Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    
 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate




Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
HERNIILE ABDOMINALE Se clasifica dupa:
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 

m8n5nt
- topografie - modul de producere
- continutul herniei (organele herniate)
- evolutie
Clasificarea topografica
1. Hernii ale peretelui abdominal antero-lateral (sunt cele mai frecvente)
- herniile regiunii inghino-femurale
- herniile inghinale
- herniile femurale
- herniile liniei albe
- herniile epigastrice (supraombilical)
- herniile ombilicale
- herniile subombilicale (sunt rare)
- herniile liniei semilunare -; hernii spiegeliene
2. Hernii ale peretelui abdominal posterior (sunt rare) -; ele se produc prin:
- triunghiul Petit
- patrulaterul Grynfeld
3. Hernii ale planseului perineal (sunt rare) -; herniile perineale
Clasificare dupa modul de producere
A. Congenitale -; consecinta persistentei dupa nastere a unei dispozitii anatomice fetale. Exemplu : persistenta ductului peritoneo-vaginal duce la aparitia herniei inghinale congenitale.
2. Dobandite -; apar la adult sau la varstnic ca urmare a unui efort fizic si/sau slabirii rezistentei peretelui abdominal
- de forta -; sunt consecinta cresterii presiunii intraabdominale in cursul efortului
- de slabiciune -; se produc prin zonele slabe ale peretelui abdominal hipotrofic, cu rezistenta mecanica scazuta (de-obicei la pacientii varstnici)
Clasificarea dupa organele herniate
Pot hernia toate organele abdominale, cu exceptia pancreasului. Astfel, pot exista hernii ale :
- intestinului subtire
- ale epiploonului
- ale colonului etc.
Clasificarea dupa evolutie
- hernii simple (necomplicate, reductibile) - continutul herniei poate fi repus in abdomen
- hernii ireductibile - continutul herniei nu poate fi impins in abdomen, dar nu exista o suferinta a organelor herniate
- hernii “cu pierderea dreptului la domiciliu” - continutul herniei poate fi repus
(cu dificultate) in abdomen, dar hernia se reface imediat dupa incetarea presiunii externe
- hernii complicate (strangulate) - ireductibila, cu suferinta vasculara a organului herniat
Anatomia patologica
Elementele constitutive ale herniei sunt (Fig.1.) :



A. traiectul herniar - reprezinta punctul sau zona anatomica cu rezistenta scazuta prin care se produce solutia de continuitate a peretelui parietal. Acesta poate fi :
- un simplu orificiu (inel musculo-aponevrotic), de exemplu hernia ombilicala
- un canal cuprins intre un orificiu profund si un orificiu superficial, de exemplu hernia inghinala oblica externa
B. sacul herniar - este un diverticul peritoneal care inveleste organele exteriorizate si care este format din :
- colul (coletul) sacului herniar - zona cea mai ingusta, inextensibila -; la nivelul inelului herniar
- corpul sacului herniar - poate avea forme variate (sferica, piriforma, cu diverticuli)
C. continutul herniar - este reprezentat de organul / organele exteriorizate din abdomen
Etiopatogeneza Cauza determinanta : efortul fizic Cauze predispozante :
- deficiente ale peretelui abdominal
- congenitale
- determinate de denutritie
- determinate de obezitate
- cresterea presiunii intraabdominale determinata de:
- tusea cronica (fumatori, bronsita cronica)
- constipatia cronica
- adenom de prostata ( mictiuni dificile, cu efort)
- modificari ale volumului organelor abdominale
- modificari ale continutului organelor abdominale - (tumori, ascita) Aparitia herniei are drept cauza dezechilibrul produs intre :
-cresterea presiunii intraabdominale
- efort fizic
- tuse cronica
- constipatie cronica
- mictiuni dificile (suferinte prostatice)
- tumori, ascita
-scaderea rezistentei peretelui abdominal
- deficiente congenitale
- denutritia
- boli casectizante
- obezitatea
- sarcini repetate
Tablou clinic
Semne functionale locale:
- durerea. Hernia necomplicata este in general nedureroasa - la debut poate fi dureroasa datorita desirarii peretelui abdominal. Herniile epigastrice sau spiegeliene (mici) pot fi dureroase.
- senzatie de tractiune, de jena locala

Semne obiective locale. Examinarea initiala se face in orotostatism, apoi in clinostatism. La inspectie se poate decela :
- prezenta “tumorii herniare”
- expansiunea la tuse
La palpare se apreciaza :
- consistenta continutului herniar: - elastica, renitenta (contine intestin) - moale, pastoasa (contine epiploon)
- reductibilitatea (posibilitatea repunerii continutului herniar in abdomen)
- zgomotul hidro-aeric (garguiment) la reducerea prin taxis - arata cotinutul intestinal al herniei
- explorarea defectului (traiectului) parietal
La percutie putem aprecia continutul herniei : sonoritate = intestin, matitate
= epiploon
Semnele caracteristice ale herniilor sunt reductibilitatea si impulsiunea la tuse.

Strangularea herniara

- reprezinta principala complicatie a herniilor
- constrictia brutala permanenta a unui viscer abdominal in interiorul sacului herniar
Trebuiesc deosebite hernia incarcerata, care este o hernie nereductibila, fara suferinta vasculara a continutului herniar si hernia strangulata -; este o hernie nereductibila cu suferinta vasculara a continutului herniar.
Orice hernie abdominala este pasibila de strangulare. Tendinta mai mare la strangulare o au herniile mici si herniile femurale.
Mecanismul strangularii herniare
- efortul duce la cresterea presiunii intraabdominale prin contractia maselor musculare iar viscerele sunt impinse in sacul herniar prin inelul fibros dilatat.
- incetarea efortului duce la relaxarea musculaturii, inelul fibros herniar revine la dimensiunile initiale si comprima viscerele herniate.
Comprimarea continutului herniar are ca si consecinte:
- intreruperea circulatiei sanguine (venoase, apoi si arteriale)
- suferinta ischemica a organului strangulat
- intreruperea tranzitului intestinal (ocluzia intestinala) Leziunile organului strangulat evolueaza in 3 stadii:
1. Stadiul de congestie - are drept cauza jena circulatiei capilare si venoase
- edemul peretilor intestinale
- hipersecretie in lumen
- transudat in sacul herniar
2. Stadiul de ischemie - are drept cauza intreruperea circulatiei arteriale si tromboza sistemului venos


- ansa destinsa, negricioasa, cu peretele ingrosat
- sufuziuni subseroase, false membrane
- in sac: lichid hemoragic infectat
- leziunile ansei strangulate (maxime la nivelul inelului herniar) se extind la ansele intraabdominale
3. Stadiul de gangrena si perforatie

- ansa de culoare brun-inchis cu aspect de "frunza vesteda"
- perete foarte subtire, cu perforatii si sfaceluri
- in sac: lichid purulent-fecaloid
Leziunile viscerale in strangularea herniara
- intestinul intraabdominal supraiacent strangularii - apare destins, plin cu lichid, cu mici ulceratii ale mucoasei
- intestinul intraabdominal subiacent obstructiei - apare turtit, fara continut
- mezoul ansei strangulate prezinta evolutie asemanatoare - staza venoasa, tromboza, ischemie, gangrena
- epiploonul strangulat prezinta leziuni identice cu cele ale mezenterului
Evolutia herniei strangulate in absenta tratamentului conduce la deces prin ocluzie intestinala si peritonita generalizata.
Tipuri particulare de strangulare herniara pot fi considerate strangularea cu pensare laterala (Richter) care apare mai ales in herniile cu orificiu mic cum este hernia femurala, si strangularea in “W”(Maydl) care poate cauza o serie de eventualitati lezionale -; strangularea completa, numai a ansei intermediare, numai a anselor din sacul herniar (Fig.2.).
Tabloul clinic al strangularii herniare - este cel de ocluzie intestinala si se manifesta prin durere abdominala, mai intensa la nivelul zonei herniare, varsaturi, la inceput alimentare apoi bilioase si in final fecaloide, oprirea tranzitului intestinal, alterarea starii generale, hipotensiune, tahicardie, soc ocluziv. Dupa producerea perforatiei se adauga sau se modifica tabloul clinic in sensul peritonitei difuze.
La examenul local vom decela formatiunea herniara care este nereductibila, dureroasa, in tensiune, fara impulsiune la tuse.
Tratamentul herniilor strangulate
Reducerea manuala (taxis) este riscanta, deoarece se poate solda cu o serie de accidente : reducerea "in bloc" cu continuarea strangularii intraabdominal, ruperea sacului sau a viscerelor strangulate, dezinsertia mezenterului ansei strangulate, hemoragia intrasaculara.
Tratamentul chirurgical de urgenta va consta din :
- evidentierea sacului herniei
- sectionarea inelului herniar strangulant (kelotomia)
- tratamentul viscerelor strangulate. In caz de leziuni reversibile urmeaza repunerea in abdomen, iar in caz de leziuni ireversibile sau "la limita" se va proceda la rezectie.
- inchiderea defectului parietal
Complicatii rare ale herniilor
- complicatii infectioase : peritonita herniara, epiploita herniara, apendicita herniara, tuberculoza herniara
- traumatismele herniare pot conduce la leziuni ale viscerelor herniate
- tumorile herniare : primare (benigne sau maligne) si secundare (carcinomatoza peritoneala)
Tratamentul nesangerand (ortopedic) -; este un tratament paliativ :
- utilizarea unor bandaje (centuri) care se opun exteriorizarii continutului herniar
- acest tratament este rezervat numai pacientilor varstnici, tarati, (cu risc operator ridicat) si herniei ombilicale mici a nou nascutului (care se poate vindeca spontan)

Tratamentul chirurgical
Are drept scop:
- reintegrarea continutului herniar in abdomen
- rezectia sacului herniar
- refacerea solida a peretelui abdominal (prevenirea recidivei) Etapele tratamentului chirurgical :
- izolarea si deschiderea sacului herniar
- tratarea continutului - repunerea acestuia in cavitatea abdominala si rezectia partiala de epiploon sau intestin (in caz de strangulare)
- ligatura sacului la nivelul coletului si rezectia sa
- refacerea peretelui abdominal in functie de varietatea topografica a herniei

Herniile inghinale
Se produc la nivelul zonelor slabe ale peretelui posterior al canalului inghinal. Sunt cele mai frecvente hernii (90%) si predomina la sexul masculin.
Canalul inghinal - are un traiect oblic intre straturile musculo-aponevrotice parietale. Este strabatut de funiculul spermatic la barbat si de ligamentul rotund al uterului la femeie. El prezinta 4 pereti :



1) peretele anterior - aponevroza muschiului oblic extern abdominal
2) peretele inferior - ligamentul inghinal (arcada femurala Poupart)
3) peretele superior - marginile inferioare ale muschilor oblic intern si transvers ai abdomenului care formeaza tendonul conjunct
4) peretele posterior - fascia transversalis, tesutul properitoneal, peritoneul parietal

Clasificarea herniilor inghinale
A. dupa mecanismul de aparitie :
- hernii inghinale congenitale, prin persistenta canalului peritoneo-vaginal
- hernii inghinale dobandite - “de forta”, la tineri, - “de slabiciune”, la varstnici, denutriti
B. dupa localizarea defectului parietal si traiectul herniei Fig.3.)
- hernii inghinale oblice externe -; prin foseta inghinala laterala (externa)
- hernii inghinale directe - prin foseta inghinala mijlocie
- hernii inghinale oblice interne - prin foseta inghinala mediala (interna) C. dupa raportul sacului herniar cu canalul inghinal
- punctul herniar - fundul sacului apare la nivelul orificiului intern al canalului inghinal
- hernia interstitiala - fundul sacului herniar se afla situat intre cele 2 orificii ale canalului inghinal
- bubonocelul - sacul herniar apare la nivelul orificiului inghinal extern
- hernia inghino-funiculara - fundul sacului coboara intre orificiul extern al canalului inghinal si baza scrotului
- hernia inghino-scrotala - fundul sacului herniar se afla in bursa scrotala Fig.4.)
Diagnosticul pozitiv - tumora inghinala reductibila, cu impulsiune la tuse, situata deasupra liniei Malgaigne
Diagnosticul diferential

- pentru hernia inghino-interstitiala
- hernia femurala (linia Malgaigne)
- adenopatia inghinala
- abcesul rece
- lipomul inghinal
- chistul dermoid
- chistul de cordon spermatic (chistul Nück)
- testiculul ectopic
- pentru hernia inghino-scrotala
- hidrocelul
- varicocelul
- tumorile testiculare
- orhiepididimita si abcesul scrotal
Tratamentul herniilor inghinale
Exista mai multe procedee chirurgicale :
1. care refac canalul inghinal -; se mai numesc procedee anatomice
2. care desfiinteaza canalul inghinal
- procedee prefuniculare
- procedee retrofuniculare

Herniile femurale
Se exteriorizeaza la nivelul lojei limfatice a lacunei vasculare prin inelul femural, delimitat intre (Fig.5.):
- ligamentul inghinal (anterior)
- ligamentul pectineal (Cooper)
- vena femurala (lateral)
Etiopatogenia este similara cu a celorlalte tipuri de hernie, favorizata de statiunea bipeda.
Caracteristici
- sunt totdeauna dobandite
- mai frecvente la femei, datorita dezvoltarii mai accentuata in sens transversal a bazinului si a inelului femural larg
- hernii femurale dupa cura chirurgicala a herniei inghinale - arcada inghinala tractionata superior duce la largirea inelului femural
Semnele clinice, evolutia, complicatiile - sunt similare ale celorlalte hernii, dar strangularea este mai frecventa
Diagnosticul diferential se face cu:
- hernia inghinala (linia Malgaigne)
- dilatatia varicoasa a crosei venei safene interne
- anevrismul arterei femurale
Tratamentul herniilor femurale este totdeauna chirurgical. Trebuie efectuat cat mai precoce ( evolutia frecventa spre strangulare). Se practica stramtarea inelului femural prin sutura arcadei femurale si a tendonului conjunct la ligamentul Cooper.

Herniile liniei albe
Se produc prin orificiile vasculo-nervoase ale liniei albe (Fig.6.).
Clasificare :
- hernii epigastrice
- hernii juxtaombilicale, la 2 cm fata de ombilic
- hernii subombilicale, la 3 cm sub ombilic
Se asociaza in 1/3 din cazuri cu alte afectiuni - gastro-duodenale, biliare

Herniile spiegeliene sau ale liniei albe laterale
Se produc la nivelul liniei (zonei) lui Spiegel aflata la intersectia aponevrotica a celor 3 muschi lati ai abdomenului care se continua cu teaca dreptului abdominal (Fig.7.). Sunt foarte rare, mici si dureroase.






Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)


Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright 2005 - 2019 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite