d7i12iz
Pentru problematica privind minoritatile din Romania, prezinta un deosebit interes evolutia structurii etnice a poporului roman in ultimul veac. Am ales patru recensaminte (1899, 1930, 1977, 1992), oprindu-ne la structura etnica si la cea pe religii. Datele recensamintului de la 1899 au fost completate cu informatii privind structura etnica a provinciilor romanesti aflate sub ocupatie straina.
Structura populatiei, conform recensamintului din 18991 .
Cetatenia Moldova Muntenia Oltenia Dobrogea Romania romani supusi straini austro-ungari germani bulgari francezi greci italieni rusi sarbi turci alte state evrei evrei de protectie romana alti straini de protectie romana
1.606.470
2.487.960
1.149.124
245.742
5.489.296
24.529
62.302
14.160
3.117
104.108
1.352
1.001
4.975
4.618
1.049
9.871
4.024
1.131
1.117
910
399
7.736
7.964
1.564
1.240
1.105
330
65
120
4.808
1.818
1.694
1.159
1.396
4.219
1.603
1.339
20.057
8.841
4.201
3.989
37
197
2.616
3.540
59
2.632
10.843
5.974
22.989
220
272
309
1.019
2.383
78
1.626
5.859
2.510
694
193.282
58.142
4.187
877
256.488
7.190
10.083
2.337
2.762
22.072
Total: 1.848.122 2.659.517 1.181.243 267.808 5.956.690
De retinut ca in cifra austro-ungarilor au fost cuprinsi si romanii din Transilvania,
Bucovina etc., cetateni ai monarhiei dualiste care s-au aflat locuind in tara. Tot astfel,
1. Conferentiar la Universitatea Al.I. Cuza , Iasi. in numarul turcilor au intrat romanii macedoneni, supusi ai Imperiului Otoman care s-au gasit stabiliti aici .
Dupa cum reiese din tabel, din categoria straini de protectie romana faceau parte 256.488 de evrei si 22.072 straini de alta nationalitate, ceea ce reprezenta 47 la mia de locuitori.

Deosebit de interesant este si un tabel privind numarul strainilor din diferite state europene, in preajma anului 1900 2 .
Tara (anul) Nr. srainilor Straini la 1.000 de locuitori
Elvetia (1900)
Romania (1899)*
Danemarca (1901)**
Belgia (1900)
Norvegia (1900)**
Franta (1896)
Austria (1900)***
Germania (1900)
Bulgaria (1900)
Ungaria (1900)****
Olanda (1899)
Serbia (1900)
Anglia (1901)**
Portugalia (1900)
Suedia (1900)
Spania (1900)
Italia (1901)
383.419
467.394
115,6
79,0
32,7
31,0
29,0
27,3
20,2
13,8
13,3
12,8
10,4
80.018
206.061
64.689
1.051.907
517.903
779.536
49.838
245.544
52.989
24.280
9,7
9,3
7,5
3,0
3,0
1,9
385.835
41.728
15.274
55.383
61.606
* Din acest numar, 278.560, adica 46, 8 la mie sint fara protectie straina.
** Sint cuprinsi locuitorii nascuti in strainatate, aflati in tara la epoca recensamintului.
* ** Sint cuprinsi si supusii unguri.
* * ** Sint cuprinsi si supusii austrieci.
Prin urmare, Romania avea cu exceptia Elvetiei cei mai multi straini, in raport cu populatia autohtona.
*
* *
Avind in vedere importanta problemei, mentionam si structura etnica a provinciilor romanesti aflate sub dominatie straina.
Dupa recensamintul maghiar din 1910, situatia etnica in Transilvania se prezenta astfel 3 :
Etnia Nr. locuitorilor % romani maghiari secui germani sarbi si croati ruteni slovaci alte nationalitati
2.909.260
1.617.231
46,2
25,7
441.636
731.964
287.122
164.443
7,0
11,6
4,6
2,6
0,6
1,7
42.674
109.842
Total: 6.304170 100 0
Este de prisos sa insistam asupra faptului ca maniera de realizare a recensamin tului a defavorizat populatia romaneasca din Transilvania.
Romanii erau majoritari si in localitatile Transilvaniei. In cele 4.597 de comune, situatia era urmatoarea 4 : romanii detineau majoritatea in 2.971 comune 64,7% maghiarii detineau majoritatea in 616 comune 13,4% secuii detineau majoritatea in 417 comune 9,1% germanii detineau majoritatea in 350 comune 7,6% altii detineau majoritatea in 243 comune 5,2%
TOTAL:
4.597 100,0%
Pentru situatia etnica din Bucovina, edificator este tabelul intocmit de I. Nistor 5 :
Anul Populatia
Bucovinei Romani Ucraineni Germani, polonezi, maghiari, armeni etc.
1774 72.750 52.750 15.000 4.000
1779 116.926 87.811 21.114 8.000
1786 135.494 91.823 31.671 12.000
1800 192.830 150.000 48.481
1848 377.571 209.293 108.907 59.381
1851 378.536 184.718 142.682 51.136
1861 456.920 202.655 170.983 83.282
1869 511.964 207.000 186.000 118.364
1880 568.453 190.005 239.690 138.758
1890 642.495 208.301 268.367 165.827
1900 730.195 229.018 297.798 203.379
1910 794.942 273.254 305.101 216.474
O situatie asemanatoare intilnim in Basarabia, cu singura deosebire ca aici stapi nirea era cea tarista 6 :
1897
1930
1871
Date oficiale ruse
Date oficiale romane
N.N. Oberucev
Nationalitati
(recensamant)
(recensamant) mii % mii % mii %
Moldoveni 692,0 67,4 920,9 47,58 1.610,7
(romani) 56,2
Ruteni
382,1 19,75 314,2 11,0
162,2 15,8
Ucraineni
155,7 8,05 351,9
(rusi) 12,3
Velicorusi
Bulgari 25,6 2,5 103,2 5,33 163,7 5,7
1897
1930
1871
Date oficiale ruse
Date oficiale romane
N.N. Oberucev
Nationalitati
(recensamant)
(recensamant) mii % mii % mii %
Nemti 33,5 3,5 60,2 3,11 81,1 2,8
Evrei 93,5 9,1 228,1 11,79 204,8 7,2
Ceilalti (tigani, gagauzi, armeni,
17,1 1,7 81,2 4,49 138,0 4,8 polonezi s.a.)
Total: 1.023,9 100 1.931,4 100 2.864,4 100
Concluzia lui A. Boldur este limpede:
Si e de mirare ca rusii, cu toata staruinta lor seculara de a coloniza aceasta regiune de margine, nu au putut obtine decit rezultate foarte modeste, mai mult in judetele de nord si de sud 7 .
Caci, pentru diplomatia rusa, romanii prezentau principala piedica in expansiunea
Rusiei spre Balcani. Un diplomat rus afirma in secolul trecut:
Acest popor romanii are trasaturi bine distincte si nu pot sa ascunda ca, privind harta, ma apuca o dosada (mihnire n.n., Gh.I.) ca aceste 8 milioane de oameni straini de natie slava s-au asezat aici pe fermecatoarele povirnisuri ale muntilor Carpati, formind parca o sageata (e clar ca nu avea in vedere si populatia din Transilvania n.n., Gh.I.) infipta intre natiunile slave, impiedicindu-le unirea lor s...t Daca in locul acestor romani, ar trai sirbi sau bulgari, cit de usor s-ar dezlega atunci problema orientala sau slava 8 .
I. Nistor apreciaza ca datele recensamintului din 1897, ca si cele din 1912, au fost falsificate de autoritatile rusesti. Falsul a fost demascat si de P. Dicescul, membru in
Consiliul imperial din Petrograd, intr-un raport catre Ministerul Instructiunii Publice, in care sublinia ca numarul Moldovenilor in Basarabia este cu mult mai mare, formind peste 75% din intreaga populatiune 9 .
Romania Intregita
Structura etnica a populatiei Romaniei, in urma recensamintului din anul 1930, era urmatoarea10 :
Grupe etnice Nr. locuitori %
Romania romani unguri germani evrei ruteni, ucraineni hutuli rusi bulgari tigani turci tatari
18.057.028
12.981.324
100,0
71,9
7,9
4,1
4,0
3,2
1.415.507
745.421
728.115
582.115
12.456
*
2,3
2,0
1,5
0,9
0,1
409.150
366.384
262.501
154.772
22.141

Grupe etnice Nr. locuitori % ,
0,6
0,3
0,3
0,3
0,1 gagauzi sarbi, croati sloveni cehoslovaci polonezi greci armeni albanezi alte nationalitati nedeclarati
105.750
51.062
51.842
48.310
26.493
15.544
*
*
4.670
54.355
0,3
7.114
*
*) Mai putin de 0,1%
Din datele recensamintului de la 1930, de desprind citeva constatari: majoritatea absoluta a populatiei (71,9%) era formata din romani; romanii aveau majoritatea absoluta in aproape toate provinciile; faceau exceptie
Dobrogea si Bucovina, unde aveau majoritatea relativa, de 44,2%, respectiv 44,5%, dar unde depaseau in mod covirsitor din punct de vedere numeric orice entitate etnica ce convietuia aici ; intre minoritati, ungurii ocupau locul intii, cu 7,9%; de retinut ca in aceasta categorie au fost inclusi toti locuitorii care s-au declarat unguri, deci si secuii si o mare parte a ceangailor; locurile doi si trei la minoritati erau reprezentate de germani si evrei; dintre minoritati, cea mai ridicata cota de populatie urbana o aveau evreii: 68,2 din totalul acestei populatii.
*
* *
Conform recensamintului din anul 1899, structura populatiei dupa religie, in
Romania si pe provincii, era urmatoarea 1 1 :
Din 100 locuitori, sunt de religie:
Romania/ provincii
Ortodoxa Mozaica Catolica Protestanta Mahomedana Armeana Lipoveana
2,5
4,8
1,6
0,9
2,1
0,4
0,1
0,5
0,1
2,1
0,7
0,0
0,1
0,1
0,1
0,2
0,0
0,0
0,6
0,3
0,1
0,1
Romania
Moldova
Muntenia
Oltenia
Dobrogea
91,5
84,2
95,4
98,5
73,4
4,5
10,6
2,3
0,4
1,6
15,6
4,5
Pentru structura etnica a oraselor tarii, este interesanta prezentarea principalelor trei religii1 2 si pe sexe:
Din 100 locuitori, sunt de religie:
Orasele
Ortodoxa Mozaica Catolica
M F M F M F
8,1
2,9
5,9
4,2
5,7
3,4
2,8
Bucuresti
Iasi
Galati
Braila
Craiova
Ploiesti
Botosani
Turnu-Severin
Bacau
Pitesti
Husi
Dorohoi
Calarasi
74,6
47,1
71,4
76,4
87,1
90,4
95,5
79,4
45,6
88,5
60,6
45,9
95,0
69,2
43,3
66,6
73,5
81,7
89,4
42,4
73,0
40,9
83,6
60,4
41,1
94,3
13,7
49,1
21,1
17,0
15,7
52,4
23,7
17,9
10,6
3,5
8,4
7,3
8,9
3,7
2,8
5,7
5,2
7,3
5,8
50,3
53,1
3,8
4,8
15,9
21,2
7,8
4,4
7,3
7,1
45,7
50,9
4,8
6,6
25,8
51,4
26,3
56,0
13,3
13,3
3,5
1,5
2,7
1,9
3,2
3,5
Prin urmare, majoritatea covirsitoare a populatiei tarii era formata din ortodocsi; in comunele rurale, procentul acestora era de 95,9% iar in cele urbane de 72,5%1 3 :
Din 100 locuitori in comunele urbane, sunt de religie:
Romania/ provincii
Ortodoxa Mozaica Catolica Protestanta Mahomedana Armeana Lipoveana
5,6
4,4
6,4
7,6
2,8
1,4
0,3
2,1
1,1
1,1
0,9
0,1
0,2
0,3
0,4
0,6
0,2
0,0
1,8
0,2
0,2
0,0
Romania
Moldova
Muntenia
Oltenia
Dobrogea
72,5
55,7
80,5
86,9
74,3
19,0
38,7
10,6
4,1
5,6
12,2
2,2
Din 100 locuitori in comunele rurale, sunt de religie:
Romania/ provincii
Ortodoxa Mozaic a Catolica Protestanta Mahomedana Armeana Lipoveana
1,1
3,6
0,0
0,0
0,2
1,8
4,9
0,4
0,2
2,0
0,2
0,1
0,1
0,0
2,4
0,7
0,0
0,0
0,0
0,0
0,1
0,0
0,3
0,0
0,1
Romania
Moldova
Muntenia
Oltenia
Dobrogea
95,9
91,3
99,4
99,8
73,1
16,7
0,2
5,4
Se constata, deci, ca a doua religie dupa cea ortodoxa era cea mozaica. Din acest punct de vedere, Romania se afla intre primele tari ale Europei1 4 :
Proportia la 1.000
Tara Anul Nr. locuitori a mozaicilor fata mozaici de totalul populatiei
Anglia*
Austria
Belgia*
Bulgaria
Danemarca
Elvetia
Franta*
Germania
Grecia
Italia
Norvegia
Olanda
Romania
Rusia**
Serbia
Spania*
Suedia
Ungaria
1901
1900
1900
1900
1901
1900
1900
1900
1899
1901
1900
1899
1899
1897
1895
120.000
3,0
1.225.000
46,8
0,6
9,0
1,4
3,9
2,6
4.000
33.663
3.476
12.551
100.000
586.833
10,4
2,6
1,7
0,3
5.800
35.617
642
103.988
266.652
24,0
45,0
40,6
5.189.401
5.100
1.000
3.500
2,2
1900
1900
0,3
851.378
44,2
* Cifre aproximative.
** Se cuprinde Rusia asiatica si europeana.
Conform recensamintului din anul 1930, structura populatiei dupa religie si pe medii era urmatoarea 1 5 :
%
Religia Romania nr. locuitori
Romania urban rural
Ortodoxa
Greco-catolica
Romano-catolica
Reformata (calvina)
Evanghelica (luterana)
Unitariana
Armeano-gregoriana
Armeano-catolica
Lipoveana
Adventista
Baptista
Mozaica
Mahomedana
Alte religii si secte
Fara religie
Religie nedeclarata
13.108.227
72,6
60,9
75,6
7,9
6,8
3,9
2,2
0,4
8,7
5,9
3,7
2,1
0,4
1.427.391
1.234.151
4,6
10,4
4,9
2,6
0,3
0,3
710.706
398.759
69.257
10.005
*
*
*
*
1.440
*
57.288
16.102
60.562
0,3
0,3
0,3
*
*
*
0,3
4,2
1,0
0,4
1,6
1,0
0,1
756.930
285.486
14,3
1,0
*
*
*
*
*
*
*
*
*
7.434
6.604
6.686
* Procente sub 0,1%
Se constata: mentinerea ortodoxiei ca principala religie a tarii (72,6%); impreuna cu greco -catolicii, locuitorii ortodocsi depaseau 80% din populatia tarii; dupa greco-catolici (7,9%) si romano-catolici (6,8%), vin locuitorii de religie mozaica (4,2%); in mediul rural, ortodocsii si greco-catolicii reprezinta aproximativ 85% din totalul populatiei; majoritatea celor de religie mozaica locuieste la orase; fata de anul 1899, proportia ortodocsilor a scazut de la 91,5% la 72,5% si a crescut cea a greco-catolicilor si a catolicilor; procentul populatiei de religie mozaica scade de la 4,5% la 4,2%.
In capitala tarii, in comparatie cu anul 1899, are loc o crestere a populatiei de religie ortodoxa la care se adauga greco-catolicii si o scadere a populatiei de religie mozaica 1 6 :
Religia Nr. locuitori %
Ortodoxa
Mozaica
Romano-catolica
Greco-catolica
Evanghelica (luterana)
Reformata (calvina)
Armeano-gregoriana
Mahomedana
Fara religie
Adventista
Baptista
Unitariana
Armeano-catolica
Lipoveana
Alte religii si secte
Religie nedeclarata
486.193
76,1
12,0
76.480
36.414
12.882
12.203
5,7
2,0
1,9
1,1
0,4
0,2
0,2
0,1
0,1
0,1
7.316
2.829
1.220
989
576
566
389
*
*
*
52
14
163
754
0,1
Total:
639.04 100,0
Populatia pe nationalitati la recensamintele din anii 1977 si 1992 1 7:
7 ianuarie 1992 5 ianuarie 1977 1992 fata de 1977
Nationalitatea in procente
Persoane In % din total Persoane In % din total
Total 22.810.03 100,0 21.559.91 100,0 105,8
Romani 20.408.54 89,5 18.999.56 88,1 107,4
Magiari 1.624.959 7,1 1.713.928 7,9 94,8
Romi (tigani) 401.087 1,8 227.398 1,1 176,4
Germani 119.462 0,5 359.109 1,7 33,3
Ucraineni 65.764 0,3 55.510 0,3 118,5
Rusi-lipoveni 38.606 0,2 32.696 0,2 118,1
Turci 29.832 0,1 23.422 0,1 127,4
Sarbi 29.408 0,1 34.429 0,2 85,4
Tatari 24.596 0,1 23.369 0,1 105,3
Slovaci 19.594 0,1 21.286 0,1 92,1
7 ianuarie 1992 5 ianuarie 1977 1992 fata de 1977
Nationalitatea in procente
Persoane In % din total Persoane In % din total
Bulgari 9.851
10.372 * 95,0
Evrei 8.955 24.667 0,1 36,3
Croati 4.085 7.500
54,5
Cehi 5.797 7.683 75,5
Polonezi 4.232 4.641 91,2
Greci 3.940 6.262 62,9
Armeni 1.957 2.342 83,6
Alte nationalitati 8.602 5.279 162,9
Nedeclarata 766 452 169,5
0,2
0,2
Populatia de nationalitate romana 1 8 inregistrata la recensamint (inclusiv aromanii si macedoromanii) a fost de 20.408.542 locuitori, reprezentind 89,5% din populatia tarii. Fata de recensamintul din 1977, numarul romanilor a crescut cu 1.409 mii persoane (respectiv 7,4%), ponderea lor in totalul populatiei a crescut de la 88,1%, in 1977, la 89,5%, in 1992.
Un numar de 2.400.727 locuitori, respectiv 10,5% din populatie reprezinta cele lalte nationalitati. In perioada 1977-1992, numarul persoanelor apartinind minori tatilor nationale s-a redus cu 159 mii persoane (respectiv cu 6,2%), in principal ca urmare a migratiei externe.
Numarul locuitorilor care s-au declarat de nationalitate maghiara (inclusiv secuii) a fost la recensamint de 1.624.959 persoane, reprezentind 7,1% din populatia tarii, fiind cu 89 mii persoane in scadere fata de 1977 (respectiv cu 5,2%).
Numarul persoanelor care s-au declarat de nationalitate romi (tigani) a fost la ultimul recensamint de 401.087 (1,8% din totalul populatiei), de 1,8 ori mai mare decit la recensamintul precedent (cind ponderea lor in populatia totala a fost de numai
1,1%. Cresterea numarului persoanelor de aceasta nationalitate este nu numai conse cinta unei fertilitati mai ridicate specifica acestei etnii, ci si a faptului ca un numar mai insemnat de romi nu au ezitat, cum s-a intimplat, din diferite motive, la recen samintele precedente, sa-si declare nationalitatea de care apartin.
Scaderea foarte mare a numarului persoanelor de nationalitate germana (inclusiv sasii si svabii) de la 359,1 mii persoane in 1977, la numai 119,5 mii persoane la ultimul recensamint este, in primul rind, o consecinta a migratiei externe.
Celelalte nationalitati, dintre care nici una nu are peste 70 mii persoane, insu meaza in total ceva mai mult de un sfert de milion de persoane, respectiv 1,1% din populatia tarii. Cresteri fata de anul 1977 s-au inregistrat la populatia de nationalitate ucraineana (inclusiv rutenii), rusa-lipoveana, turca si tatara. La toate celelalte nationa litati se constata scaderi ale numarului de persoane, dintre care cele mai semnificative la evrei, greci si armeni.
Ponderea populatiei de nationalitate romana este majoritara in 38 de judete, iar in
22 dintre acestea proportia romanilor depaseste 95%. In municipiul Bucuresti, 97,5% din populatie este de nationalitate romana, celelalte nationalitati reprezentind 2,5%, dintre care 1,4% romi (tigani).
Populatia de nationalitate maghiara detine majoritatea in judetele Harghita
(84,7%) si Covasna (75,2%); de asemenea, ea detine proportii mai ridicate in jude tele: Mures (41,4%), Satu-Mare (31,0%), Bihor (28,4%), Salaj (23,7%).
Romii (tiganii) se intilnesc in numar mai mare si detin ponderi semnificative in judetele: Mures, Sibiu, Salaj, Bihor, Giurgiu, Calarasi, Ialomita, Alba (intre 3,1 si 5,7%).
Populatia de nationalitate germana se intilneste indeosebi in judetele Timis, Sibiu,
Satu-Mare, Caras-Severin.
Ucrainenii sint concentrati mai ales in judetele Maramures, Suceava, Tulcea; rusii si lipovenii in judetele Tulcea, Constanta, Braila, Suceava; turcii si tatarii, in judetele
Constanta si Tulcea; sirbii, in judetele Timis, Caras-Severin, Arad, Mehedinti; slo vacii, in judetele Arad, Bihor, Salaj, Timis; cehii, in judetele Caras-Severin si
Mehedinti; polonezii, in judetul Suceava; bulgarii, in judetele Timis, Arad,
Dimbovita. Evreii, grecii si armenii sint raspinditi in toate judetele tarii; comunitati evreiesti mai numeroase se intilnesc in municipiul Bucuresti si in judetele Timis, Iasi,
Cluj, Bihor, comunitati grecesti, in municipiul Bucuresti si in judetele Tulcea,
Constanta, Braila, Galati, iar comunitati armenesti, in municipiul Bucuresti si in judetul Constanta.
Datele referitoare la distributia populatiei dupa religia (confesiunea religioasa) declarata la recensamintul din 1992, arata ca 99,8% din locuitorii tarii si-au declarat apartenenta la o religie (confesiune), iar persoanele care s-au declarat atei sau fara religie (circa 35 mii) reprezinta numai 0,2% din total.
In ceea ce priveste structura dupa religie, se evidentiaza preponderenta populatiei de religie crestina ortodoxa, reprezentind 19.802.389 persoane, adica 86,8% din totalul populatiei.
Cele 1.161,9 mii persoane care au declarat ca apartin de religia romano-catolica reprezinta 5,1% din totalul populatiei si se afla in proportii mai importante in judetele
Harghita, Bacau, Timis, Covasna, Satu-Mare, Bihor, Mures, Neamt si Arad.
S-au declarat de religie reformata un numar de 802,5 mii persoane (3,5% din total) si care se afla mai ales in judetele Mures, Bihor, Cluj, Covasna, Satu-Mare,
Salaj si Harghita.
Un numar de un milion de locuitori (4,5%) au declarat ca apartin altor culte religioase, din care un numar mai mare il detin persoanele de religie greco-catolica
(223,3 mii), penticostala (220,8 mii), baptista (109,5 mii), adventista (77,5 mii), unitariana (76,7 mii) si musulmana (55,9 mii).
Populatia de nationalitate romana, potrivit rezultatelor recensamintului din 1992, este in proportie de 94,7%, de religie crestin-ortodoxa. Pe linga aceasta, 1,8% dintre romani sint romano-catolici, 0,9% greco-catolici, 1,0% penticostali, 0,5% baptisti,
0,3% adventisti, 0,9% crestini dupa Evanghelie, 0,1% apartin Bisericii ortodoxe de stil vechi, 0,2% sint de alta religie, iar 0,1% sint atei sau de alta religie.
Maghiarii sint in proportie de 47,1% reformati, 41,2% romano-catolici, 4,6% unitarieni, 0,8% sint de religie evanghelica sinodo-presbiteriana, 0,4% de religie evanghelica de confesiune augustana, 0,8% baptisti, 0,5% adventisti, 4,3% de alta religie, 0,2% atei si fara religie si 0,1% nu si-au declarat religia.
Romii (tiganii) se distribuie dupa religie astfel: ortodocsi 85,3%, romano -catolici 4,8%, reformati 4,4%, greco-catolici 0,9%, penticostali 2,0%, unitarieni 0,2%, baptisti 0,2%, crestini dupa Evanghelie 0,2%, evanghelici de confesiune augustana 0,1%, alta religie 0,9%, atei si fara religie 0,9%, religie nedeclarata 0,2%.
Germanii sint romano-catolici in proportie de 59,4%, evanghelici de confesiune augustana 22,9%, evanghelici sinodo-presbiteriana 2,4%, reformati 2,3%, penticostali 0,4%, baptisti 0,4%, atei si fara religie 0,2%.
Populatia dupa religie la recensamintul din 1992 1 9 :
Religia Persoane Procente
Ortodoxa 19.802.389 86,8
Romano-catolica 1.161.942 5,1
Reformata 802.454 3,5
Greco-catolica 223.327 1,0
Penticostala 220.824 1,0
Baptista 109.462 0,5
Adventista 77.546 0,3
Unitariana 76.708 0,3
Musulmana 55.928 0,2
Crestina dupa Evanghelie 49.963 0,2
Evanghelica de confesiune augustana 39.119 0,2
Crestina de rit vechi 28.141 0,1
Biserica Ortodoxa de stil vechi 32.228 0,1
Evanghelica
Sinodopresbiteriana 21.221 0,1
Mozaica 9.670 *
Alta religie 56.329 0,2
Atei, fara religie 34.645 0,2
Nedeclarata 8.139 *
Total 22.810.035 100,0
*
* *
Datele statistice prezentate aici ofera un punct de plecare pentru cei care cerce teaza, din perspectiva istorica, sociologica, psihologica etc., istoria romanilor in ultimul veac. Unele concluzii se desprind cu usurinta. Altele presupun o analiza complexa si nuantata, luind in considerare un complex de factori interni si externi, ceea ce permite stabilirea coordonatelor evolutiei natiunii romane in secolul al XX-lea si a locului Romaniei pe continentul european 2 0 .