d9b20bj

La ce nivel va avea o sursa de influenta impact asupra unei tinte? Este una din intrebarile la care cercetarile intreprinse in Europa si Statele Unite asupra influentei minoritatilor au incercat sa raspunda, pornind de la un anumit numar de lucrari experimentale (de ex. Maass si Clark, 1984; Moscovici, 1979, 1985, Moscovici si
Mugny, 1987; Mugny si Pérez, 1986; Nemeth, 1986; Paicheler, 1985;
Papastamou, 1988; Personnaz si Personnaz, 1987). In acest domeniu, o orientare a cercetarii vizeaza mai precis sa raspunda la intrebarea: o sursa provenind din propriul sau grup are mai multa sau mai putina influenta, si la ce niveluri, fata de o sursa provenind dintr-un alt grup?
Sa examinam mai intii procesele centrale care intervin in influenta sociala si de la care pornind vom aborda aceasta problematica specifica.
Diversele ansambluri de lucrari despre influenta majoritatilor si minoritatilor, in special cele privind influenta perceptiva (de ex. Personnaz si Personnaz, 1987, 1994), au permis degajarea a doua tipuri de procese ce intervin la diferite niveluri de schimbare: procesul de comparare si cel de validare (Moscovici, 1980).
Procese de comparare si influenta sociala majoritara
Raspunsul unei majoritati apare, in general, ca referindu-se la o norma consensuala si legitima. De asemenea, o divergenta a raspunsurilor fata de aceasta norma dominanta conduce, in primul rind, la o repunere in cauza a relatiilor sociale intre sursa si tinta
(Personnaz, 1979) si mai ales a imaginii despre sine din partea tintei. In acest caz, aceasta se afla, dintr-o data, perceputa si identificata ca aparind o pozitie minoritara si devianta. Indivizii se angajeaza atunci intr-un proces de comparare sociala care ii va centra aproape exclusiv pe raportul lor cu sursa, fara a lua obligatoriu in seama obiectul pe care il tinteste influenta (Guillon si Personnaz, 1983). Centrul de greutate al influentei va fi in acest caz bazat pe o focalizare asupra propriei sale pozitii sociale, analizata in raport cu a celuilalt in situatia data. Aceasta dependenta, desi favorizeaza acceptarea manifesta si aproape imediata (Asch, 1951), poate, paradoxal, sa constituie un obstacol pentru efecte de influenta mai complexe, din moment ce nu este insotita de modificari cognitive ale informatiei referitoare la obiect (Personnaz, 1976). Rezul tatele cercetarilor in acest domeniu converg spre a arata ca influenta unei majoritati sau a unui agent social care apara o norma dominanta exercita mai curind o schimbare manifesta in prezenta sa, asa cum o indica studiile despre conformism, realizate por nind de la cercetarile lui Asch. In acelasi timp, conformismul apare in general ca nefiind decit aparent, caci el nu antreneaza schimbari la nivelul latent (Moscovici si

Lage, 1976, Moscovici si Personnaz, 1980) sau intirziat (Personnaz si Guillon, 1985).
Conformismul si supunerea constituie adesea o strategie pentru a scapa de presiunile sociale ale dominantilor (Personnaz, 1979).
Procese de validare si influenta minoritara
Invers, raspunsul aparat de o minoritate este considerat cel mai adesea ca nelegitim, eronat si contrar realitatii, fiind in opozitie cu norma dominanta general admisa. In acest caz, comparatia sociala nu pune probleme majore indivizilor, de vreme ce sursa minoritara este mai intii perceputa ca devianta, in afara normei si nu exista dorinta de a-i semana. Din contra, fiecare este mai curind inclinat sa se indoiasca de valoarea raspunsului sau si sa-l respinga. Totusi, daca minoritatea se arata a fi consistenta, adica daca ea persista in judecata sa si apare hotarita si sigura, ea creeaza un conflict interpersonal si cognitiv greu de eliminat. Facind aceasta, indivizii-tinte ai influentei se angajeaza intr-un proces de validare (Moscovici, 1980), confruntind acest raspuns cu obiectul-stimul, miza a interactiunii. Cind conflictul interpersonal este intens, grija de a face o impresie buna, afisind propriul raspuns, impiedica orice schimbare la nivelul raspunsului manifest in prezenta celuilalt; daca acest conflict interpersonal s-a estompat, spre exemplu, in absenta sursei minoritare, conflictul cognitiv subzista.
De asemenea, dinamica schimbarii care intervine in influenta minoritara corespunde trecerii de la un conflict extern de raspunsuri la un conflict intern. Acesta poate determina modificarea perceptiei, reprezentarii si atitudinii fata de obiectul-stimul, fara chiar ca subiectii sa aiba constiinta acestui fapt. Aceasta discordanta intre schim bare la nivel latent si non-schimbare, intr-o prima etapa, la nivel manifest corespunde fenomenului de conversiune (Moscovici, 1985). Centrul de greutate al influentei apare in acest caz bazat pe o centrare cognitiva pe stimul, care ar corespunde unei noi tratari a informatiilor referitoare la acest obiect, susceptibila de a antrena, spre exemplu, modificari la nivel perceptiv (Personnaz si Personnaz, 1987). Rezultatele a numeroase studii subliniaza o crestere a acestei centrari (Tesser, Campbell si Mickler,
1983; Personnaz si Guillon, 1985; Nemeth si Mayseless, 1986). Studiile care au utilizat masuri ale schimbarii la trei niveluri (Personnaz, 1981; 1986) au putut sa arate ca procesul de validare conduce la o dinamica a schimbarilor prin paliere succe sive, incepind de la nivelul latent, dupa interactiune, pentru a se incheia, dupa mai multe faze experimentale, la nivelul manifest. Rezultatele altor studii au aratat ca influenta minoritara care se refera la o anumita dimensiune (spre exemplu, avortul) poate avea repercusiuni asupra dimensiunilor asociate cognitiv (spre exemplu, contra ceptia, Pérez si Mugny, 1987a). Rezultatele lui Nemeth si Wachtler (1983) subliniaza ca influenta majoritara conduce la reproducerea raspunsului, pe cind influenta minori tara duce la noi raspunsuri asociate celui al minoritatii, dar diferite, si care se dove desc a fi corecte si adaptate sarcinii.
Fenomenele de schimbare ce intervin in influenta majoritara si minoritara nu apar, deci, ca avindu-si originea in mecanisme de aceeasi natura. Influenta exercitata de o majoritate sau un agent care apara o norma dominanta conduce, in general, la un conflict de natura sociala, pe cind influenta unei minoritati conduce, cel mai adesea, la un conflict cognitiv. Primul provoaca mai curind interventia unui proces de compa rare sociala, pe cind al doilea determina un proces de validare a stimulului printr-o reconstructie cognitiva a acestuia (Pérez si Mugny, 1987b).
Plecind de la aceasta perspectiva, modularea conflictului socio-cognitiv creat de divergenta de raspunsuri ar trebui sa joace un rol central in declansarea unuia sau altuia dintre aceste procese. Mai multe tipuri de factori se dovedesc susceptibili de a modula transformarea acestui conflict si, deci, de a determina cursul influentei urma rite in diferite situatii. Anumiti factori apar legati de natura stimulului, altii de caracteristicile sursei, altii de cele ale subiectilor (de exemplu, Sorrentino, King si
Leo, 1980). Printre acestia, caracteristicile sociale ale sursei si tintei, in termeni de categorii grupale identice sau diferite, ar trebui sa fie susceptibile de a juca un rol important in procesele subiacente influentei sociale.
Influenta surselor in-group si out-group si procesele de comparare si de validare
In studiile prezentate aici ne-am interesat de procesul de validare a stimulului, dupa cum o sursa inovatoare apartine aceluiasi grup sau unui grup diferit de cel al subiectilor.
Reluind cercetarile efectuate in domeniul relatiilor intergrupuri (de exemplu,
Tajfel, 1978), ale caror rezultate subliniaza favoritismul subiectilor fata de propriul lor grup si discriminarea out-group-ului, si modelul identificarii care s-a desprins din acestea (Turner, 1981; Mugny, 1981; Mugny si Papastamou, 1982), ar trebui sa presupunem a priori ca indivizii ar fi mai inclinati sa se arate mai favorabili fata de o persoana care face parte din propriul lor grup de apartenenta decit fata de cineva care nu face parte din acesta. Am avea astfel tendinta sa ne identificam mai mult cu o sursa de influenta in-group, apropriindu-ne modul sau de a se exprima si a se com porta, decit de o sursa out-group susceptibila de a fi discriminata.
Mai multe cercetari (Maass si Clark, 1983; Maas, Clark si Hamberkorn, 1982;
Mugny, Pérez, Kaiser si Papastamou, 1984) in domeniul atitudinilor indica faptul ca o minoritate in-group tinde sa produca mai multa influenta manifesta decit o minoritate out-group. Alte studii, care introduc masuri publice si private ale influ entei exercitate de o sursa provenind din in-group sau din out-group, subliniaza ca o sursa out-group poate sa aiba un impact la nivel privat (Martin, 1987; Mugny, Kaiser si Papastamou, 1983; Pérez si Mugny, 1985, 1986).
Rezultatele lui Doise, Gachoud si Mugny (1986) si ale lui Mugny, Gachoud si
Doms (1987), spre exemplu, dovedesc alegeri estetice diferentiate in functie de con textele intergrupuri. Aceste lucrari indica faptul ca o sursa de influenta apartinind aceluiasi grup cu subiectii conduce la un efect de influenta directa, in timp ce un membru din out-group exercita influenta mai ales la nivel indirect.
Abordind acest cimp de cercetare, am pornit de la ideea ca o sursa out-group, straina grupului, ar trebui sa suscite reactii ambivalente, de respingere si interes deo potriva, dat fiind ca reprezinta un sistem de referinta comprehensibil in anumite pri vinte, scapind, in acelasi timp, in privinta altor dimensiuni, rationamentului obisnuit al subiectilor. In alti termeni, o sursa minoritara straina normelor obisnuite ale su biectului ar trebui sa joace rolul de stimulator al conflictului cognitiv intre ea si tinta.
In ce privinta procesele de validare si de comparare ar trebui sa fie intetite sau diminuate de o sursa de influenta apartinind in-group-ului sau out-group-ului? Cind sintem confruntati cu o sursa care apartine propriului nostru grup si care da un raspuns nou si diferit de cel al majoritatii membrilor sai, ea poate conduce la punerea in cauza a coeziunii sau chiar a fundamentelor grupului, fapt ce ar trebui sa faca dificila disocierea (Pérez si Mugny, 1987b) intre continutul raspunsului sau si propria sa persoana. De unde o focalizare asupra relatiilor sociale in grup, care va trebui sa amplifice procesul de comparare sociala si sa-l diminueze pe cel de validare. Cind sintem confruntati cu o sursa apartinind unui alt grup si care prezinta un raspuns nou si diferit, pozitia sa speciala nu poate conduce la comparatie pur interpersonala si n-ar putea pune in cauza coeziunea grupului tintei de influenta. Ea apartine unui out-group categorizat din punct de vedere social, a carui exterioritate marcheaza separarea dintre sine si celalalt. Aceasta distanta sociala, in termeni de grupuri, ar face astfel posibila trecerea de la conflictul social la conflictul cognitiv. Acesta din urma ar trebui sa permita confruntarea informatiilor izvorite din raspunsul sursei out-group cu obiectul care este tinta influentei si, astfel, sa amplifice procesul de validare si sa diminueze procesul de comparare. In alti termeni, proximitatea sociala a sursei si tintei ar avea tendinta sa faca indistincte sursa si obiectul si ar trebui sa conduca la conformism, iar distanta sociala sa faca mai pregnant obiectul insusi diso ciat de sursa si sa conduca la fenomenul de conversiune. In acest ultim caz, sursa ar fi susceptibila de respingere prin categorizarea sa ca devianta din cauza raspunsului sau inovator si minoritar in sinul grupului si, in acelasi timp, prin apartenenta sa la un grup diferit. Aceasta dubla categorizare ar face cu atit mai pregnant raspunsul.
Intr-adevar, din punctul de vedere al comparatiei sociale, din chiar pricina acestei respingeri ca fiind devianta, aceasta sursa va deveni cu atit mai putin periculoasa pentru grupul de subiecti. Din punctul de vedere al validarii, respingerea va face mai vizibile informatiile continute in raspunsul sau.
In scopul explorarii mai in adincime a problemei de fata, cele doua studii expe rimentale prezentate aici isi propun sa testeze aceste ipoteze pornind de la sarcini perceptive care permit masurari ale influentei la mai multe niveluri. Procedurile lucrarilor in domeniu autorizeaza, de fapt, nu numai masuri ale schimbarii in acelasi timp la nivel public si privat, dar si la nivelurile manifest si latent (Moscovici, Lage si Naffrechoux, 1969), bazate pe modificarile inregistrate pornind de la culoarea imaginii consecutive prezentarii unei culori-stimul (Moscovici si Personnaz, 1980).
Studiul efectelor de influenta in domeniul perceptiv ofera, de asemenea, un al doilea avantaj. Martin (1987, 1988) subliniaza ca, in numeroase studii care trateaza despre sursele in- si out-group, raspunsul propus de una din ele este direct legat de interesul propriului sau grup, nu tot astfel stind lucrurile pentru o sarcina perceptiva in care interesul sursei nu este legat de continutul raspunsului sau.
Aceste consideratii teoretice si metodologice permit precizarea ipotezelor urma toare: o sursa in-group va cauza influenta la nivelul manifest si mai ales in prezenta ei, in timp ce o sursa out-group va genera efecte la nivel latent si intr-un mod intir ziat. Aceste ipoteze generale sint testate in doua experimente, care pun in joc categorii grupale in- si out-group de natura diferita. In prima (Personnaz si Personnaz, 1989), efectele diferite de influenta ale unei surse in-group si out-group sint abordate prin categoriile sexuale identice sau diferite ale surselor si tintelor. In al doilea experiment
(Personnaz, 1984), influenta sociala este studiata pornind de la surse prezentate ca provenind din grupuri nationale diferite sau identice cu cel al subiectilor.
EXPERIMENTUL 1
In acest studiu, in-group-ul si out-group-ul sint determinate de categoria sexuala a subiectilor si complicelui. Sarcina propusa consta in a judeca caracteristicile de cu loare ale unui diapozitiv. Ipotezele se refera la efectele de schimbare manifesta, mai pronuntate in prezenta sursei, cind aceasta este din acelasi grup cu subiectii, si in absenta sa, cind ea apartine unui grup diferit (ipoteza 1), ca si la efectele de schim bare latenta cind sursa provine din out-group (ipoteza 2).
Metoda
Rezultatele unui studiu pilot prealabil, efectuat pe 16 subiecti de ambele sexe, au aratat ca toti raspundeau albastru la prezentarea unui diapozitiv-stimul. In experi mentul propriu-zis, o sursa de influenta care raspunde verde la prezentarea aceluiasi diapozitiv apare deci ca minoritara, iar raspunsul sau ca inovator. Fiecare sesiune se desfasura cu un complice si un subiect, amindoi din aceeasi categorie sexuala sau din categorii sexuale opuse. Doi complici de sex diferit au participat la experiment impreuna cu 40 de subiecti (20 de femei si 20 de barbati). Fiecare din ei a evoluat cu subiecti de acelasi sex si de sex opus. Apartenenta categoriala in- si out-group a subiectilor si complicilor era pusa clar in evidenta odata cu prezentarea experimentului ca avind scopul de a inregistra perceptia culorilor in functie de grupul sexual al indivizilor. Fiecare sesiune experimentala comporta patru faze succesive a cite 5 probe fiecare. La fiecare prezentare a stimulului, raspunsurile la culoarea diapozitivului erau masurate pe o scara gradata de la 100% verde pina la 100% albastru, iar culoarea imaginii consecutive prezentarii diapozitivului era inregistrata pe o scara in noua puncte, mergind de la albastru la violet. Fazele de pre- si post-influenta se efectuau numai in scris. Inainte de ultima faza, complicele, pretextind o intilnire plauzibila, parasea sala de experiment. In timpul fazei 2, subiectii indicau la fiecare proba judecata lor orala in privinta culorii diapozitivului, apoi procedau in scris, ca in celelalte faze. Datele corespunzind masurilor nivelurilor de influenta au fost tratate conform planului 2F1 (sursa in- vs. out-group) X 4F2 (Faze pre-influenta vs. influenta vs. post-influenta in prezenta vs. in absenta sursei) cu masurari repetate pe acest factor.
Rezultate
Rezultatele privesc judecatile care au drept obiect, pe de o parte, culoarea stimulului insusi (influenta manifesta) si, pe de alta parte, culoarea imaginii consecutive percepute (influenta latenta) in timpul interactiunii si dupa aceasta in prezenta sursei
(influenta publica) si in absenta acesteia (influenta privata).
Influenta manifesta:
Pentru influenta manifesta, rezultatele (tabelul I) sugereaza doua dinamici de schimbare diferite. Cind sursa provine din acelasi grup ca subiectii, acestia isi mo difica, in faza 3, judecata asupra culorii stimulului, data in timpul fazei 1, in directia culorii indicate de sursa (F(1,114)a7.36, p<.01).
Dar acest efect de influenta scade in absenta sursei (diferenta intre faza 4 si faza
1: F(1,114)a3.05, p<.10).
Tabelul I.
Media judecatilor asupra culorii diapozitivului in procentaj de verde (raspunsuri manifeste) 1
Faze
Conditii experimentale Faza 1 Faza 2 Faza 3 Faza 4 pre-influenta influenta + prezenta post-influenta absenta a sursei
Sursa in-group M:17.9 18.5 23.8 21.7
Sursa out-group M:21.6 25.6 29.3 28.0
Cind subiectii sint confruntati cu o sursa out-group, influenta manifesta continua in absenta sursei (diferenta intre fazele 1 si 4: F(1,114)a8.66, p<.01), desi ea apare deja in prezenta sa (diferenta intre fazele 1 si 3: F(1,114)a12.53), p<.01). Aceste deplasari diferite in directia culorii corespunzind raspunsului indicat de sursa de influenta valideaza, in parte, prima noastra ipoteza. O sursa in-group conduce la o influenta manifesta in prezenta sa, care se atenueaza dupa plecarea sa, cind presiunile sociale legate de aceasta sursa sint estompate. O sursa in-group duce la o influenta manifesta, care continua in absenta sa in maniera intirziata, adica atunci cind presiunile legate de aceasta sint estompate.
Influenta latenta:
Sa examinam acum care este impactul unei surse in-group sau out-group asupra jude catilor avind ca obiect culoarea imaginii consecutive. Rezultatele (tabelul II) indica faptul ca o sursa inovatoare in-group nu produce efecte de influenta la acest nivel.
Dimpotriva, o sursa out-group determina subiectii sa-si modifice judecatile in directia culorii complementare culorii verde (F(3, 114)a3.33, p<.05). Acest efect se manifesta in ultimele doua faze in prezenta si apoi in absenta sursei (respectiv F(1,114)
Tabelul II.
Media judecatilor asupra culorii imaginii consecutive (raspunsuri latente) 2
Faze
Conditii experimentale Faza 1 Faza 2 Faza 3 Faza 4 pre-influenta influenta prezenta post-influenta absenta a sursei a sursei
Sursa in-group M:5.78 6.08 6.14 6.26
Sursa out-group M:5.03 5.54 5.66 5.86
1. Un scor mai ridicat indica o mai mare influenta manifesta corespunzind unei judecati mai apropiate de raspunsul sursei.
2. Un scor mai ridicat indica o mai mare influenta latenta corespunzind unei judecati a culorii efectului consecutiv in directia complementarului raspunsului sursei. a 9.15, p<.01 si F(1,114) a 8.59, p<.01). Din aceste rezultate reiese ca doar o sursa out-group conduce la schimbari ale judecatilor asupra imaginii consecutive in directia culorii complementare date de catre sursa in timpul interactiunii, validind astfel a doua ipoteza a noastra.
Acest prim studiu a permis sa abordam problema influentei unei surse in-group sau out-group in faze publice si private, cum este cazul in general in acest domeniu, dar si la nivelul raspunsurilor manifeste si latente. Rezultatele arata ca subiectii con fruntati cu o sursa in-group sint influentati la nivel manifest in prezenta sursei, ceea ce sugereaza desfasurarea unui proces de comparare sociala care inceteaza, o data sursa plecata. In conditia out-group, dinamica schimbarii apare diferita. Efectele de influenta apar in acelasi timp la nivel latent si manifest in prezenta si in absenta sursei. Aceasta dinamica sugereaza desfasurarea unui proces de validare conducind la fenomenul de conversiune.
Influenta surselor in-group sau out-group se exercita astfel la niveluri de schim bare diferite. Trebuie remarcat ca rezultatele acestui experiment sint in acord cu cele ale cercetarilor lui Cole (1989), ce a utilizat aceeasi paradigma la nivelul metodo logiei de masurare a influentei perceptive si aceiasi factori independenti care fac sa intervina surse de categorii sexuale identice sau opuse celor ale subiectilor.
Punerea in joc a categorizarii sexuale in vederea studierii relatiilor intre grupuri constituie totusi o situatie specifica, punind problema generalizarii rezultatelor la alte contexte intergrupuri. Intr-un al doilea studiu am incercat sa abordam aceasta problematica plecind de la un alt tip de categorizare, bazat pe nationalitatea sursei de influenta in raport cu aceea a subiectilor.
EXPERIMENTUL 2
Unul din primele studii care au abordat relatiile intre influenta sociala si categori zarea in- si out-group in termeni de apartenenta nationala a fost realizat de Nemeth si
Wachtler (1973). In experimentul lor, membrii unui grup compus din patru subiecti si un complice trebuiau sa judece cupluri de tablouri prezentate fie ca italiene, fie ca germane. Complicele era prezentat fie ca avind origine italiana, fie ca avind origine germana, fie nu i se mentiona originea. El declara ca alegerea sa corespunde tablourilor fie italiene, fie germane. Raspunsurile fiecarui subiect erau enuntate cu voce tare (raspunsuri publice), apoi in cadru privat, dupa ce privisera din nou tablourile. Rezultatele indica faptul ca o sursa progermana sau proitaliana are tendinta sa produca schimbari preponderent progermanice (comparate cu grupul-martor). In plus, subiectii devin mai putin proitalieni, confruntati cu o sursa italiana, si nu se inregistreaza nici o diferenta intre alegerea publica si privata.
Aceste rezultate ne permit sa subliniem punctele urmatoare: o sursa de influenta out-group poate conduce la efecte de influenta la mai multe niveluri de schimbare. modificarile in comportamentul imaginii-stimul vor fi in functie de natura identitatii acestei surse de influenta.
In al doilea studiu expus aici, sursele de influenta erau prezentate ca fiind fie de origine vietnameza, fie braziliana sau franceza. Subiectii cu care au fost confruntate erau studente dintr-o populatie franceza. Ipotezele au ca obiect efecte de influenta manifesta mai pronuntata in cazul unei surse in-group franceza in acest caz decit in cazul unei surse out-group fie vietnameza, fie braziliana si efecte de influenta latenta mai importante cind sursele apartin unui grup national diferit de cel al subiectilor.
Metoda
Procedura folosita este asemanatoare celei din studiul precedent. Plecind de la con statarea ca raspunsul albastru la prezentarea diapozitivului-stimul utilizat era pu ternic consensual, raspunsul verde prezentat de surse apare aici ca avind un aspect inedit si inovator.
Fiecare sesiune se derula cu un complice si un subiect din aceeasi categorie sau dintr-o categorie diferita ca nationalitate. Aceasta apartenenta la in- si out-group era pusa in evidenta la inceputul experimentului, cind printre alte informatii despre sine, complicele isi indica oral nationalitatea. Trei complici diferiti au participat la studiu.
Aspectul lor fizic era in concordanta cu nationalitatea declarata. Subiectii si complicii erau cu totii de sex feminin. Experimentul se derula in patru faze succesive. Fazele de pre- si post-interactiune comportau 30 de probe orale, in care era ceruta numai denumirea culorii. Complicele raspundea sistematic verde la prezentarea diapozitivului in timpul acestor probe orale. Influenta manifesta era masurata pornind de la denumirea culorii si influenta latenta era inregistrata, ca in studiul precedent, pornind de la judecatile bazate pe o scara, relative la culoarea imaginii consecutive prezentarii diapozitivului. Planul experimental utilizat are urmatoarea configuratie:
3F1 (sursa vietnameza vs. braziliana vs. franceza) X3F2. (Faze pre-influenta vs. post-influenta in prezenta vs in absenta sursei)
Rezultate
Influenta manifesta:
Supusi influentei surselor care raspundeau verde , subiectii furnizeaza in timpul fazei de influenta si ale celor de post-influenta in mod preponderent raspunsul albastru , pe care deja l-au dat, de altfel, in prima faza, si un numar foarte limitat de raspunsuri verde sau de alte raspunsuri (ca albastru-turcoaz, turcoaz, bleu-vert, verde). In cazul in care sursa este vietnameza, patru subiecti sint influentati. Trei dintre acestia sint influentati in timpul interactiunii, unul in timpul fazei urmatoare.
Unul din primii trei subiecti furnizeaza de doua ori raspunsul turcoaz , cind sursa este absenta. Cind sursa este braziliana, un singur subiect este influentat. El indica raspunsul verde in ultima din cele 30 de probe ale fazei orale si indica o data acest raspuns mai tirziu. Cind sursa este franceza, patru subiecti ofera raspunsuri de tipul altele , apropiindu-se de cel al sursei din timpul interactiunii, si unul singur continua sa fie influentat in timpul fazelor urmatoare. Prima noastra ipoteza nu se confirma; tipul de masuri utilizat, bazat pe denumirea culorii, nu permite inregistrarea diferentelor intre conditiile experimentale.
Influenta latenta:
Sa examinam acum schimbarile in privinta culorii imaginii consecutive stimulului, schimbari inregistrate pornind de la diferenta de raspunsuri intre faza 1 de pre-influ enta si fazele 3 si 4 de post-influenta in prezenta si in absenta complicelui (tabelul
III), in functie de apartenenta sa nationala.
Analiza de varianta efectuata pe datele corespunzind acestor scoruri de schimbare indica un efect major al factorului sursa de influenta (F(2,33)a3.94, p<.05).
Analizele partiale arata ca acest efect intre sursele de influenta se manifesta in absenta acestora in timpul celei de-a patra faze (F(2,33)a4.72, p<.05)), nefiind semnificativ in prezenta lor in timpul celei de-a treia faze (F(2,33)a2.65, p<.10).
Tabelul III.
Media scorurilor schimbarii care are drept obiect culoarea imaginii consecutive la prezentarea diapozitivului intre fazele 1-3 si 1-4 conform conditiilor experimentale 1
Conditii experimentale Schimbari intre faze
Faza 1-3 Faza 1-4 prezenta a sursei absenta a sursei
Sursa vietnameza M:.08
-12
Sursa braziliana M:.35
.57
Sursa franceza M:-42 -.33
Examinarea rezultatelor subliniaza faptul ca sursa out-group braziliana conduce la deplasari in directia complementarei culorii sugerate, ceea ce corespunde fenomenului de conversiune. Dimpotriva, o sursa franceza aduce schimbari inverse de contra influenta indirecta corespunzind fenomenului polarizarii latente. Se inregistreaza o diferenta intre aceste doua tipuri de sursa, F(1,33)a7.82, p<.01. Nici o diferenta semnificativa nu este inregistrata intre sursa vietnameza si sursa franceza. A doua ipoteza a noastra, avind drept obiect schimbarile latente mai importante cind sursele apartin unui out-group nu se confirma decit pentru sursa braziliana. Totusi, daca se testeaza diferenta intre cele doua surse out-group si sursa in-group, se obtine un efect semnificativ (F(1,33)a5.33, p<.05), validind astfel global ipoteza noastra. Aceste rezultate indica faptul ca o sursa out-group exercita o mai mare influenta latenta decit o sursa in-group.
Categorizari ale sursei si tintei:
La sfirsitul experimentului, subiectii raspundeau la un chestionar inspirat de testul
Cine sint eu? (Kühn si McPartland, 1954) in care ei trebuiau sa dea zece carac teristici care definesc sursa de influenta si pe ei insisi. Rezultatele arata ca, fata de o sursa braziliana, subiectii se definesc pe ei insisi mai mult in termeni de apartenente grupale, nu tot asa stind lucrurile fata de sursele vietnameza si franceza. Dimpotriva, ei evalueaza mai pozitiv aceste doua surse decit pe ei insisi, situatia fiind diferita pentru sursa braziliana.
Astfel, o schimbare mai importanta la nivel latent ar fi legata de o sursa prin raportare la care, pe de o parte, subiectii se definesc grupal , adica fata de care se stabilesc frontiere si limite categoriale, si, pe de alta parte, care nu e judecata mai pozitiv decit se apreciaza subiectul pe sine. Dimpotriva, cind subiectii sint mai putin influentati la nivelul latent, definirea propriei identitati se dovedeste a fi echivalenta celei pe care o dau surselor, continuind sa le judece pe acestea mai pozitiv decit pe ei insisi.
Discutie si concluzii
Aceste doua cercetari efectuate in domeniul influentei perceptive subliniaza ca impac tul surselor de influenta categorizate ca in- si out-group care apara un punct de vedere inovator nu intervine la aceleasi niveluri ale schimbarii. Ele releva deopotriva anumite evaluari categoriale privind tinta si sursa, care apar legate de influenta exercitata.
1. Un scor mai ridicat indica o mai mare influenta latenta corespunzind deplasarii in judecata culorii ce apare in efectul consecutiv in directia culorii complementare raspunsului sursei.
Modelul nostru teoretic avanseaza ideea ca influenta sociala in contexte inter grupuri corespunde modulatiilor specifice ale conflictului socio-cognitiv, in functie de natura similara sau diferita a grupului de apartenenta al sursei. Procesul social de comparare cu celalalt ar ocupa un loc mai important in cazul unei surse in-group, iar procesele cognitive ce intervin in tratamentul obiectului-stimul ar fi predominante in cazul unei surse out-group. In aceasta perspectiva, am avansat ipoteza generala ca influenta ar trebui mai curind sa corespunda conformismului imediat care intervine la nivel manifest, in primul caz, si schimbarilor mai profunde si mai complexe care intervin la nivel latent sau intirziat, in al doilea caz.
Primul experiment utilizeaza categorizarea sexuala pentru a defini apartenenta grupala a surselor si tintelor de influenta. In acest context, el descopera, cind sursa este din acelasi grup, efecte de influenta manifeste mai curind imediat, iar cind sursa apartine unui alt grup, efecte manifeste continuindu-se in timp (influenta intirziata), ca si efecte de influenta latenta, conducind la fenomenul de conversiune. Aceste rezultate se dovedesc a fi concordante cu cele obtinute, in paralel, de Cole (1989).
In al doilea experiment, contextul intergrupuri este operationalizat prin cate gorizarile nationale vietnameze, braziliene sau franceze ale surselor de influenta.
Rezultatele indica, precum in experimentul precedent, efecte diferite la nivel latent, in functie de tipul de sursa de influenta. Global, sursele provenind dintr-un out-group conduc la mai multa influenta latenta decit sursa in-group. S-ar parea, totusi, in acord cu rezultatele lui Nemeth si Wachtler (1973), ca nu toate sursele straine au acelasi impact. Intr-adevar, in experimentul nostru doar sursa braziliana conduce la mai multa influenta latenta decit o sursa franceza, in timp ce sursa vietnameza pare sa ocupe o pozitie intermediara. Una din interpretarile posibile este ca o sursa vietna meza pare sa corespunda mai putin unui out-group, in ochii studentilor francezi, decit o sursa braziliana. Aceste rezultate sugereaza ca distanta sociala in comparatie cu sursa out-group joaca intr-adevar un rol important in tratamentul cognitiv al stimului, care conduce la fenomenul de conversiune. Rezulta din aceasta ca modelul teoretic propus avind ca obiect modulatiile diferite ale conflictului socio-cognitiv creat prin divergenta raspunsurilor, in functie de confruntarea cu o sursa familiara, apartinind propriului grup, sau straina, apartinind unui grup diferit, poate sa fie formulat intr-un alt mod. Cind distanta intre sine si celalalt este mica din punctul de vedere al aparte nentei categoriale, procesele de influenta se bazeaza pe comparare, iar cind distanta intre sine si celalalt este insemnata, influenta are drept proces subiacent validarea stimulului.
Este de remarcat ca aceste rezultate sint in acord cu cele ale cercetarilor asupra marcajului social al unei surse de influenta japoneze asupra unei populatii franceze
(Personnaz si Orii, 1989, Orii si Personnaz, 1990), unde s-a putut demonstra ca, atunci cind sursa era categorizata drept minoritara in propriul sau grup national, ea producea un efect intirziat de influenta latenta, in timp ce influenta manifesta aparea cind sursa era mai putin indepartata de subiecti.
Analizele chestionarului post-experimental al celui de-al doilea experiment aduc elemente de confirmare a importantei dimensiunii discriminatorii intre tinta si sursa, ce intervine in procesul de validare. Intr-adevar, tinta isi accentueaza propriile sale caracteristici de apartenenta grupala in comparatie cu cele ale sursei, cind este con fruntata cu o sursa dintr-un grup indepartat ; or, tocmai in aceste conditii este inregistrat fenomenul de conversiune. Paradoxal, sursele care nu exercita influenta sint judecate de subiecti mai pozitiv decit se judeca ei insisi. Acest rezultat ar putea sa trimita la un mecanism de focalizare asupra relatiei intre sine si sursa de influenta, direct legat de absenta influentei latente. Rezultatele chestionarului post-experimental subliniaza astfel legaturile intre procesul de discriminare intre sine si celalalt in con textele intergrupuri si dinamicile de schimbare.
Desi cele doua tipuri de categorizari expuse in fiecare experiment nu sint de aceeasi natura, una referindu-se la apartenenta sexuala iar cealalta la apartenenta nationala, se pare ca dimensiunea in- si out-group care le caracterizeaza conduce la rezultate convergente. Acestea subliniaza astfel ca influenta in-group-ului si out -group-ului pune in joc doua dinamici diferite de schimbare. Una pare legata mai mult de procesul de comparare sociala si duce la conformism, cealalta de procesul de validare si conduce la fenomenul de conversiune.