, in vederea transformarii calitative a personalitatii acestuia .
Medierea pedagogica a cunoasterii stiintifice presupune stabilirea unor raporturi optime intre conceptele fundamentale si operationale ale fiecarei domeniu. Conceptele fundamentale asigura trunchiul de cultura generala al fiecarei discipline, care trebuie inclus in cadrul procesului de invatamant realizat in "scoala de baza" datorita efectelor formative maxime evidente in planul structurarii aptitudinale si atitudinale a personalitatii elevilor. Angajarea conceptelor fundamentale in "cultura de profil" este specifica procesului de invatamant in licee si scoli profesionale. Aprofundarea acesteia ca specializare complexa, desfasurata pana la niveluri de varf devine posibila in cadrul invatamantului superior, universitar si postuniversitar si in cadrul programelor de perfectionare profesionala continua.
Logica procesului de invatamant, angajeaza mecanismele operationale de (re)-constituire permanenta a unitatii informativ-formativ la nivelul urmatoarelor coordonate pedagogice de transpunere formativa a informatiei stiintifice ( Goian, Gheor-ghe,L, ):
A) Coordonata determinarii continuturilor, care presupune mutarea accentului de la invatarea mecanica, descriptiva sau empirica la invatarea stiintifica, orientata asupra intelegerii relatiilor de cauzalitate, de finalitate, de similitudine si de corespondenta complexa (intre obiecte si concepte, intre mesaj si expresia sa);
B) Coordonata demersului analitico-sintetic si a demersului analitic, care presupune evidentierea: relatiilor de conditionare; relatiilor dintre factori si consecinta actiunii lor; relatiilor dintre elementele componente ale unui obiect si insusirile acestuia; relatiilor elementare de corespondenta intre "obiectele" aflate in studiu si conceptele stiintifice angajate in limitele unor termeni specifici;
C) Coordonata generalizarilor stiintifice si a particularizarii, care presupune exprimarea in plan pedagogic a unor relatii de conditionare (legi, reguli, notiuni - stiintifice) care implica operationalizarea in contexte specifice fiecarui domeniu de cercetare, evitand "sase categorii de deficiente": restrangerea nejusta a sferei generalizarilor; extinderea nejusta a sferei generalizarilor; deplasarea sferei generalizarilor; absenta generalizarilor stiintifice necesare pentru dirijarea demersurilor analitico-sintetice si a celor analitice; lipsa de operativitate a generalizarilor; lipsa de fundamentare a generalizarilor;
D) Coordonata demersului metodic care presupune aplicarea care angajeaza in plan pedagogic: explicarea complexa a fenomenelor; explicarea notiunilor; demonstrarea legilor; rezolvarea problemelor complexe;
E) Coordonata sistemului de cunostinte care presupune stimularea gandirii strategice apreciata "ca forma cea mai inalta a gandirii stiintifice", posibila la nivelul procesului de invatamant prin: programe construite pe baza relatiilor de conditionare; programe construite pe baza relatiilor dintre factori si consecinta actiunii lor; programe construite pe baza relatiilor dintre elementele componente ale unui obiect (in sens larg) si insusirile acestuia; programe construite pe baza relatiilor de corespondenta ce exista intre elementele a doua complexe.
Sustinerea unitatii informativ-formativ presupune elaborarea unui limbaj educational/didactic bazat pe "un sistem de semne lingvistice sau nonlingvistice care, in manifestarea unei relatii de comunicare, determina modificari in sfera personalitatii receptorului (modificari: cognitive, atitudinale, actionale, afective etc.)" - Salavastru, Constantin, , . . Evolutia sa la nivelul unui discurs pedagogic presupune: concentrarea asupra efectelor de ordin educational; solicitarea aderentei partenerilor (elevilor) la mesajul lansat; sustinerea adevarurilor enuntate, argumentate, demonstrate, la nivel practic ( Reboul, Olivier, ).
Analiza discursului pedagogic, activat la nivelul procesului de invatamant, identifica "douasprezece forme diferite de operatii logice" implicate in manevrarea formativa a materiei depredat-invapt-evaluat ( Kneller, George,F.. , .-): a) definirea, care evidentiaza criteriul "genului proxim si al diferentei specifice", indispensabil pentru introducerea elevului in problema aflata in studiu; b) descrierea, care vizeaza precizarea conditiilor si a factorilor care influenteaza problema aflata in studiu; c) desemnarea (sau identificarea), care orienteaza studiul prin intermediul unui cuvant sau a unui simbol, care declanseaza reactia elevului; d) asertarea, care completeaza introducerile gen denumire sau descriere, solicitand o asertiune, ("o consecinta, o teorema, o opinie sau o etapa de demonstratie") care "cere elevului sa faca o prezentare clara, obiectiva si concisa": e) relatarea, care solicita o informare in legatura cu continutul unei carti, sau a unui document, realizata la nivelul unui rezumat; f) substituirea, care "cere elevului sa execute o operatie simbolica, adesea matematica" ("substituie in aceasta ecuatie pe r prin p"\ "recita aceasta strofa si spune-mi forma ei de versificare"); g) evaluarea, care cere elevului aprecierea unei situatii (obiect, eveniment, actiune, experienta, stare de lucruri) in termeni de valoare, oportunitate, viabilitate etc.; h) opinarea, care "cere elevului sa-si exprime o opinie sau o convingere, in general fara a avea destule informatii asupra a ceea ce s-ar putea intampla in viitor sau s-ar fi putut intampla in trecut dar nu s-a intamplat"; i) clasificarea, care "cere elevului sa reduca un exemplu la o clasa mai vasta de o-biecte careia ii apartine"; j) compararea si opunerea, care cer elevului "sa faca o comparatie fara a specifica punctele ce trebuie comparate", respectiv "sa numeasca un obiect", iar apoi "sa numeasca un altul fie asemanator, fie deosebit de cel dintai"; k) inferenta conditionala, care cere elevului "sa gaseasca o consecinta a unui antecedent expus"; l) explicarea, care "expune conditiile antecedente al caror efect este evenimentul de referinta", operatie realizabila in diferite variante: explicare prin mecanism, care cere elevului sa descrie elementele constitutive ale unei structuri ("cum functioneaza un automobil ?"); explicarea cauzala, care cere elevului "sa descrie starea de lucruri al canii rezultat se presupune ca este evenimentul" aflat in studiu ("ce duce la caderea dintilor"); explicarea consecutiva, care cere elevului sa enumere evenimentele care au dus la o anumita situatie ("cum a ajuns generalul Eisenhower candidat la presedentia S.U.A., in ?"); explicarea procedurala, care cere elevului sa descrie etapele necesare pentru atingerea unui obiectiv ("cum se afla radacina patrata a unui numar ?");

explicarea teleologica, bazata pe o introducere care "mentioneaza o actiune, o decizie, o stare de lucruri sau o valoare", care trebuie justificata de elev prin referinta la un scop sau obiectiv ("de ce dormim cu fereastra deschisa ?"); explicarea normativa, care cere elevului: sa justifice o decizie sau o infonnatie, "mentionand o definitie, o caracteristica sau si una si alta" ("de ce numim constitutia Australiei, constitutie de tip federal ?"); "sa dea o regula gramaticala" unei anumite actiuni, optiuni sau decizii ("de ce spunem ca unul este superior celuilalt ?").
Structura logica a mesajului educational, construita la nivelul unui discurs pedagogic care respecta cerintele functionale ale limbajului didactic asigura valorificarea informatiei stiintifice in directia formarii-dezvoltarii personalitatii elevului/studentului. O asemenea caracteristica a procesului de invatamant responsabiiizeaza interventia cadrului didactic, "care trebuie sa expuna materialul cu mai multa eficienta (...) nu numai prin transmiterea cunostintelor in mod logic". Esentiala este "indrumarea elevului astfel incat acesta sa-si manuiasca singur cunostintele in mod logic" (idem, . ).
Autoreglarea actiunii didactice angajeaza realizarea permanenta a circuitelor de conexiune inversa necesare intre calitatea raspunsului elevului si calitatea activitatii cadrului didactic (proiectarea pedagogica - mesajul didactic - repertoriul comun: cadrul didactic - elev). intelegerea si aprofundarea acestei caracteristici a procesului de invatamant presupune raportarea ia structura actiunii educationale si la dimensiunea creativa a personalitatii cadrului didactic.
Raportarea la structura actiunii educationale implica analiza urmatoarelor mecanisme pedagogice angajate intr-o ampla activitate de reglare-autoreglare a procesului de invatamant: a) perfectionarea permanenta a proiectului pedagogic (in functie de idsalu! si de scopurile pedagogice propuse la nivel macrostructural si de specificul scolii si al clasei de elevi) in vederea elaborarii unui mesaj educational adecvat obiectului educatiei/elevului; b) realizarea repertoriului comun optim care determina subiectivitatea obiectului/elevului prin receptarea mesajului si dirijarea comportamentului de raspuns al acestuia; c) definitivarea circuitelor de conexiune inversa externa care exerseaza capacitatea cadrului didactic de autoevaluare a calitatii: proiectului pedagogic - mesajului educational- repertoriului comun, autoevaluare posibila in termeni de: corectare - ameliorare - ajustare - restructurare. d) stimularea circuitelor de conexiune inversa interna care exerseaza capacitatea elevului de autoevaluare a comportamentului de raspuns dirijat, devenit comportament de raspuns autodirijat premisa transformarii obiectului educatiei in subiect al propriei sale formari, prin elaborarea (auto)proieciuiui pedagogic, la nivel de autoeducatii e) valorificarea ambiantei educationale interne si a campului psihosocial extern in directia (auto)perfectionarii permanente a activitatii de predare-invatare-evaluare, la nivelul corelatiei subiect-obiect, subiect-subiect.
in acest context, procesul de invatamant actioneaza ca "un sistem cu autoreglare", care angajeaza personalitatea cadrului didactic, eficienta in masura in care raspunde finalitatilor macrostructurale ale educatiei, relevante la nivelul idealului pedagogic si la nivelul scopurilor pedagogice; determina atingerea unor obiective pedagogice specifice si concrete, evaluabile in termeni de competente educationale deschise: conditioneaza aprecierea propriilor sale performante in functie de calitatea raspunsurilor comportamentale ale elevului; operationalizeaza masurile de (auto)perfectionare a activitatii de predare-invatare-evaluare in termenii corectarii-ameliorarii-ajustarii-restructurarii corelatiei subiect - obiect (cadrul didactic - prescolar, elev, student).
Psihologia procesului educational evidentiaza sursa principala a autoreglarii actului didactic, plasata la nivelul colectivului de prescolari, elevi sau studenti, care satisface simultan sau succesiv atat necesitatile pedagogice ale subiectului educatiei cat si necesitatile pedagogice ale obiectului educatiei. Astfel, in cadrul unei proces de invatamant organizat la nivelul unui sistem complex, cu autoreglare, obiectul educatiei (copilul, tanarul etc.) "are nevoie sa primeasca, dar si subiectul educatiei are tot atat de multa nevoie, daca nu chiar mai multa, sa dea si sa i se recunoasca acest fapt". Urmarind perfectionarea continua a activitatii de predare-invatare-evaluare. fiecare "actor al educatiei" - cadrul didactic, pe de o parte, elevul, pe de alta parte, "satisface nevoile celuilalt" (Davitz, Joel, R.; Ball, Samuel, , .).
Raportarea la dimensiunea creativa cadrului didactic implica analiza structurii personalitatii acestuia care raspunde cererii de autoreglare continua a procesului de invatamant prin activarea urmatoarelor capacitati operationale: capacitatea de raportare la realitatea educationala cu mijloacele inteligentei sale generale; capacitatea de cunoastere si de abordare a elevului simultan ca realitate intelectuala-afectiva-motivatio-nala-volitiva-caracteriala; capacitatea de transmitere a unor cunostinte prelucrate pedagogic, orientate in sens prioritar formativ; capacitatea de adaptare rapida la situa -tiile noi, care apar in mod obiectiv si subiectiv, la nivelul proiectarii-realizarii activitatii de predare-invatare-evaluare ( Dragu, Anca, ).
Aptitudinea pedagogica sintetizeaza urmatoarele tipuri de competente exersate in cadrul circuitelor de conexiune inversa reluate de cadrul didactic pentru perfectionarea continua a activitatii de predare-invatare-evaluare: competenta politica, validata la nivelul relatiei dintre finalitatile macrostructurale-finalitatile microstructurale (aflate la baza proiectului didactic); competenta morala, validata la nivelul relatiei dintre calitatea proiectului didactic-calitatea mesajului educational-calitatea repertoriului comun-calitatea comportamentului de raspuns al elevului; competenta psihologica, validata la nivelul relatiei proiectate intre densitatea informativa a activitatii si rezonanta formativa a acesteia; competenta profesionala, validata la nivelul deschiderii fata de problematica autoperfectionarii in domeniul specialitatii-pedagogiei-metodicii; competenta sociala, validata ia nivelul responsabilitatii asumate prin adaptarea continua la exigentele comunitatii educative nationale, teritoriale si locale.
Autoreglarea procesului de invatamant la nivelul circuitelor de conexiune inversa, necesare pentru perfectionarea continua a actiunii didactice, angajeaza toate resursele aptitudinii pedagogice care pot fi grupate in jurul unor indicatori de ordin: intelectual (echilibru cognitiv, curiozitate epistemica, spirit metodic, simt critic, luciditate, nevoia de inovatie, imaginatie pedagogica); afectiv-motivational (sentimentul responsabilitatii dezvoltat in raport cu elevul si comunitatea educativa, pregnanta interesului socio-uman, respectul fata de opiniile altora, simpatie, generozitate in raport cu elevii si parintii, simtul masurii); social (stilul pedagogic adaptabil la situatiile care apar, valorifi-cabile la linia interdisciplinaritatii intre "stiinta psihologica" si "arta pedagogica", intre "stiinta pedagogica" si "arta psihologica").
Dimensiunile procesului de invatamant reflecta resursele abordarii sistemice a activitatii didactice angajate in plan functional, structural si operational ( Nica, Iulian, coordonator, , .-; Cerghit, Ioan, , .-)
Dimensiunea functionala a procesului de invatamant reflecta legatura acestuia cu sistemul de invatamant, realizata la nivelul raporturilor existente intre finalitatile

pedagogice macrostructurale (ideal pedagogic, scopuri pedagogice) si finalitatile pedagogice microstructurale (obiectivele pedagogice generale, specifice, concrete).
Orientarile procesului de invatamant, determinate la nivel de sistem asigura in plan functional: a) relevanta sociala a obiectivului pedagogic general care sustine activitatea de proiectare globala, unitara a planului de invatamant; b) consistenta psihologica a obiectivelor specifice care sustin activitatea de proiectare auriculara a programelor scolare (conform obiectivelor specifice fiecarui nivel, ciclu, an: prescolar-scolar - universitar - postuniversitar); c) deschiderea creatoare a obiectivelor operationale care sustin actiunea fiecarui cadru didactic de deducere a obiectivelor concrete din obiectivele generale si specifice si de transpunere a acestora in activitatea didactica, respectand particularitatile colectivului de (pre)scolari sau de studenti si ale unitatii (pre)scolare/universitare respective.
Dimensiunea functionala a procesului de invatamant reflecta. in acelasi timp, calitatea structurii sistemului de invatamant: a structurii de adaptare interna, care vizeaza organizarea pe niveluri - trepte - cicluri (pre)scolare/universitare. cu programele curriculare corespunzatoare; a structurii de conducere, a carei valoare este determinata de raporturile existente intre conducerea manageriala si conducerea administrativa a organizatiei scolare.
Dimensiunea functionala a procesului de invatamant concentreaza astfel "mintea" si "inima" activitatilor didactice prin care sistemul asigura: a) conexiunea inversa dintre "intrarea in sistem" (obiectivele strategice, cadrele didactice, (pre)scolarii, studentii, planul de invatamant si programele (prescolare/universitare, spatiul si timpul prescolar/universitar - starea functionala a procesului de invatamant (proiectarea si realizarea activitatilor didactice) - "iesirea din sistem" (produsele procesului de invatamant - calitatea absolventilor raportata la "resursele" investite la "intrarea in sistem"); b) maximalizarea rezultatelor prin valorificarea integrala a tuturor resurselor disponibile in termeni de decizie manageriala (evaluare cu scop de diagnoza - decizie cu scop de prognoza, care vizeaza: corectarea - ameliorarea - ajustarea - restructurarea activitatii).
Dimensiunea structurala a procesului de invatamant vizeaza resursele pedagogice angajate de sistem pentru realizarea calitativa a activitatii didactice si relatiile de colaborare instituite de "scoala" cu societatea civila, in general, cu comunitatile educative, teritoriale si locale, in mod special.
Aceasta dimensiune a procesului de invatamant reflecta structura materiala si structura de relatie a sistemului, care asigura: repartizarea resurselor pedagogice (materiale, umane, financiare, informationale), disponibile la un anumit moment dat; atragerea resurselor pedagogice suplimentare din directia agentilor sociali (economici. politici, culturali etc.) interesati sa investeasca in invatamant.
Dimensiunea structurala a procesului de invatamant angajeaza valorificarea urmatoarelor tipuri de resurse pedagogice: a) resurse materiale (baza didactico-materiala: material didactic, mijloace de invatamant etc; spatiul scolar: arhitectura, calitatea constructiei, anexele disponibile etc; timpul scolar planificat pentru instructia formala - nonformala. rezervat pentru studiul individual etc.; b) resurse umane (cadre didactice, validate institutional in cadrai sistemului de formare initiala/Seminarul pedagogic si de formare continua/ definitivat, grade didactice, reciclare; doctorat/pentru invatamantul superior; personal cu functii didactice complementare: informatician, bibliotecar scolar, , documentarist, laborant, pedagog scolar etc; personal administrativ: secretar, contabil, administrator; c) resurse financiare (bugetul repartizat pentru Ministerul invatamantului; bugetul repartizat teritorial inspectoratelor scolare; bugetul repartizat pe unitati de invatamant; bugetul repartizat pe elev/student; d) resurse informationale (plan de invatamant; programe scolare/universitare; manuale scolare/universitare pentru elev/student - pentru cadrul didactic; materiale pentru stimularea invatarii; materiale metodice; carte pedagogica, presa pedagogica; retele de infonnare asistata pe calculator (...).
Dimensiunea structurala a procesului de invatamant angajeaza si raporturile contractuale stabilite de scoala cu comunitatea educativa teritoriala si locala, reprezentata prin diferiti agenti sociali si prin comitetele si consiliile parintilor. La acest nivel pot fi atrase noile resurse pedagogice, necesare pentru optimizarea activitatilor didactice: resurse materiale (noi spatii de scolarizare, noi mijloace de invatamant; resurse umane (cadre didactice asociate, specialisti in informatizarea invatamantului, in proiectarea educatiei tehnologice, in realizarea actiunilor de instruire nonformala etc; resurse financiare (initiative proiectate in cadrul sistemelor de sponsorizare institutio-nalizate la nivel national, teritorial local; resurse informationale (manuale alternative, materiale de analiza-sinteza realizate la nivel de videoteca, mediateca, biblioteca, presa de specialitate etc).
Managementul procesului de invatamant angajeaza o schema de analiza a raporturilor dintre resursele investite la intrare - calitatea activitatii desfasurate - calitatea produselor/absolventilor la iesire. Aceasta schema, plasata la intersectia finalitati macrostructurale-microstructurale, coreleaza variabilele pedagogice angajate in cazul unui ciclu complet de instruire, desfasurat pe trei niveluri de referinta ( Coombs, Philip, H.,, .; Bonboir, Anne, ,.-): a) Nivelul proiectarii politicii educatiei/Intrarea in sistem: resursele pedagogice repartizate, suplimentate, atrase, valorificate; b) Nivelul implementarii politicii educatiei in invatamant/Starea sistemului: calitatea procesului de invatamant, ca activitate specifica de predare-invatare-evaluare, c) Nivelul finalizarii politicii scolare/Iesirea din sistem: calitatea procesului de invatamant exprimata in termeni de rezultat/ calitatea produsului, respectiv a absolventului; raportul investitie-rezultat/cost-produs.
Dimensiunea operationala a procesului de invatamant vizeaza activitatea educativa/didactica proiectata de educatoare, invatatori, profesori, cu prescolarii, elevii, stu-entii, realizabila in termeni de actiune concreta.
Aceasta actiune concreta presupune adaptarea sarcinilor didactice/educative, stabilite la nivelul programelor scolare, la specificul clasei in contextul proiectarii si al realizarii unor relatii pedagogice optime intre cadrul didactic si elevi. Procesul declansat, care angajeaza creativitatea cadrului didactic, implica urmatoarele patru operatii: a) definirea obiectivelor pedagogice concrete ale activitatii didactice/educative; b) stabilirea continutului activitatii didactice; c) aplicarea metodologiei necesare pentru reusita activitatii didactice/educative; d) asigurarea evaluarii rezultatelor activitatii didactice.
Calitatea activitatii didactice/educative reflecta linia de continuitate existenta intre dimensiunea functionala-structurala-operationala a procesului de invatamant care angajeaza actiunea unor variabile independente de cadrul didactic (finalitatile ma-crostructurale - obiectivele generale si specifice; resursele pedagogice investite), dar si

a unor variabile dependente de cadrul didactic, concentrate la nivelul proiectului pedagogic elaborat de acesta pentru valorificarea potentialului clasei de elevi.
Evolutia gandirii didactice consemneaza progresele inregistrate in proiectarea pedagogica realizata in cadrul procesului de invatamant prin valorificarea caracteristicilor generale ale acestuia (interactiunea profesor-elev; unitatea informativ-formativ; autoreglarea activitatii didactice/educative).
La nivel operational aceasta evolutie evidentiaza modul de abordare a activitatii didactice/educative dm perspectiva rolului acordat celor trei actiuni ale acesteia; predarea, invatarea, evaluarea.
Didactica traditionala concepe procesul de invatamant, mai ales. ca activitate de predare. Rolul prioritar revine cadrului didactic, care este centrat asupra transmiterii cunostintelor in vederea memorarii si a reproducerii acestora de catre elevi si studenti.
Didactica moderna concepe procesul de invatamant, in mod special, ca activitate de predare-invatare. Rolul prioritar revine cadrului didactic care este centrat asupra corelatiei dintre actiunea initiala de predare si actiunea, simultana sau ulterioara, de invatare, declansata, organizata, orientata, in directia transformarii personalitatii (prescolarului /studentului.
Didactica postmoderna concepe procesul de invatamant. in mod special, ca activitate de predare-invatare-evaluare, proiectata in sens curricular prin centrarea pe obiective si realizarea corespondentei pedagogice dintre obiective - continuturi - metodologie - evaluare. - Curriculum, Didactica, Instruirea.

 
 
Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)


 
Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright 2005 - 2014| Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite