ISTORIC, RASPINDIRE GEOGRAFICA
Tutunul este o planta care face parte din familia Solanaceelor impreuna…
cu cartoful si patlagica rosie. Botanistul Linne a clasat si denumit planta
-;Nicotina tabacum- specia Nicotiana.Ea creste intr-un climat temperat
si cuprinde 50-60 specii diferite. Prima data l-au cunoscut indienii care-l
foloseau ca otrava sau il foloseau la ceremoniile rituale. In secolul
XV tutunul se “fuma” de catre sefi triburilor in timpul ceremoniei
“pipa pacii”. In America se folose impotriva viermilor
intestinali, contra muscaturilor de serpi sau ca afrodisiac. e2r17rf
A fost cultivat in Cuba de catre spanioli si importat in Europa
insecolul XVI.A ajuns in Franta prin Jean Nicot in 1558 si
pe vremea lui Napoleon (1810), a fost introdus monopolul de stat.
In continentul American, colonisti veniti in 1615 desxcopera o planta,
tutunul, pe care o cultiva si otrimit in Anglia, in cantitati din
ce in ce mai mari;in secolul XX acest tutun este renumitul tutun
de Virginia.
Destinul acestui drog a inceput prin ai fi favorabil, caci in scurt
timp devine “panaceul universal”si intrebuintat ca “ceva”
bun la pentru toate relele.
Compozitie chimica, substante nocive
Cercetatori din laboratoare au reusit aproape 100% sa identifice compozitia
chimica a tutunului, a frunzei de tutun si chiar a fumului de tutun.
Pe grupe si subgrupe sunt :
1.Alcaloizi: - nicotina
- nornicotina dibenzoacridina
2.Hidrocarbur: - benzopyrenul 3-4
- dibenzoantracenul
3.Terpene si esteri
4.Fenoli
5.Particule de insecticide arsenicale
6.Particule radioactive
-poloniu 201
-carbon 14
-radium 226, 228
-thoriu
-potasiu 40
7.Monoxid de carbon, CO2 ,N2 etc
8.Acid cianhidric
9.Acizi organici
10.Cetone
11.Glucide (celuloza, pectine, zahar)
12.Compusi metalici (cobalt, nichel)
13.Virusuri (al mozaicului tutunului).
Din substantele de mai sus, cele de la 2,3,4,6,12 sunt stigmatizate prin actiunea
lor cancerigena sau prin actiunea lor tumorigena la nivelul pielii, mucoaselor
sau a plamanului.
Fumul de tigara rezulta din arderea incomplecta a tutunului la o temperatura
de a-proximativ 850 grade celsius.El este un aerosol ce contine particule in
suspensie, un a-mestec heterogen, de marimea a 0,1-0,8 microni. Un esantion
de fumare aceeasi densitate in particule ca si ceilalti aerosoli poluanti
(ex.: gazul de esapament 5X10 particule pe ml aerosol ).
Substantele cele mai nocive sunt:
-nicotina (intr-o tigara se gaseste 1,5% nicotina);
-oxid de carbon (4%);
-substante cancerigene (in numar de 479-600 in fumul de tigara,
prin combustia tutunului );
-gudroane (benzopyrenul provenit din arderea hartiei de tigara, responsabil
de ingalbenirea dintilor si a degetelor);
-substante iritante din fumul de tigara (NO2,NO3 )
-derivati de cobalt si nichel (se gasesc in fumul de tigara de cateva
mii de ori mai mari decat in mediul industrial pe 24 de ore);
-substante aromate (folosite in tehnologia tigarilor).
Din substantele nocive, libere sau combinate, care circula in sangele
fumatorului cel putin unsprezece sunt cancerigene.Sangele fumatorilor
contine cu 20% mai mult CO decat cel al nefumatorilor (o lipitoare aplicata
pe tegumentele unui fumator va fi ucisa de toxicitatea sangelui ingerat).
Un centimetru cub de fum de tigara contine 500 milioane de particule funingine.
Cercetatorul Martell din Colorado -;S.U.A. a detectat in jurul culturilor
de tutun emisiuni de radiatii alfa si beta, provenite din poloniu 201 si Pb
40 din tutun. Se presupune ca aceste substante pot fi extrase din pamant,
prin radacini sau din atmosfera, ajungand in tutun pe calea frunzelor.
Recent s-a descoperit o sub-stanta in frunzele de tutun, o proteina, rutinul,
care activeaza o componenta a san-gelui, factorul XII, cu actiune indirecta
in coagularea sangelui.
Efectele tutunului
1.Efecte cancerigene
S-a dovedit ca 96% din cei bolnavi de cancer pulmonar erau fumatori, care in
medie fumau 10-20 tigari pe zi, de mai multi ani. O statistica efectuata in
Anglia pe 5000 de bolnavi cu cancer pulmonar, demonstra ca proportia deceselor
prin aceasta boala, creste direct cu numarul de tigari fumate.
2.Efecte la nivelul caiilor respiratori
Caile respiratorii superioare usnt agresionate permanent la fumatori.Iritatia
mucoasei naso-faringiene si a arborelui bronsic aparein urma actiunii
caustice a nicotinei si substantelor gudrunoase si fenolice. Exista si un “sindrom
respirator al fumatorului” ce se manifesta prin tuse expectoratie, dispnee,
constrictie faringiana si dureri toracice vagi, pe fondul unei scazute ventilatii
pulmonare.
Alte efecte :
Tutunul si glandele sexuale: s-a constatat ca secretia testosteronului este
mult mai scazuta al fumatori, cu consecinte nefavorabile asupra potentei sexuale.
Tutunul si longetivitatea : un studiu facut la Royal College of Phisicians in
Canada, timp de 15 ani s-a constatat ca fiecare tigara fumata reprezinta scurtarea
vietii cu 60 secunde.
Tutunul si vitaminele: vitamina C din organism este consumata pentru neu-tralizarea
cadmiului, element nociv din fumul de tigara. Astfel, pentu fiecare tigara se
distrug 2 mg de vitamina C. Scaderea vitaminei C in organism afecteaza
proce-sele metabolice cu consecinte negative in arderea eficenta a grasimilor
si depune-rea acestora in peretii vaselor sanguine.
Fumanul si somnul : cercetari recente arata ca fumatorii au perioade de ve-ghe
mai lunga decat nefumatorii, ei ramanand noaptea treji pe o durata de
timp mai indelungata. Astfel au fost inregistrate caracteristicile
somnului la 8 barbati fumatori timp de 5 zile, timp in care acestia nu
au fumat deloc. Datele obtinute au indicat ca la intreruperea fumatului
pe aceasta perioada a dus la reducerea duratei de veghe de la 79,9 minute in
primele 3 nopti la 49 minuter;iar in noptile consecu-tive celor trei zile
la 51 minute. Deci exista o legatura directa intre fumat si insom-nie.
Aceasta se explica prin aceea ca la fumatori se produce o cantitate mai mare
de catecolamine in organism in organism, tulburand relatia
veghe-somn, in special ingreunand instalarea somnului.
BIBLIOGRAFIE:
1. DR. C. STAVROS, “Droguri concomitente alcool, tutun, cafea. Factori
de risc”, Editura Medicala, Bucuresti, 1988