Element Concentratie p1n6np
(0/00)
Azot……………….
Oxigen…………….
Argon……………...
Dioxid de carbon….
Neon………………
Heliu………………
Kripton…………….
Hidrogen…………..
Protoxid de azot…...
Xenon…………….. 780,900
209,400
9,300
0,318
0,018
0,0052
0,001
0,0005
0,00025
0,00008
Atmosfera Pamantului reprezinta un amestec mecanic de gaze alcatuit din azot(N), oxigen(O2), argon(Ar), oxid si dioxid de carbon si vapori de apa in proportii variabile, care au cea mai mare pondere, la care se mai adauga si alte gaze, in cantitati neinsemnate: hidrogen, heliu, metan, neon, xenon, cripton, ozon etc.

Pe langa aceste gaze, in compozitia chimica a atmosferei mai intra diferiti compusi ai acestora, reziduuri industriale, praf, microorganisme, compusi care au suferit de-a lungul timpului modificari cantitative, odata cu dezvoltarea pe Pamant a tuturor formelor de viata, cu dezvoltarea industriei, cresterea rapida a popupatiei.
Dintre acestea un rol important il joaca dioxidul de carbon si vaporii de apa.
Dioxidul de carbon.
Continutul de dioxid de carbon din atmosfera variaza in limitele 0,02 si 0,04 ? din volum. El provine din arderi, respiratia omului, din procesele de putrefactie si se consuma in procesele de asimilatie clorofiliana de catre plante, in prezenta luminii solare. In marile aglomerari urbane, in centrele puternic industrializate, in preajma depunerilor de cai ferate, unde combustibilul de baza este carbunele sau motorina, continutul de CO2 este peste 0,04?, comparativ cu regiunile limitrofe nepoluate.
Atmosfera Pamantului s-a imbogatit mai mult in CO2 in ultimul secol datorita procesului de dezvoltare a ramurilor industriale pe baza de combustibili fosili.
Cercetarile recente au dovedit ca arderea acestor combustibili(carbune, petrol, gaze naturale) duce la eliberarea unei mari cantitati de CO2 in atmosfera care provine din arderi incomplete.
In ultima perioada de timp dioxidul de carbon a crescut cu 0,7—1,0 p.p.m/an (p.p.m = parti pe milion din volum). Pentru viitor se apreciaza ca aceasta concentratie va creste si mai mult.
Vaporii de apa.
Vaporii de apa din atmosfera variaza in limite largi, de la 0? la temperaturi foarte scazute deasupra uscatului, pana la 4?in conditiile temperaturilor foarte ridicate deasupra marilor.
Continutul de vapori de apa variaza teritorial in functie de sursele permanente de umezeala (rauri, lacuri, mari, oceane, vegetatie de lunca, padure etc.), de unde apa trece in stare de vapori prin procesele de evaporare si evapotranspiratie.
Variatia de vapori de apa mai depinde de particularitatile circulatiei generale a atmosferei, in functie de care are loc deplasarea maselor de aer.
Cantitatea de vapori de apa din atmosfera se estimeaza la circa 13000 km3 de apa in ianuarie si la circa 14595 km3de apa in iulie. Aceasta a variat de-a lungul timpurilor imbogatindu-se din ce in ce mai mult odata cu dezvoltarea activitatilor umane (industrializare—vaporii de apa fiind si un produs al arderii—, extinderea irigatiilor, impaduririle etc.), fapt ce a dus la intensificarea proceselor de evaporare si evapotranspiratie. De asemenea, sunt si unele activitati care impiedica aceste procese ca defrisarile, reteaua de canalizare urbana.
Sursele de poluare si caracteristicile poluantilor.
Atmosfera este „depozitul” care absoarbe zilnic cantitati infinite de particule solide, lichide si gazoase emanate de nenumarate surse naturale sau artificiale. In acest imens bazin se ridica in fiecare minut pulberi si gaze fie de natura vegetala (granule de polen, spori vegetali, gaze rezultate din procese de descompunere a vegetatiei moarte), fie provenite in urma eruptiilor vulcanice sau din distrugerea scoartei solului. Dar cele mai numeroase si variate pulbere isi au originea in activitatile umane.
Pe masura dezvoltarii procesului de industrializare a crescut si numarul si varietatea surselor de poluare. Astazi nu exista nici o asezare urbana in care sa nu fie cel putin o unitate industriala si deci o sursa de impurificare a aerului.
La acestea se adauga si numarul din ce in ce mai mare de autovehicule care, alaturi de uzine si fabrici, contribuie la amplificarea poluarii aerului. In aceste conditii, atmosfera marilor orase si nu numai, a devenit un amestec de aer, gaze si pulberi de cele mai diverse origini.
Deci poluarea atmosferei, rezultat in cea mai mare parte al activitatilor umane, este determinata de difuzia in atmosfera a substantelor nocive numite poluanti, sub forma solida (praf, pulberi), lichida(vapori de apa) si gazoasa (gaze toxice) care modifica compozitia naturala a aerului. Ea se poate manifesta sub forma de ceata, negura, aer cetos.
Cei mai frecventi poluanti intalniti in atmosfera urbana sunt gazul carbonic si oxidul carbonic, anhidrida sulfuroasa si sulfurica, diversi acizi, prafuri, fumul si cenusa provenita din arderi, praful mineral, hidrocarburi, microbi si virusi.
Concentratia acestor elemente variaza mult cu amplasamentul, sezonul, factorii meteorologici.
Principalii poluanti din aer pot fi grupati in trei categorii:
—particule mari ale caror diametru depaseste 5? si care cad pe sol prin propria lor greutate; ele nu stau in atmosfera decat foarte putin timp si sunt nocive mai ales dupa caderea lor.
—particule mici (fum, diversi aerosoli) cu diametrul sub 5? care se mentin in suspensie in aer; s-a estimat ca particula de fum se mentine in aer in suspensie 3zile;acesti poluanti contin hidrocarburi cancerigene.
—gaze rezultate din arderea combustibililor(oxizi de sulf, de azot, de carbon).
Poluarea prin particule. In literatura de specialitate sursele de poluare sunt clasificate, dupa origine in naturale si artificiale, iar dupa forma in punctuale(cosurile de fabrici), lineare(coloanele de masini) si de suprafata(cosurile caselor dintr-o localitate).
Principala sursa de poluare ramane industria. La marile combinate siderurgice, care din pacate sunt „pe cale de disparitie”, prin amploarea procesului tehnologic, cantitatea de impuritati degajata este imensa.
Un astfel de combinat cu o productie de 5 mil. t/an elimina in timp de 24 de ore circa 15000 t oxid de carbon, peste1000 t pulberi si aproximativ 50 t dioxid de sulf.
In aceste conditii atmosfera in jurul unor astfel de combinate este poluata pe o raza de 4 km.
O termocentrala produce anual 4—5mil t de cenusa si daca din aceasta cantitate s-ar elimina doar 1? in atmosfera, s-ar depune 15 t de cenusa zilnic.
De la fabricile de ciment se elimina zilnic in atmosfera cantitati de pulberi de ordinul zecilor de vagoane, prin depunere ajungand sa fie cateva mii de tone pe km2/an, incat totul in jurul lor este acoperit cu o pulbere alba.
Alaturi de industrie, mijloacele de transport constituie, de asemenea, surse importante de poluare. In marile orase ale S.U.A. de exemplu, poluarea produsa de autovehicule este mai mare (peste 60?) decat cea datorata celorlalte surse.
Odata cu cresterea numarului surselor de poluare, cu varietatea compozitiei poluantilor si mai ales cu efectele acestora asupra mediului inconjurator si in deosebi asupra vietii, a aparut necesitatea cunoasterii numarului, naturii si capacitatii acestora, mai precis o inventariere a tuturor surselor de poluare.
Aceasta inventariere cunoscuta sub denumirea de cadastru al surselor de emisie, permite obtinerea unor informatii detaliate asupra acestora, cat si posibilitatea aplicarii masurilor necesare mentinerii puritatii aerului.
Efectele poluarii aerului asupra vietii.
Aerul constituie elementul cel mai indispensabil al vietii.
Fara aer, omul nu ar putea trai mai mult de 5 minute, absorbind astfel de-a lungul vietii circa512 m3 de aer(aproximativ 15 kg). De aceea, calitatea aerului a devenit astazi o problema de foarte mare importanta.
Cercetarile au dovedit ca poluantii, gazele sau vaporii toxici, particulele foarte fine de praf, funingine, pot exercita efecte nocive asupra omului, asupra vietii in general.
Efectele poluarii asupra populatiei.
Poluarea aerului poate avea asupra sanatatii populatiei o actiune directa pusa in evidenta prin efecte iritante, asfixiant, fibrozante, cancerigene, teratogene, mutagene ca si printr-o actiune indirecta pusa in evidenta prin modificarile asupra topoclimei urbane, asupra florei, vegetatiei, asupra conditiilor de viata a populatiei.
In ceea ce priveste actiunea directa se remarca:
—efecte imediate caracterizate prin modificari bruste ale mortalitatii si morbiditatii populatiei din cauza cresterii poluarii aerului datorita persistentei timp indelungat a ceturilor atmosferice, a inversiunilor stabile de temperatura in special iarna.
—efecte de lunga durata care apar ca urmare a expunerii organismelor la poluare timp mai indelungat. In aceste conditii se remarca modificari fizico-patologice din cauza efectelor cumulate ale poluantilor care pot determina bronhopneumonii cronice nespecifice (bronsita cronica, pneumonie, astm bronsic), carcinom bronsic, rahitism, conjunctivite. Expunerea timp indelungat la plumb poate cauza tulburari nervoase, vasculare, digestive, hematologice.
Pulberile cu diametrul?3?, SO2 , CO2 , O3 si NO2 pot ataca alveolele pulmonare. H2S poate imbolnavii sistemul nervos central.
Deci poluarea aerului a reprezentat, reprezinta si va reprezenta o problema pentru rasa umana. Atata timp cat nu ne pasa de calitatea aerului ne semnam singuri condamnarea la moarte, o moarte lenta dar care isi face simtite efectele in fiecare zi.