l7d2dc

Intre 2 si 4 iunie 1995, in cadrul Programului McDonnell pentru Dezvoltarea
Psihologiei in Rom^nia (program plasat sub responsabilitatea lui William Hirst si finantat de New School for Social Research), Sectia de psihologie a Universitatii
Al.I. Cuza din Iasi (Moldova rom^neasca) a organizat, la initiativa profesorului
Adrian Neculau, un colocviu consacrat reprezentarilor sociale ale tiganilor .
Incaperile Centrului Cultural Francez au gazduit aceasta manifestare. Un anumit numar de ziare (cum ar fi Monitorul) si de radiouri locale (Radio Nord-Est, mai ales) au relatat actiunea. In jur de douazeci de specialisti au fost invitati la aceste zile, printre ei numarindu-se Dorel Abraham, Vasile Burtea si Septimiu Chelcea
(Bucuresti), Dan Dascalu (Suceava), Liviu Matei (Cluj-Napoca), Mihai Merfea
(Bacau), Radu Neculau (Konstanz), Juan Antonio Pérez (Valencia) si Mihai
Sleahtitchi (Balti).
In miezul discutiilor, doua concepte fundamentale: reprezentarea si identitatea.
Primul, in functie de temele de cercetare si de grilele de lectura, imbraca mai multe acceptiuni. Se poate rationa mai intii in termeni de realitate sui generis, traducind pregnanta si caracterul transcendental al constiintei colective . Dar, de asemenea, este posibila evocarea unei forme particulare de gindire simbolica avind propriile sale modalitati de constructie si difuzare . Unii se vor referi la un instrument de categorizare a persoanelor si comportamentelor sau vor pune accentul pe o instanta intermediara intre ideologii si practici (Denise Jodelet, 1989). Oricare ar fi punctul de vedere adoptat, asemenea entitati se definesc printr-un continut, fie ca e vorba, de exemplu, de informatii sau de credinte, se raporteaza la un individ sau la grupuri si se situeaza la interfata obiectului si subiectului, a imaginii si aproprierii sale, oferind modele de inteligibilitate capabile sa ne faca sa intelegem mai bine formarea simtului comun printr-un anumit numar de operatii (cum ar fi schematizarea structuranta) sau de proceduri (cum ar fi cele referitoare la ancorare si obiectivare).

Dimensiunea cognitiva este in aceasta privinta esentiala (Willem Doise si Augusto
Palmonari, 1986).
A doua notiune-cheie, identitatea, se prezinta polisemic: ea desemneaza si exhiba , valorizeaza sau discrimineaza . Utilizata in limbajul curent, ea face parte, de asemenea, din vocabularul psihologiei, al psihanalizei, al filosofiei si, intr-un grad mai putin insemnat, al sociologiei. Formularile care i se dau sint dintre cele mai variate si uneori contradictorii. Recenziile cele mai clasice, cele ale lui Rudolf Göckel si Ludwig Schütz, fac astfel caz de rivalitati sau de aproximari . Dincolo de aceste infruntari, un numitor comun: dialectica aceluiasi si altului, a permanentei si schimbarii, a interioritatii si exterioritatii (Gilles Ferréol, 1990).
Daca unii, urmindu-le lui Erik Erikson sau George Herbert Mead, vad aici un sentiment subiectiv si tonic al unei unitati personale (sameness) si al unei continuitati temporale (relevind nevoia de consideratie, de participare sau de evaluare), altii, inscriindu-se in traditia freudiana, ne atrag atentia asupra relatiilor conflictuale intre
Sine, Eu si Supraeu.
Abordarea genetica aparata de Jean Piaget se intereseaza, in ce o priveste, de mecanismele de socializare: prin intermediul limbajului, individul asimileaza si isi insuseste un intreg sistem de reguli si de codificari care ii permit sa comunice cu semenii sai, sa isi declare apartenenta la grupurile conotate pozitiv sau sa le respinga pe altele. Determinarile se efectueaza in comparatie cu celalalt (dependenta, agre sivitate), cu Noi (adeziune) sau cu actiunea (creatie), fara a uita influenta aparentelor
(dedublare) si devenirii (proiect). Inca de la sfirsitul anilor cincizeci, aparatorii in teractionismului imbogatesc discutia prin lucrarile lor asupra conduitei delincvente si, asemenea lui Howard Becker sau Erving Goffman, vorbesc de transgresarea valorilor dominante, de angajarea in cariere deviante, de stigmatizare, etichetare, fiecare parti cipant straduindu-se sa opereze sub forma de tranzactii o sinteza intre fortele interne si externe ale actiunei sale, intre ceea ce este pentru el si ceea ce reprezinta pentru ceilalti (Howard Becker, 1985; Erving Goffman, 1973).
Dupa aceasta introducere in materie, au fost retrasate cu minutie evolutiile relative: la denumirile cele mai obisnuite 1 (de la boemieni la SDF si la populatia calatoare; de la Tinkers la itineranti, Travellers si alti True Romanies; de la
Zigeuner la Landfahrer si la sigla HWA 2 ...); la metafore sau la imagini vehiculate in dictionare sau abecedare (fraze ca la gente va a misa si los gitanos roban una gallina nu au disparut si se considera ca il familiarizeaza pe micul scolar iberic cu dublul sunet al literei g!); la reglementarile facute, de la expulzare si pedepse corporale la arta reparti zarilor si la includere 3 ; la politicile duse, atit la nivel national, cit si prin colectivitatile locale sau prin retelele asociative: asimilare, insertie, acomodare...
Alt sector privilegiat: analiza rolului si impactului mijloacelor de informare 4 , cele mai multe extrase din presa facindu-se in mod regulat ecoul unui discurs asupra excluziunii articulate in jurul a 4 mari axe, adica modurile de viata (nomadismul fiind perceput ca vector de marginalitate caruia ii sint adesea asociate furtul, vagabon dajul si insecuritatea), vecinatatea si sociabilitatea (exacerbarea tensiunilor in caz de prejudicieri sau provocari), habitatul (vederea caravanelor deranjeaza si incomodeaza, caci ea anunta invadarea cartierului si degradarea locurilor , suscitind conflicte intre comunitati), dreptul si legislatia (puterile publice, se proclama, dau dovada de o prea mare toleranta fata de aceste populatii, lucru resimtit ca o injustitie ).
In cursul acestui simpozion a fost oferita ocazia inceperii unui examen critic al raporturilor pe care le intretin emitatorul si receptorul, sprijinindu-se pe interogatii alta data exprimate de Bernard Berelson, Schuyler Forster sau Harold Lasswell:
Cine ia cuvintul? (identificare si personalitate a locutorilor).
Pentru a spune ce? (mesaj implicit sau explicit, reprezentativ sau instrumental, informativ sau demonstrativ...).
Prin ce mijloace? (natura argumentarii, scopul retinut).
Cu ce rezultate? (eficacitate scontata, procentul de audienta, consecinte directe sau indirecte).
In ce imprejurari? (tara, epoca, atmosfera).
Fiecare comunicare scrisa sau orala, interpersonala sau institutionalizata, trimite la semnificatii mai mult sau mai putin imediate. Continutul sau latent sau manifest poate fi prezentat tematic, formal sau structural. Sa adaugam, asemenea lui Claude
Shannon, Waren Weaver sau Norbert Wiener, ca aceste investigatii sint nu numai descriptive, ci si inferentiale, cuantificarea se bazeaza pe unitati de recensamint (se mantic sau lingvistic), de numeratie (aritmetica sau geometrica) si de context (local sau global). In privinta categoriilor retinute, ele raspund criteriilor de pertinenta, de exhaustivitate, de fidelitate si de validitate. Sa semnalam, de asemenea, datorita im portantei sale, situatia tacerilor sau ezitarilor, lapsusurilor sau emfazelor, efectelor de feed-back sau de retroactiune.
Aici intervin patru fenomene distincte: atentia, perceptia, comprehensiunea si memorizarea, orice schimbare de perspectiva introducind elemente afective sau conative. Mai precis, trebuie sa fie valorizati, asa cum o sugerasera la vremea lor
Paul Lazarsfeld, James Coleman si Elih Katz cu ocazia unor anchete celebre (The
People s Choice, Decatur si Drug Studies), diversi parametri cum ar fi expunerea selectiva, experientele de grup si actiunile de sensibilizare, de recomandare sau de prescriptie conduse concomitent de liderii de opinie si suporturile sau releurile mediatice 1 (two-step flow model).
O data facuta aceasta clarificare, studiul perceptiilor si reprezentarilor a aparut ca primordial. Sondajele de care dispunem apreciaza faptul ca, in ochii compatriotilor nostri, tiganii ajung in a patra pozitie in ierarhia principalelor victime ale rasismului, mult dupa negrii din Africa, beurii sau magrebienii, clasamentul raminind acelasi pe o perioada medie, asa cum o arata tabelul de mai jos (Comisia nationala consultativa a Drepturilor Omului, 1993, p. 632):
Tabelul I.
Intrebare: Care sint, dupa parerea dumneavoastra, principalele victime ale rasis mului in Franta?
Raspunsuri date Februarie Octombrie Noiembrie Noiembrie Evolutie cu ajutorul unei liste 1990 1990 1991 1992 Nov. 91
Nov. 92
% Rang % Rang % Rang % Rang
Magrebienii 83 1 85 1 83 1 83 1 a
Tinerii francezi de origine magrebiana 58 2 59 2 57 2 65 2 +8
Negrii din Africa 38 3 35 3 37 3 38 3 +1
Tiganii, gitanii, populatia nomada 37 4 31 4 24 4 29 4 +5
Evreii 18 5 24 5 20 5 23 5 +3
Asiaticii 9 7 7 6 7 6 7 6 a
Antilezii 11 6 7 6 7 6 6 7 1
Europenii din tarile mediteraneene (Spania,
Portugalia) 8 8 6 8 4 8 5 8 +1
Altii (raspuns spontan) 3 5 4 6
Nu se pronunta 5 3 3 3
Situatia este, dimpotriva, mai ingrijoratoare daca luam in considerare raportul simpatie/ antipatie, mult sub cel corespunzind asiaticilor, antilezilor sau europenilor din tarile mediteraneene ca Spania sau Portugalia (ibid., p. 634)
Tabelul II.
Intrebare: Care sint sentimentele dv personale in privinta diferitelor grupuri din tabelul urmator? Manifestati pentru ele multa simpatie, mai curind simpatie, mai curind antipatie sau multa antipatie?
Multa Mai curind Mai curind Multa Nu se simpatie simpatie antipatie antipatie pronunta
Homosexualii 100% 8 52 44 17 31 14 17
Picioarele-Negre 100% 9 71 62 15 19 4 10
Tinerii francezi de origine magrebiana (Beuri) 100% 6 55 49 25 36 11 9
Evreii 100% 9 69 60 13 19 6 12
Europenii din tarile medite raneene (Spania, Portugalia)100% 14 87 73 6 8 2 5
Magrebienii 100% 5 49 44 27 41 14 10
Tiganii, gitanii, populatia nomada 100% 7 53 46 27 38 11 9
Asiaticii 100% 9 71 62 14 18 4 11
Antilezii 100% 14 81 67 9 12 3 7
Negrii din Africa 100% 107161 1521 6 8
Orice atitudine, s-o amintim, este caracterizata, conform preceptelor emise la inceputul secolului de psihologii din Scoala de la Würzburg, prin atribute unificate intr-un cimp al carui ansamblu formeaza un univers care se decripteaza cu aju torul item -ilor, care trebuie sa fie gradati si sa nu se suprapuna, tipologiile cele mai obisnuite raportindu-se la relatiile interindividuale (Elias Porter si Carl Rogers), la obiectele focale sau la genotipuri (Gordon Allport si Philip Vernon). In marea lor majoritate, scarile care au fost alcatuite satisfac cerinta de unidimensionalitate (o masura unica si apropiata). Printre cele mai cunoscute, cea a lui Emory Bogardus creata in 1925 1 ocupa un loc privilegiat si are drept scop sa evalueze distanta sociala intre grupuri sau comunitati. Analiza cazului rom^nesc furnizeaza, pe acest plan, informatii pretioase (Mihai Merfea, 1991; Elena si Catalin Zamfir, editori, 1993).
Numai gypsies, se constata, sint judecati negativ, fara a prevala, totusi, o xenofobie foarte marcata. La celalalt pol, germanii beneficiaza de pareri foarte favorabile, mult inaintea tatarilor, turcilor sau maghiarilor (Septimiu Chelcea, 1994, p. 157):
Tabelul III.
Atitudinea rom^nilor fata de minoritatile etnice 1
Atitudine
- negativa pozitiva +
Foarte puternica
Puternica Slaba Puternica Foarte puternica
Tigani (7.32) Armeni (15,61)
Bulgari (15,47)
Sirbi (15,34)
Evrei (15,12)
Unguri (14,02)
Ucraineni (14,02)
Rusi (13,61)
Turci (13,11)
Tatari (12,99)
Rezultatele, se continua, pot fi imbunatatite luind in considerare variabilele sex si localizare geografica , femeile si cei din mediul rural facind totdeauna dovada de mai multa neincredere (ibid., pp. 158-159):
Tabelul IV.
Scara de distanta sociala:comparatie barbati/femei, locuitori din mediul urban/rural
Sex
Localizare geografica
Minoritati etnice B F Urb. Rur.
Armeni 16,41 14,78 16,31 14,69
Bulgari 16,30 14,61 16,09 14,64
Evrei 15,41 14,82 15,90 14,02
Germani 19,20 17,72 19,25 17,40
Unguri 15,50 14,47 15,91 13,72
Tigani 7,93 6,72 7,69 6,83
Rusi 13,94 13,29 14,09 12,99
Sirbi 16,15 14,49 16,03 14,43
Tatari 13,27 12,72 13,37 12,52
Turci 13,53 12,67 13,59 12,49
Ucrainieni 14,07 13,98 14,81 12,97
Reactiile de acceptare sau de respingere 2 , se precizeaza, ramin cu strictete tribu tare codurilor socioculturale si caracteristicilor mediului inconjurator 3 .
Prin urmare, cum sa gasesti un echilibru intre respectul drepturilor individului si modurile de expresie colectiva fara ca acestea sa le anihileze pe primele? Pentru multi altii, alternativa se precizeaza intre o Europa a cetatenilor si o Europa a minori tatilor (Jacqueline Costa-Lascoux, 1992, pp. 69 si urm.), integrarea nemaiputind fi conceputa ca un fel de cale de mijloc intre asimilare si insertie, ci ca un proces specific de ajustare reciproca fondat pe adeziunea la reguli de functionare si la norme comune. Daca nu ar fi astfel, politicile care se inspira din acest fapt ar fi ca niste machete de vapoare inchise in sticle si care nu vad marea niciodata (ibid., p. 77).
Mai multe problematici, expuse in a doua zi a Colocviului, pot figura la loc de cinste, cum ar fi cele care se raporteaza: la alteritate si ambivalente (deschidere si imbogatire/inchidere si simbol al tapului ispasitor 1 ; la articularea intre interesele particulare si valorile universale 2 ; la segregatie si rasism.
Aceasta ultima chestiune necesita o conceptualizare adecvata distingind dispozitii, practici si ideologii (Pierre-André Taguieff, 1988, p.255):
Tabelul V.
Subcategorizari
Operatii ale
Cracterizari cognitive rasismului
Percepere
(judecare)
1. Prejudecata rasiala
Atitudine, sentiment, dispozitie
Afect(e) rigid(e) verbalizabil(e) opinie preconceputa
Reglarea actiunii
(abstractie orientativa),
(pasiuni)
Ostilitate latenta
Clasare
(separare si ierarhizare)
2. Discriminare Comportament
Clasificare si excludere
Satisfacere a intereselor de grup (functie de supravietuire)
De la subordonare la aservire
(dominare, exploatare) practici, acte
Explicare
(justificare)
3.Rasism Ideologie Sistem explicit
Legitimare a actelor
Violenta justificata tardiva sau provocata de reprezentari evaluari
(interpretari)
Reflectiile au fost, in general, foarte stimulante pentru o intilnire de calitate, care si-a onorat toate promisiunile si de la care asteptam, nu fara nerabdare, publicarea volumului ce va reuni contributiile.