Pentru a se prevenii producerea unor defectiuni care pot avea urmari grave
asupra functionarii automobilului, acesta este prevazut cu instalatii electrice
care au scopul de a constrola functionarea, in anumite limite, a unor
instalatii si de a semnaliza aparitia cauzei care ar conduce la producerea defectiunilor
sau avariilor, ca : presiunea insuficienta in instalatia de ungere a motorului,
supraincalzirea apei din instalatia de racire a motorului, scaderea nivelului
sau presiunii aerului din instalatiile de franare, comandate hidraulic,
respectiv pneumatic, uzura placutelor de franare, rezerva de combustibil
in rezervor, neincarcarea bateriei de acumulatori etc. n8f5fn
? Instalatiile de semnalizare a avariilor functioneaza pe principiul releelor
electromagnetice, electronice, electromecanice sau combinate si care, in
cazul iesirii din zona limita de functionare tolerata pentru elementul controlat,
semnalizeaza acest lucru prin aprinderea unei lampi martor, de regula rosie,
aflata la bordul automobilului, sau acustic, cu ajutorul unor avertizoare acustice
(buzer, vibrator, etc), sau combinat.
? Instalatia electrica de semnalizare a avariilor este in principiu formata
dintr-un conector comandat hidraulic, pneumatic, termic, mecanic, electric,
etc., o lampa de semnalizare sau avertizorul acustic, conductoare accesorii
si sursa de curent. Unele instalatii sunt prevazute cu un releu pentru realizarea
iluminarii cu intermitenta.
Instalatiile de semnalizare a avariilor pot fi centrale, adica cu o singura
lampa (sau avertizor sonor) centrala, racordata in paralel la mai multe
conectoate, sistem folosit in special la autocamioane si autobuze (de
exemplu, la autocamioanele ROMAN, DAC), si instalatiile individuale, la care
fiecare lampa este comandata, in parte, de un conector montat in
serie, sistem folosit in special la autoturisme. Lampile de semnalizare
se monteaza la bord, iar traductoarele -; in locul in care
se controleaza marimea de masurat.
In paralel cu instalatiile de semnalizare a avariilor, automobilele sunt
echipate cu lampi de control privind conectarea unor instalatii. Lampile sunt,
an general, de culoare verde, albastru portocalie, rosie, etc.
Pe geamul (filtrul de lumina) fiecarei lampi este desenata sugestiv, prin simboluri,
instalatia pe care o controleaza (fig.9.1,a).
Unele lampi sunt incorporate in intreruptoarele sau comutatoarele
care comanda sau conecteaza instalatia respectiva. Aprinderea lampilor da indicatii
privind : conectarea luminilor de pozitie, a fazei scurte sau lungi, schimbarea
directiei de mers, scaderea nivelului lichidului de frana, conectarea
stergatoarelor si spalatoarelor de parbriz, a franei de mana sau
clapetei de soc trase, etc.
Lampile de control au aceleasi principii de functionare si aceeasi componenta
ca si instalatiile de semnalizare a avariilor. O clasificare sau o delimitare
intre cele doua categorii de instalatii dupa gravitatea avariei sau locul
in cadrul instalatiei este destul de relativa, in special la instalatiile
cu lampa de semnalizare (de exemplu : autocamioanele ROMAN, DAC, MERCEDES, etc.).
? Nota. La unele constructii, lampile de control al functionarii diferitelor
instalatii inlocuiesc unele aparate de control ca: voltmetrul, indicatorul
de temperatura, indicatorul de presiune, etc. Ele prezinta dezavantajul ca depind
de un element ce se poate defecta repede: arderea filamentului becului lampii
de control. Datorita faptului ca sistemul de avertizare cu sesizori este mai
sugestiv si mai putin costisitor, folosirea lor precumpaneste pe aceea a aparatelor
indicatoare, in special, la autoturisme.
In tabelul 9.1 se prezinta o clasificare a sesizorilor de alerta (avarii)
pentru automobile.
Tabelul 9.1
Sesizoare de alerta pentru automobile
Tipul sesizorului Principiul fuctional al dispozitivului de alerta Marimile
sau sistemele ce pot fi controlate
Electromagnetic Releu electromagnetic de tensiune cu contacte normal inchise
sau normal deschise. Prezenta tensiunii in sitemul de alimentare al schemei
electrice.
Termic Releu cu lama termobimetalica avand contacte normale inchise
Temperatura limita admisa (maxima) pentru sistemul de racire a motorului termic
Magnetic Releu (tip Reed) cu contacte normal deschise, actionate de un magnet
ce se deplaseaza proportional cu marimea de controlat Nivelul minim admis in
carterul de ulei, rezervorul de combustibil, etc.
Mecanic Releu cu actionare pneumatica (hidraulica) cu contacte normal inchise
sau deschise
Releu cu parghie (tija); contacte normal deschise Scadera presiunii sub
limita admisa la sistemele de ungere sau de franare
Actionarea diferitelor comenzi; mers inapoi, diferentiale suplimentare,
etc.
Blocul de aparate tip KP-191 este prevazut cu 7 lampi de control si semnalizare,
dintre care una -; de forma circulara, 14, este dispusa in indicatorul
(aparatul) de combustibil iar celelalte, sase, cu filtre de lumina de forma
dreptunghiulara, de diferite culori, sunt dispuse simetric la partea inferioara
a blocului de aparate.
Semnificartia si rolul acestor lampi este urmatoarea :
-; lampa de control al rezervei de combustibil din rezervor este de culoarea
rosie si este comandata de conectorul montat in acelasi corp cu traductorul
tip BM -; 150 al nivelului de combustibil;
-; lampa de semnalizare a franei de mana trasa, este de culoare
rosie si este comandata mecanic de intreruptorul tip BK -; 409, montat
sub parghia manetei de actionare a franei de mana;
-; lampa de avertizare asupra presiunii insuficiente a uleiului in
instalatia de ungere a motorului. Este de culoare rosie si este comandata de
conectorul MM -; 2120, montat in rampa de ulei;
-; lampa de control sau indicare a incarcarii bateriei de acumulatoare.
Este de culoare rosie si este comandata de alternator prin intermediul unui
releu;
-; lampa de semnalizare a schimbarii directiei. Este de culoare verde;
-; lampa de indiacare a conectarii (aprinderii) luminilor exterioare (pozitie
si faza scurta). Este de culoare verde;
-; lampa de indicare a conectarii (aprinderii) fazei lungi. Este de culoare
albastra.
Lampile de la pozitiile 1,2,3,9 si 14, precum si instalatiile aferente acestora,
au fost prezentate in paragrafele din capitolele respective, urmand
ca in continuare sa se trateze instalatiile aferente lampile de la pozitiile
11 si 12.
In figura 8.2 sunt prezentate placa cu circuite imprimate si conexiunile
becurilor de control (semnalizare), becurilor de iluminare si lampilor indicatoare
ale blocului de aparate tip KP -; 191. Placa este privita din spate. Cu
verde s-au reprezentat circuitele de curent de polaritate pozitiva, iar cu negru
-; circuitele de masa, de polaritete negativa. Fiecare ciruit este conectat
la cate o borna aflate pe placile de racord 21.
? Sistem de afisaj al avariilor la automobilele moderne
Autoturismul FIAT 2500 Cromo-Turbo (acesta este doar un exemplu) are la bord:
? O schema luminoasa a conturului longitudinal al automobilului, la care se
poate aprinde becuri de avarii indicand amplasarea subansamlului cu functionare
defectoasa exact in locul unde este montat; se sesizeaza:
- neinchiderea complecta a usilor spate (la autoturismul Renault 25 Safrane
sesizarea se face printr-o voce sintetica);
- nefunctionarea lampilor de semnalizare stanga si dreapta;
- neincarcarea bateriei de acumulatoare;
- presiunea insuficienta la instalatia de ungere a motorului;
- temperatura peste cea normala a lichidului de racire a motorului;
? Bec de control care indica functionarea bujiilor incandescente pentru usurarea
pornirii motorului Diesel;
? Sistem de reglare automata a temperaturii prestabilite din habitaclu, care,
printr-un senzor-termometru, comanda sistemul de climatizare (ventilator -;
circuit apa de incalzire sau aer atmosferic);
? Indicarea disfunctiilor la servodirectia automobilului (lipsa presiunii de
ulei datorate fie ruperii curelei de antrenare a electropompei, fie lipsei de
ulei in instalatie, fie infundarii filtrului de ulei, fie defectarii
comenzii sertaraselor de dirijare a uleiului) prin diferiti senzori montati
la locurile ce-ar putea cauza aceste defectiuni;
? Indicarea sistemului de antiblocarea a franelor la roti (ABS), la rotile
la care se ivesc astfel de defectiuni;
? Afisarea consumului instantaneu de combustibil al automobilului, la depasirea
vitezei sau sarcinii motorului;
? Inchiderea-deschiderea usilor prin telecomanda;
? Posibilitatea de cuplare a sistemului de alarma a automobilului in caz
de efractie;
? Bec de control care avertizeaza asupra nerespectarii regulei de montare a
centurilor de siguranta;
A. Instalatia de semnalizare a franei de mana trase
Instalatia de semnalizare a franei de mana trase se compune din
releul de realizare a iluminatului cu intermitenta, intrerupatorul de
conectare, lampa de semnalizare si accesoriile respective.
? Releul tip PC-492 este format din placa suport 2 (fig. 9.2) din material plastic,
in care sunt fixate suporturile bornelor 1,4 si 5, avand simbolurile
„ -; “, „L” si „+” (vezi fig. 8.12).
De suportul bornei „L” se sudeaza lamela bimetalica 3, prevazuta
cu o infasurare rezistiva din nicrom izolata de lamela prin intermediul
unei garnituri de azbest. Valoarea infasurarii rezistentei este de 26?,
la temperatura de 20ºC. Un capat al rezistentei se sudeaza la suportul
bornei „+”, iar celalalt capat se sudeaza la contactul mobil fixat
la capatul lamelei bimetalice. Suportul bornei „ -; “ este
prevazut cu contact fix. Releul este acoperit cu un capac executat din aliaj
de aluminiu prin ambutisare.
In figura 8.12 sunt prezentate schema electrica a releului si circuitele
de alimentare pentru instalatia de semnalizare a avariilor si pentru aparatele
de bord.
? Functionarea instalatiei de semnalizare a franei de mana trase
In stare de repaus, respectiv cand lamele bimetalice a releului
15 este rece, contactul sau mobil apasa pe contactul fix al suportului bornei
„ -; “.
La inchiderea contactelor intrerupatorului 14 (frana de mana
trasa si bornele „30/I” si „15” ale comutatorului 12
al cheii de contact inchise), curentul va avea urmatorul circuit: sursele
de curent 10,11 -; bornele „30/I” si „15” ale comutatorului
cheii de contact -; bornele „10”; „9” si „I”
ale casetei cu siguranta 13 -; cele doua circuite care se inchid
la masa.
Un circuit se inchide la masa pe urmatorul traseu: borna „+”
a releului „9” de semnalizare a schimbarii directiei -; lampa
de semnalizare (control) 3 -; borna „L” a releului 15 -;
lamela bimetalica si, contacte, inchise borna „ -; “
a relelui -; intreruptorul 14 -; masa. In aceasta situatie
lampa de semnalizare se aprinde.
Al doilea circuit se inchide la masa pe urmatorul traseu: borna „I”
(iesire) a sigurantei nr.9 -; borna „+” a releului 15 -;
infasurarea rezistiva a lamelei bimetalice si, prin contactele inchise,
borna „ -; “ a releului -; intreruptorul 14 - „masa”.
La trecerea curentului prin infasurarea rezistiva (de 26 ?) a lamelei
bimetalice, aceasta se incalzeste, se curbeaza si se deschide contactele
releului. Astfel, ambele circuite sunt intrerupte (prin desfacerea legaturii
la masa) si lampa de semnalizare 3 se stinge. Ne mai trecand curent prin
infasurarea de incalzire a lampei bimetalice, aceasta se raceste
si ia forma initiala. Contactele releului se inchid din nou, conectand
in circuit lampa de semnalizare. Ciclul deschis se repeta cu o frecventa
de 60 -; 120 ori pe minut, realizand astfel iluminarea cu intermitenta
la situatia cand frana de mana este trasa.
Intreruptorul de conectare a lampii de semnalizare a franei de mana
trase a fost prezentat in capitolul 4.
? Nota. In mod asemanator functioneaza instalatiile pentru semnalizarea
scaderii nivelului lichidului sau a presiunii aerului din instalatia de franare,
a uzurii placutelor de frana, a clapetei de soc trase, etc., cat
si conectarea unor receptori sau instalatii. Releul de semnalizarea cu lumina
intermitenta este optional.
B. Instalatia de semnalizare a presiunii de ulei insuficiente in instalatia
de ungere a motorului si a presiunii scazute in instalatia de franare
pneumatica.
In situatia cand presiunea din instalatia de ungere a motorului
scade sub limita admisa, conectorul manometric 16 (fig. 8.12) inchide
circuitul electric al lampii de control 17 la masa; ea se aprinde, semnalizand
prin aceasta pericolul privind functionarea motorului fara presiune de ulei.
Conectorul se monteaza, impreuna cu traductorul, prin intermediul unei
reductii, in rampa de ulei, aflata in partea stanga a blocului
motorului.
? Conectorul de presiune MM-120 este format, din corpul 1 (fig. 9.3) din otel,
in care sunt fixate prin valtuire membrana 2 din folie de polietilena
si contactul fix 3. Intre acestea se afla impingatorul 4 din material
plastic. La partea anterioara a corpului se fixeaza de acesta, prin valtuire,
capacul din material plastic electroizolant 6. Contactul mobil 5 este apasat
de arcul tarat 7 pe contactul fix 3. Ambele contacte sunt sub forma de disc.
Contactul fix se conecteaza la masa prin corpul traductorului, iar contactul
mobil, prin arc si bucsa de contact 9, se conecteaza la borna traductorului.
In partea frontala a capacului este practicat un orificiu, acoperit cu
un dop-filtru, prin care spatiul de deasupra membranei face legatura cu atmosfera.
In cazul cand presiunea in instalatia de ungere a motorului
este mai mica de 0,2 -; 0,7 daN/cm², sub actiunea arcului contactului
mobil este apasat pe contactul fix, circuitul de alimentare a lampii de semnalizare
se inchide la masa si ea se aprinde. Cand presiunea in instalatia
de ungere a motorului incepe sa creasca, depasind valoarea de 0,2 -;
0,7 daN/cm², membrana se deformeaza si, invingand tensiunea
arcului, indeparteaza contactul mobil de contactul fix. Prin aceasta,
circuitul de alimentare a lampii de semnalizare se intrerupe si lampa
se stinge.
? Principal toate conectoarele de presiune au o constructie asemanatoare, deosebindu-se
prin presiunea minima de conectare, respectiv prin caracteristicile arcului
tarat 7 (tab. 9.2). Ele se incearca la suprapresiuni de 4 -; 6 daN/cm².
Curentul maxim nu trebuie sa depaseasca 0,4 A (neinductiv). Frecventa conectarilor
este de 20 conectari/minut, putand functiona la o temperatura ambianta
de -; 40 +120ºC.
La instalatiile de franare pneumatice (ROMAN, DAC), scaderea presiunii
sub limita de 5 este controlata de conectorul manometric AVF care inchide
circuitul lampii de control.
In tabelul 9.2 sunt date caracteristice tehnice si de control ale conectoarelor
de presiune (manocontacte).
Tabelul 9.2
Caracteristicile tehnice si de control ale conectoarelor de presiune
Tipul conectorului Tipul de autovehicul Presiunea minima de conectare
adaNcm²i
IEP Sacele si tip JAEGER DACIA, OLCIT, ARO 0,35±0,08
MM-120 LADA, FIAT 0,2 -; 0,6*
IEP Sacele tip 5633 (24 V) ROMAN 0,75
AVF** ROMAN 5,0
*Pana in anul 1976 presiunea de conectare era de 0,4 -; 0,8
daN/cm².
**Se monteaza in circuitul principal de aer al franei de serviciu
si al franei de mana.
? Pentru verificarea functionarii conectoarelor de presiune (manocontactelor)
se foloseste montajul prezentat in figura 9.4, alcatuit din o baterie
de acumulatoare 5 (de 12, respectiv 24 V), un bec de control 4 de 5 W, un manometru
2 sensibil si sursa de aer comprimat 3.
In starea initiala, sursa de aer este inchisa, iar becul este aprins.
Se deschide treptat legatura cu sursa de aer, pana in momentul stingerii
becului. Presiunea indicata de manometru in momentul stingerii becului
trebuie sa corespunda datelor din tabelul 9.2.
C. Instalatia de semnalizare a supraincalzirii fluidului din instalatia
de racire a motorului.
? Instalatia de semnalizare a supraincalzirii fluidului din instalatia
de racire a motorului este asemanatoare cu instalatiile de avarii deschise,
cu deosebire ca termocontactul (conectorul termic) care se monteaza in
chiulasa motorului este un releu termic cu lamela bimetalica 1 (fig. 9.5), un
capat fiind incastrat, iar capatul liber fiind prevazut cu contactul mobil
2. Intreg asamblul este introdus intr-o capsula din alama sau cupru.
In conditii normale de temperatura, contactele sunt deschise.
In momentul in care temperatura fluidului de racire depaseste limita
admisa, lamela termobimetalica se incovoaie, stabilind circuitul martor
3, semnalizand prin aceasta aparitia cauzei care poate provoca avarii.
Puterea maxima (neinductiva) nu trebuie, sa depaseasca 3 W.
In tabelul 9.3 sunt date caracteristicile tehnice si de control ale conectoarelor
de temperatura.
Tabelul 9.3
Caracteristicile tehnice si de control ale conectoarelor de temperatura.
Tipul conectorului Tipul de autovehicul Temperatura maxima de conectare aºCi
IEP Sacele tip 5530 tip JAEGER DACIA 115±5
IEP Sacele tip 5538 (24 V) ROMAN 95±5
? Pentru verificarea functionarii termocontactelor, se realizeaza montajul
prezentat in figura 9.6. In vasul 2, in care se afla lichidul
de racire, se monteaza termocontactul 1 si termometrul 3. Intre termocontactul
1 si sursa de curent 5 se inseriaza lampa de control 4. Se ridica temperatura
lichidului de racire pana in momentul aprinderii lampii. Temperatura
la care se aprinde becul trebuie sa corespunda valorilor indicate in tabelul
9.3. In cazul cand se constata abateri fata de limitele admisibile
termocontactul trebuie inlocuit cu altul nou si original.
