Referat
Motoare Diesel
La motorul Diesel, spre deosebire de motorul t8c23cx
Otto, in cilindru este aspirat doar aer curat, care este comprimat mal mult decat Ia motorul Otto
(raportul de comprimare 14:1 pAn la 25:1 fata de motorul Otto cu 4:tl pana la 10:1). Aerul atin ge astfel o temperatura de 7000G pana Ia 9000C.
La sfarsitul comprimarti este injectata in cilindru la presiune ridicata o anumita cantitate de com bustibil Diesel (motorina). Din cauza temperatu nil ridicate combustibilul se aprinde singur (se autoaprinde). Picaturile de combustibil injectat, pulvenzate fin, se amesteca cu aerul comprimat din camera de ardere, se incalzesc, se evapora si se aprind. Acest proces dureaza circa 1/1000 s si este cunoscut sub numele de intarziere si aprin dere. Picaurile pulverizate in jetul injectat sunt dtstribuite neuniform: picaturile mici in zonele periferice, picatiurile mari in zona centrala. Arde rea se initiaza Ia exterior (picaturiie mici vapo rizndu-se primele), apoi se aprind si picaturile mai mari din interiorul (miezul) jetului. Injecta rea combustbilului contnuu si dupa initierea arderii (,,ardere principala"). Daca o particula de combustibil Diesel arde incomplet la prima arde re, sau daca intarzierea Ia aprindere este prea mare, arderea are loc violent, cu explozie (feno menul fiind cunoscut sub numele de detonatie),
Iar motorul functioneaza neuniform, cu zgomote metalice putemice. Pentru comparatie,se poate urmari modul de propagare a frontului de flacara la motorul Otto, La care amestecul car burant se aprinde initial in apropierea bujiei.
La motorul Diesel exista aceleasi variante de functionare (motor in patru timpi si in doi timpi) ca si Ia motorul Otto.
La motoarele Diesel cu camere de ardere di vizate (separate) jetul de combustibil este injectat intr-un compartiment separat de camera de arde re propriu-zis din cilindru. In aceasta categorie intra: a) Motoare cu camera de vartej (turbulenta) La care camera separat (de forma cilindrica sau sfe rica (comunica cu cilindrul printr-un canal de forma unul ajutaj, dispus tangential la camera separate. Astfel, in timpul comprimarii in came ra separat in care are loc injectia, se produce un vartej puternic care mareste viteza de ardere.
Acelasi vartej produce in cilindru o miscare circu lard a aerului. Favorabil extinderli rapide si unli forme a frontulul de flacara. Prin aceasta circu latie se asigura arderea in cilindru a combustibi lului care s-a aprins in camera de vartej. Volumul cameret de vartej reprezint 50-80% din volumul total al camerei de ardere. b) Motoare cu antecamerd (camerd de prear dere), la care injectia are loc intr-o camera sepa rata, de forma cilindrica, tronconica sau sferica, reprezentand 25-40% din volumul total al came rei de ardere, si care comunica cu cilindrul prin unul sau mai multe orificil de sectiune redusa care au roul unor duze . c) Motoare cu camera de vartej si cu injectie directa Ia care injectorul este prolectat astfel incat sa dirijeze un jet direct in camera principala de ardere si altul (cu debit mai redus) In camera secundar de vartej. Arderea incepe in camera secundara, dand nastere unui curent invers in camera principa1 de ardere si favorizand proce sut de ardere.
0 caracteristica comuna a motoarelor Diesel cu camere divizate este functionarea mai lin datorita cresterii mai reduse a presiunii in cilin drul motorului. Ca dezavantaj se remarca necesi tatea montarii unei bujii incandescente in came ra separat utilizata pentru pomirea la rece.
2. La motoarele Diesel cu camera de ardere nedivtzata (camera unitar), combustibilul este injectat direct in camera de ardere (de unde de numirea de motoare cu injectie direct). Pentru ca sa se asigure o ardere buna, este necesara o intensificare a miscarii aerului in cilindru. Aceasta se produce ori cu supapa ecran on cu ajutorul unor forme corespunzaoare ale camerei de arde re realizate in capul pistonulul (cu praguri de tur bionare). In primul caz carburantul este injectat aproape perpendicular pe directia de deplasare a aerului, obtinandu-se reducerea consumului spe cific de combustibil la sarcini mari. In celalalt caz carburantul este injectat direct pe peretele came rel si formeaza acolo o pelicula in care se vapori zeaz rapid.
In prezent sunt utilizate diferite sisteme de crestere a puteril specifice a motoarelor Diesel.
Gea mat utilizat este supraalimentarea prin pre comprimarea aerului admis in dilindru cu un air bocompresor. Procedeul se bazeaza pe folosirea energiei gazelor arse evacuate din cilindru intr-o turbina. Antrenat de catre gaze, turbina actio neaza o suflanta (compresor) cuplata pe acelasi arbore, care comprima aerul inainte de aspiratia in cilindru.
