Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    


 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate





Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 




Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
Emigranti din Europa de Est in Olanda
Colt dreapta
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 
o5v14vb
Dupa cel de-al doilea razboi mondial si in perioada Cortinei de Fier, in Olanda, ca si in restul tarilor Europei de Vest, si-a facut aparitia un grup multinational de emigranti, numit global est-europeni si ramas aproape nestudiat din punct de vedere sociologic.
Potrivit cifrelor anuale din registrele primariilor, numarul celor inscrisi pentru obtinerea permisului de sedere si proveniti dintr-una din tarile Europei de Est, atinge zecile de mii.
Motivele invocate ca stind la baza emigrarii se refereau pina de curind in marea majoritate la criza politica a sistemului din tarile pe care ei voisera sau fusesera nevoiti sa le paraseasca.
Dupa rasturnarile politice ce au avut loc in tarile fostului bloc socialist in deceniul 9, numarul imigrantilor est-europeeni nu a scazut, ci, paradoxal, a crescut.
De remarcat este insa ca politica de primire si absorbtie a tarilor gazda s-a schim bat considerabil fata de acesti imigranti; anul 1990 reprezinta, in aceasta politica, un punct de discontinuitate.
Situatia este valabila si in Olanda, tara renumita prin mult afisata ei deschidere si toleranta fata de fenomenul migratiei. Aici, in cel mai inalt grad s-ar fi putut vorbi pina de curind despre o continuitate de citeva secole in receptarea si absorbtia garantata a imigratiei.
Orice schimbare teoretica asupra subiectului plaseaza aceasta atitudine deschisa a olandezilor fata de straini in traditie si in istorie. Ceea ce se verifica intr-adevar, la o privire asupra valurilor de emigranti care au fost acceptati aici incepind inca din secolul al XVI-lea. Fenomen cu un dublu profit, pe de o parte, pentru cei care isi gaseau sub cerul tarii mici si innorate acoperis, pe de alta parte, pentru tara-gazda insasi, care dobindea prin venirea lor mai multa culoare si un mai mare renume. Sa nu mai vorbim de numele celebre de savanti si de filosofi, care, in vremuri de restriste politica sau religioasa in alte tari europene, s-au refugiat si-au putut exersa liber profesiile si credintele in Olanda, spre marea ei cinste si in folosul intrarii ei in circuitul european.



Imigratia in masa din alte tari europene in Olanda cunoaste citeva mari etape.
Istoria ei incepe cu flamanzii din provinciile de sud (astazi belgiene), care s-au transmutat cu miile in provinciile din nord, ca urmare a razboiului de 80 de ani
(1568-1648).
Un alt val la fel de faimos este cel al hughenotilor, care au parasit tot cu zecile de mii Franta dupa Noaptea Sfintului Bartolomeu si s-au asezat in provinciile sudice ale
Olandei. Inchizitia i-a fugarit aici in masa pe evreii din Portugalia si din Spania.
Pogromurile, pe cei din Europa Centrala si cea de Est. Posibilitatea de a-si fructifica forta de munca i-a facut sa se indrepte spre acest colt retras al Europei pe foarte multi navigatori si comercianti scotieni, greci sau belgieni.
Al doilea mare moment in istoria imigratiei olandeze il ofera decolonizarea.
Eliberarea Indoneziei (fosta colonie a Regatului Olandez) a insemnat o transmutare a zeci de mii de locuitori ai insulelor in perioada 1945-1958.
Din aceeasi parte de lume coloniala au imigrat in Olanda molucii, in anul 1951, cu istoria lor dramatica si cu dubla tradare care i-a marcat, traumatism a carui vinde care va mai dura decenii, chiar si la generatiile nascute pe alte paminturi.
Emigratia din zona Caraibelor (Surinam, Aruba, Curaçao alte foste colonii olan deze), incepe masiv prin anul 1951 si se afla inca in plin proces, cu rezultate imprevizibile.
Dar cu adevarat spectaculoasa, periculoasa si dupa cum se pare insolubila la nivel social, este imigratia fortei de munca din bazinul Mediteranei. O emigratie specifica celei de a doua jumatati a secolului 20, care atrage dupa sine toate contradictiile de natura sociologica cu care acest sfirsit de mileniu, ce se vrea tehnicist, pragmatic si umanist deopotriva, confrunta omenirea.
Gastarbeider -ii, muncitorii cu contract, au fost invitati sa munceasca in Olanda
(fenomen aparut in aceeasi perioada si in Franta, Belgia si Germania), pentru muncile grele, cum ar fi mineritul, industria grea, constructiile de vapoare. Invitatia in semna selectionarea lor de catre reprezentanti ai firmelor dornice de profit, deplasati in statele cele mai marginale din tarile respective, unde sansele progresului economic ramineau in perspectiva minime, si unde locuitorii erau dispusi, pentru o raza de speranta, sa accepte orice conditii. Selectarea se facea, de asemenea, pe baza unor criterii riguroase: sanatate de fier, pentru a nu ridica pe timpul contractului probleme de asigurare, nivel de scolarizare cit mai redus cu putinta, pentru a nu veni cu pre tentii de promovare, saracie lucie, pentru a accepta orice salarizare ca pe o mana cereasca.
Conditiile de munca si de viata care le sint oferite in Occident sint si ele pe masura
(chiar daca dureroasa fateta a realitatii la cel mai scazut nivel fiind in tara gazda, ele sint totusi superioare celor din tarile de provenienta; ma refer la facilitati de tipul apei calde, a incalzirii centrale, a posibilitatii de a se aproviziona, fie si la limita de jos a saraciei, dar oricum mai usor si mai consistent decit in tarile lor).
Aceasta perioada salbatica a achizitionarii fortei de munca straine dureaza cam de prin 1945 pina in 1960.
Boom-ul economic al anilor 60-70, boom la care imigrantii si-au adus partea lor substantiala de contributie, determina guvernul sa imbunatateasca ceva din conditiile lor de viata si de munca.
Contractarea trece din mina particularilor in mina unor organisme centralizate si se face pe baza unor conventii guvernamentale cu tarile din care forta de munca este importata; se asigura prin legea imigrantilor dreptul de reunificare a familiei, dreptul la locuinta si protectie sociala, dreptul la indemnizatie pentru copii.
Evident este faptul ca, desi dupa 1971 importarea fortei de munca este controlata pe toate caile, constatindu-se o inflatie de straini, totusi, numarul celor care imigreaza din tarile slab dezvoltate in Olanda nu este in scadere, ci in vertiginoasa crestere (si aici ma refer doar la imigratia legala).
Valul nu mai poate fi oprit sau tinut sub control, pirghiile legale sint fortate la maximum, apare pe linga unificarea familiei asa numita imigrare in lant (dreptul copiilor din cea de-a doua generatie de a-si aduce partenerii din tarile de provenienta), coruperea patronului si a autoritatilor etc.
Guvernul ajunge si el la concluzia ca muncitorul cu contract nu mai este un personaj temporar si marginal in peisajul tarii, ci el devine locuitor permanent. De-a lungul ultimilor ani denumirea lui se tot schimba, in documentele oficiale el a fost gastarbeider , apoi a devenit imigrant , acum se numeste alohton . Si tendinta este sa fie pastrat in categoria alohtoni pina la a n-a generatie, chiar daca el s-a naturalizat si a devenit deci cetatean olandez de decenii, chiar daca pe pamintul acestei tari mici si innorate s-au nascut nu numai copii lui (si ei alohtoni, desigur), dar chiar si nepotii (idem).
La marea masa a imigrantilor din bazinul Mediteranei, care isi primesc dreptul de sedere in schimbul unei prestatii, a doua jumatate a secolului 20 adauga (pe baza faimosului tratat al drepturilor omului de la Geneva, la care Olanda este si ea sem natara) masa refugiatilor religiosi si politici. Ei sint crestini din tarile fundamentaliste, refugiati politici din tarile Europei de Est, si ... nu numai din tarile Europei de Est, ci din Uganda, Chile, Uruguay, Argentina, Etiopia, Eritreea, Vietnam, Cambodgia,


Ghana etc.
Anul 1980 este sub acest aspect un an de cotitura in insasi definirea statutului tarii. O cotitura despre care mai mult se tace decit se vorbeste; analizindu-se raportul intre numarul imigrantilor si al emigrantilor si perspectivele de viitor ale acestui raport, s-a constatat ca Olanda este si va fi o tara in care numarul intrarilor va fi cu mult mai mare decit al iesirilor. Ceea ce inseamna ... tara de imigratie. Ceea ce inseamna deopotriva, politica restrictiva, pentru a se mai salva totusi din elementul autohton, ceea ce se mai poate salva, inainte de a fi prea tirziu.
In aceasta lume suprasaturata de populatie alohtona si ca atare xenofoba, isi face deci aparitia imigrantul est-european. Intii timid, azi unul, miine altul, refugiati politici care sint la inceputul perioadei crezuti pe cuvint, apoi, pe masura trecerii anilor li se cer din ce in ce mai multe documente doveditoare ale participarii lor la activitatea antistatala din fostele tari socialiste; in ultimele doua decenii, numarul lor creste in proportie directa cu declinul politic si economic al tarilor din care vin, pentru ca dupa 1990, valul lor sa forteze granitele tarii, sa produca o adevarata criza in criteriile de acceptare a statutului de refugiat, o politica din ce in ce mai drastica de acceptare si o contrareactie xenofoba fatisa din partea populatiei locale.
Despre lumea framintata si dramatica a imigratiei, imigrantul din tarile Europei de Est nu detine de acasa nici o informatie. Pentru el Occidentul inseamna libertate politica totala, protectie sociala si pamint al fagaduintei.
Dezinformarea lui este rezultatul unui dublu demers negativ: pe de o parte, scirbit de fabrica de minciuni a lumii asa zis comuniste , orice informatie care i-a parvenit a fost taxata automat drept neadevarata; pe de alta parte, propaganda politica si reclama mediatizata si ieftina a societatilor de consum despre tarile lor de lapte si miere, intrezarite parcimonios si dobindind astfel valoarea fructului oprit, l-au facut credul ca un mielusel, intr-o lume fara saraci, doar cu zgirie nori, cu protectie sociala garantata si cu intreprinderi lesnicioase si luxoase, in care el este asteptat, ca sa fie numit sef.
Est-europeanul se trezeste deci aruncat la gramada in aceasta masa pestrita de alohtoni pe vecie.
El vine in contact cu un anume segment al societatii, este orientat automat spre acest segment, pirghiile sociale sint puse in functiune (institutii de inregistrare, scoli pentru invatarea limbii, cartiere in care primeste locuinta), pentru a-l plasa si a-l pastra in acest segment.
Lui i se cere sa se adapteze nu noii societati, ci unui anumit segment al noii societati, lumea strainilor, a imigrantilor. Cu care se aseamana in noile conditii de existenta, dar si de care se deosebeste prin factori esentiali.
Printre imigrantii est-europeni exista doua categorii distincte: fie cei cu inalt nivel profesional (de cele mai multe ori cu o motivatie politica a emigrarii), un brain drain sui generis, care traieste marea drama si umilinta a nerecunoasterii capacitatii intelectuale, fie refuzati ai oricarei profesii si ai muncii cinstite (cu o motivatie econo mica a emigrarii), care spera fara temei sa se realizeze in conditiile strainatatii si/sau ingroasa mai devreme sau mai tirziu intr-un numar de cazuri rindurile asocialilor si al celor cu comportament criminal.
Sa analizam mecanismele de supravietuire sociala a acestor categorii, asemanarile si deosebirile lor fata de alte paturi de imigranti.
Spre deosebire de gastarbeideri deci, printre est-europeni sint multi cu un inalt nivel de pregatire intelectuala. Ceea ce pare pentru institutiile cu care vin in contact un non-sens si o situatie imposibil de etichetat, deci care trebuie neutralizata.
Imigrantul, pentru functionarul guvernamental, reprezinta o lume primitiva, cu sanse sociale reduse, care a imigrat pentru a profita de sistemul de asigurari sociale bine pus la punct al Olandei, si caruia trebuie oricum sa i se taie din pretentii.
Din acest punct de vedere, lumea imigrantilor cunoaste situatii intrate deja in folclor, cum ar fi povestea doctorului in estetica, caruia i s-a dat sfatul, la biroul de plasare a fortelor de munca, sa-si deschida un salon de infrumusetare (un cabinet de cosmetica, deci), sau istoria inginerului constructor de avioane, care a fost inscris automat la un curs de mers cu bicicleta. Fiindca, daca esti strain, trebuie sa te comporti ca strainii, or, personalul din institutiile care deservesc strainii trebuie sa bifeze anumite activitati potrivite lor. Si se stie, mai ales din experienta avuta cu imigrantii din tarile fundamentaliste, ca strainii nu stiu sa mearga cu bicicleta. De ce ar sti atunci un alt imigrant din Europa de Est? El trebuie adaptat , el trebuie emancipat , el va trai aici la un nivel material derizoriu, nu-si va putea cumpara din ajutorul de somaj o masina, deci trebuie ajutat totusi sa se descurce: ce mijloc de transport este mai ieftin decit bicicleta?


Spre deosebire de imigrantii din Asia si din Africa, imigrantul est-european face parte dintr-o imigratie intra-europeana. Ca atare, potrivit oricarei teorii sociologice referitoare la procesele adaptarii, situatia lui ar trebui sa fie mult mai usoara pe piata de munca.
Dar, spre deosebire de absolventul unei universitati germane, franceze sau en gleze, spre exemplu (deci tot din cadrul imigratiei intra-europene), care oricind poate ocupa in Olanda o functie de conducere, diploma absolventului est-european nu este echivalata.
Ignoranta functionarului guvernamental este din acest punct de vedere crasa. Des pre calitatea studiilor in Europa de Est el nu stie nimic. Sau... poate nu vrea sa stie, ca sa evite dintru inceput orice concurenta. Fiindca datorita studiilor si al nivelului lui intelectual, imigrantul est-european este un adevarat pericol in concurenta pentru un loc de munca. Or, piata de munca a dobindit si aici in ultimii ani salbaticia junglei.
Ca brain drain, in comparatie cu brain drain-ul din fostele colonii, intelectualul est-european are o pozitie dezavantajata. La acelasi nivel profesional, el este handi capat de faptul ca nu cunoaste limba si sistemul de lucru propriu tarii de imigrare; ceea ce pentru un intelectual din Surinam sau Aruba, spre exemplu, crescut si educat in limba si cultura olandeza, nu reprezinta nici un impediment.
De asemenea, spre deosebire de imigrantul din Surinam, din Indonezia sau din
Aruba, fata de care guvernul olandez considera ca are anumite datorii morale, ca locuitor al fostelor colonii, fata de imigrantul est-european autoritatile nu se simt in nici un fel raspunzatoare. El a primit ajutorul umanitar bazal (permis de sedere si permis de lucru) in rest, sa se descurce cum poate. Sau, mai degraba cum nu poate, fiindca legislatia muncii este riguroasa si perfect pusa la punct: un om cu studii superioare nu poate fi incadrat decit ca om cu studii superioare, or, prestatia nu corespunde pretentiilor, din cauza lipsei cunostintelor perfecte de limba. Daca renunti la studiile superioare de bunavoie (oricum ele nefiind recunoscute oficial), esti totusi un handicapat din cauza experientei de munca pe care trebuie s-o descrii la orice solicitare cu lux de amanunte. Or, legislatia muncii spune raspicat: la atitia ani de serviciu, salarizarea trebuie sa se inscrie in tarife fixe; pricina din care, de cele mai multe ori, imigrantul din Europa de Est aude din gura patronului ca el, cu experienta lui de munca este prea scump pentru firma.
Pe aceasta piata de munca salbatica, imigrantul economic din Europa de Est nu este nici el mai fericit. Sistemul socialist in care a fost obisnuit sa-si cistige existenta l-a obisnuit cu o anumita siguranta a muncii, l-a facut sa creada ca statul are fata de el anumite obligatii de plasare in circuitul muncii, i-a diminuat din mobilitate; lumea in care s-a lansat aici este straina si plina de ascunzisuri si subtilitati sub aparenta ei ordine si rigoare.
Spre deosebire de gastarbeider , imigrantul din Europa de Est nu a fost invi tat , ci acceptat. Pentru venirea lui aici nu s-au semnat contracte intre guverne, el nu reprezinta din punct de vedere numeric un balast pentru societate, cresterea rapida a populatiei de provenienta alohtona nu-l include si pe el, soarta lui si a copiilor lui nu ridica, deci, semne de intrebare la nivel national si nu trebuie, deci, studiata socio logic. El nu apartine grupului target , reprezinta o categorie sociala scapata din vedere, uitata.
Anul 1990 aduce, prin multiplicarea pe toate planurile a contactelor dintre Europa de Est si de Vest, o schimbare de optica la nivel guvernamental, atit de o parte, cit si de alta.
Imigrantul din Europa de Est, dupa citiva ani de la imigratie, vine in aceasta noua conjunctura cu cunostinte si capacitate de munca in ambele sisteme. El poate func tiona ca om-pod intre cele doua tari, cea de emigrare si cea de imigrare. Ii vor recu noaste oare sau nu cele doua tari aceasta functie? Daca aceasta schimbare istorica reprezinta un avantaj sau un dezavantaj pentru imigrantul est-european este tema de studiu a proiectului initiat in 1996 de ERCOMER European Research Centre on
Migration and Ethnic Relations de la Universitatea din Utrecht.
Speram ca datele cercetarii sa lumineze multe aspecte ale unei problematici stu diate cu acest prilej in premiera europeana.



Colt dreapta
Creeaza cont
Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)




Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910



 
Copyright© 2005 - 2024 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite
Colt dreapta