Cuprins:

1. Organizarea sectiilor specializate de reparat pompe de injectie. d1f2fz
1.1 Consideratii generale.
1.2 Dotarea posturilor de lucru.
1.3 Organizarea interioara a sectiei de reparat pompe de injectie -; fluxul de reparare.
2. Constructia si functionarea sistemului de alimentare a motorului cu aprindere prin compresie.
1.1 Consideratii generale si circuitul motorinei.
2.2 Pompa de injectie cu elemente de pompare in linie tip A.
3. Tehnologia de reparare si verificare a pompei de injectie.
3.1 Uzuri, defectiuni si moduri de constatare.
3.2 Reconditionarea elementelor.
3.3 Reglarea si montarea pompei de injectie.
4. Bancul de centicubat a pompei de injectie; Caracteristici tehnice, instalare, functionare si mod de folosire a bancului.
5. Norme de tehnica a securitatii muncii si P.S.I.

1. Organizarea sectiilor specializate de reparat pompe de injectie.

1.1 Consideratii generale.

Pe linia specializarii si concentrarii utilajelor complexe, s-a impus necesitatea organizarii unor sectii specializate in repararea pompelor de injectie, atat pentru folosirea mai judicioasa a fortei de munca inalt calificata, cat si pentru aplicarea corecta a tehnologiei in procesul de reparatii.
Plecand de la conditiile specifice ale fiecarei unitati se pot stabili parametrii de baza ai sectiei, astfel incat aceasta sa prezinte o eficienta economica si tehnica ridicata.
Marimea sectiei specializate se stabileste avand in vedere atat planul de reparatii capitale, reparatii curente si revizii tehnice pentru tractoare.
Sectia organizata in atelierul luat in studiu si-a propus o sarcina anuala de productie de 2000 pompe de injectie.
- Planul annual al sectiei Pa = 2000 pompe / an;
- Planul zilnic Pz = Pa / ZI = 2000 / 307 = 6,5 pompe / zi; unde ZI = 365 -; (52+6) = 307 zile lucratoare;
- Ritmul de lucru R = ts 60 ns, b/Pz = 8x60x1xo, 94/6, 5=78 min/pompe, unde ts = 8 ore timpul de lucru al unui schimb; ns = 1 -; numarul de schimburi;
Pz = 6,5 pompe/zi -; productie zilnica; b = 0.94 coeficientul ded folosire al atelierului.
- Fondul real anual de timp al unui muncitor

Frm = Zc -; (Zd + Zs +Zro)xZr t.n.u ore/an
Frm = 365 -; (52+6+18)x1.8.1.0,94 = 2166 ore/an,

unde: Zc = 365 -; numarul zilelor calendaristice;
Zd = 52 -; numarul zilelor de duminica;
Zs = 6 -; numarul zilelor de sarbatori legale;
Zco = 18 -; numarul mediu de zile de concediu de odihna;
Zr = 1 -; numarul de zile in care utilajul este in reparatie; t = 8 -; timpul de lucru al unui schimb; n = 1 -; umarul de schimburi; r = 0.94 coeficientul de folosire al utilajului;
- Fondul real de timp al sectiei:

Fs = aZc -; (Zd + Zs)i t.n.y = 365 -; (52+6), 94 = 23-9 ore

In care: y = coeficientul de folosire al cladirii;
- Fondul real de timp al utilajului:

Fra = Zc -; (Zd + Zs +Zr) t.i. = 365 -; (52 + 6 + 1)

- Volumul annual de lucrari:

V = Pa x tn = 2000, 6 = 12000 ore/om
Pa = 2000 -; planul annual

tn = 6 ore -; timpul normat pentru repararea unei pompe.
- Calculul personalului necesar:

m = V/Frm = 12000/2166 = 6 muncitori

- Nr. de muncitori neproductivi: Nmn = 6,15/100 = 1 muncitor neproductiv; se stabileste un post de constatator
- Frontul de lucru:

f = t/R = 10/1,3 = 8,

unde: t = 10 -; timpul de imobilizare in reparatie determinat de 6 ore timp de reparare si cate 2 ore asteptare inainte si dupa trecerea prin flux. R = 1,3 -; ritmul de productie in ore.

1.2 Dotarea posturilor de lucru

a) primire, spalare, demontare

- stelaj pompe in linie 1buc
- stelaj pompa rotativa 1buc
- raft pentru containere 1buc
- dispozitiv fixat pompa 2buc
- tunel prespalare 1buc
- banda de montare 1buc
- baie tunel -; spalare 1buc
- trusa chei pneumatice 1buc
- containere piese 4buc
- racord pistol aer comprimat 1buc

b) contatere detaliata, complectare cu piese noi, lansare

- masa de constatere 1buc
- raft cu piese noi 1buc
- micrometre exterioare 0,25 1buc
- micrometre exterioare 25 -; 50 1buc
- dispozitiv de verificat incovoierea acsului cu came 1buc

c) montare

- pentru pompe bosch
- dispozitiv de fixat corpul pompei mobil pe banda 3buc
- cutie speciala cu ulei 405 1buc
- presa manuala pentru rulmenti 1buc
- chei dinamometrice 20-60cmkgf 1buc
- chei dinamometrice 50-250cmkgf 1buc
- chei dinamometrice 200-400cmkgf 1buc
- surubelnita 30-200cmkgf 1buc
- instalatie de control al etanseitatii 1buc
- dop inchidere 1buc
- placa de ustinere a elementilor 1buc
- tava cu lichid de lucru I- 4/I 2buc
- scula reglaj cremaliera 1buc
- siguranta blocare cremaliera 1buc
- dispozitiv montarea impingatorilor 1buc
- penseta pentru tras elementi 1buc
- cleste pentru prins talerele inferioare 1buc
- suport de sustinere a impingatorilor 1buc
- dorn centrare 8 mm 1buc
- tava solutie impregnat garnituri 1buc
- dispozitiv de verificat jocul axului cu cama 1buc
- ciocan de aluminiu 1buc
- cleste pentru presat pana 1buc
- calibru de grosime 0,05 mm 1buc
- dorn pentru presarea capacelelor de protectie 1buc
- subler de exterior 1buc
- trusa chei pneumatice 2buc
- dispozitiv pentru controlul etanseitatii capacului 1buc
- manometru 1buc
- instalatie de verivicat etanseitatea pompei alimentare 1buc
- placa de etansare 1buc
- racord pistol pentru aer comprimat 2buc
- containere piese 6buc

d) reparat injectoare

- dispozitiv incarcat injectoare 1buc
- trusa chei fixa 1buc
- dispozitiv incercat conducta 1buc

e) reglat si verificat pompe

- banc de rodaj 1buc
- banc de centricubat 2buc
- turometru electronic 1buc
- preselector de impulsuri 1buc
- electromagnet 2buc
- detector de turatie 2buc
- stelaj pompe 1buc
- raft containere 1buc
- instalatie climatizare 1buc

1.3 Organizarea interioara a sectiei de reparat pompe de injectie fluxul de reparare

1.3.1 Lungimea benzii de demontare

L = ip + la + ltp + lts = 1,3 + 0,2 + 1 + 0,6*3,1 unde: i = nr. posturilor de lucru; p = 1,3 metri -; pasul benzii; la = 0,2 metri -; lungimea mijlocului de antrenare; ltp = 1metru -; lungimea tunelului de prespalare; lts = 0,6 metri - lungimea tunelului de spalare;

1.3.2 Lungimea benzii de montare;

L = ip + la = 3*1,3 + 0,2 = 4,1 metrii

1.3.3 Viteza benzii

Vb = Pa * P/ZI*ts*ns*60*Kb = 2000*1,3/307*8*1*60*0,8 = 0,022metrii/minut unde:
Pa = 2000 -; planul annual al sectiei; p = 1,3 metrii -; pasul benzii;
ZI = 307 zile -; numarul de zile lucratoare; ts = 8 ore -; nr. de pre. pe schimb; ns = 1 -; nr. de schimburi;
Kb = 0,8 coeficientul de folosire al benzii

1.3.4 Numarul benzii de prespalar

Nb = Gp*P*t/g*fu*u1*u2 = 156.51/2080, 80, 8 = 0.955 = 1 baie unde:
Gp= 15 kg -; greutatea pieselor;
Pz = 6,5 -; pompe/zi; t = 1 -; numarul de schimburi; g = 20 kg -; greutatea pieselor in baie; u1 = 0.8 -; randamentul baii;

Nr. Crt. Denumirea postului Norma de timp aTi Coeficient de compl. aKi Nr. de muncitoriami Ritm de lucru amini Suprafataampi
1 Primire, spalare, demontare 1.1 1 1 78 S=LbxlbxC + SxC = 15.48
2 Constatare, lansare 1.1 0.9 1 78 S=SmxC + SrxC=8.31
3 Montare 1.9 0.9 2 78 S=LbxlbxC= 14.76
4 Reparat injectoare 1.28 1 1 78 S=SpixC=9
5 Rodaj - - - 78 S=SuxC=4.5
6 Reglare si proba 2 0.9 2 78 S=SuxC + SsxC=18.9
TOTAL 7.38 - 7 78 S=70.95=72

unde:

Lb = 3.1m -; lungimea benzii de demontare; lb = 0.4 m -; latimea de demontare;
Ss = 2.2 m -; suprafata stelajelor si rafturilor;
C = 4.5 m -; coeficient de trecere;
Sm = 1.124 mp -; suprafata mesei de constatare;
Sr = 0.5 mp -; suprafata reaftului de piese noi;
Lb = 4.1 m -; lungimea benzii de montaj; lb = 0.8 -; latimea benzii de montaj;
Spi = 2 mp -; suprafata postului de reparat injectoare;
Su = 1 mp -; suprafata bancului de centicubat.

2. Constructia si functionarea sistemului de alimentare a motorului cu aprindere prin compresie.

2.1 Consideratii generale si circuitul motorinei.

Pompele de alimentare cu piston de tipul cu simplu efect folosite in motoare Diesel, are rolul de a aspira motrina din rezervor prin filtrul decantor si de-a o trimite la bateria de filtrare asigurand alimentarea pompei de injectie.
Pompele de alimentare cu piston din figurile urmatoare care urmeaza sa se fixeze de corpul pompei de injectie, fiind actionta de aceasta, de o cama a axului cu came lucrand in doi timpi.

In prima cursa a pistonului (fig. a), cama dee pe acul cu came 1 al pompei de injectie actioneaza tachetul cu rola 2, acesta deplaseaza tija 3, care impinge pistonul 4, il deplaseaza in cilindru comprimand arcul 5, motorina di spatiul A, fiind comprimata deschide supapa de refulare 6 si trece prin canalul 7 in spatiul B, in spatele pistonasului. Supapa de admisie 8 este inchisa.
In a doua cursa (fig. b) cama paraseste tachetul, arcul se desprinde pistonul se deplaseaza in pozitia initiala. In cilindru are loc o depresiune care deschide supapa de admisie si inchide supapa de refulare, motorina ajungand in spatiul A prin canalul 9. In acelas timp, motorina din spatiul B este refulata prin canalul 7 si printr-o conducta de legatura la filtru.
Daca presiunea creste peste 1.5 daN/cmp cauzata de rezistenta filtrelor , pompa nu mai debiteaza motina.
Pentru aerisire se foloseste pompa de amorsare montata deasupra supapei de admisie, se desurubeaza manerul 10, se actioneaza pistonul 11 , se pompeaza motorina din pompa principala.
La ridicare supapa de admisie 12 se deschide aspirandu-se motorina.
La coborare supapa de admisie se inchide si se deschide cea de refulare, prin care motorinatrece prin filtru.
Motorina cand curge fara bule de aer se inchide orificul de la filtru si se insurbeaza manerul pompei.

2.2 Pompa de injectie cu element de pompare in linie de marimea A.

Are rol de a trimite motorina cu presiune ridicata la injectoare debitand la momente bine definite in cantitati egale la toti cilindrii motorului, realizandu-se prin regulatorul de turatie in functie de sarcina motorului.
Pompa de injectie de marime A din figura care urmeaza se compune din: corpul 1 in care se monteaza arborele cu came 2, impingatorii cu role 3, elementele de pompare si racordurile de refulare 4. Elementele de popare sunt formate din cilindrii 5 si pistoanele 6.

Cilindrul elementului de pompare este prevazut cu un orificiu 7, de alimetare cu motorina, trimisa de pompa de alimtare, pistonasul la partea superioara are un orificiu central 8 in legatura cu un canal inclinat 9 practicat lateral, comunicand cu partea superioara. Fiecare pistonas este prevazut cu cate un manson danturat 10 angrenat de-o creamliera 11 in care sunt practicate sectoare distantate 12.
Cremaliera sub forma de tija este legata printr-un sistem de parghii de regulatorul care o actioneaza. Comandata de regulator cremaliera imprima pistonasului miscari de rtatie prin care se realizeaza modificarea debitului in functie de sarcina motorului.
Readucerea pistonaselor se realizeaza cu resortul 13. Supapa de refulare este conica si este mentinuta de un resort in pozitia inchisa pe lacasul ei.
Arborele cu came se sprijina pe rulmenti si este actionat de arborele motor prin angrenajele distributiei din fata, astfel miscarea de la arborele motor este transmisa printr-un pinion intermediar la pinionul de antrenare la arborele cu came. Acest pinion este dublu ca marime fata de pinionul de pe arborele motor, incat la doua rotatii ale arborelui cotit, arborele cu came sa se roteasca o singura data asigurand cate o pompare la fiecare element in parte.
Decalajul camerelor este astfel realizat incat sa se asigure injectia in ordine de functionare a motorului. La capatul posterior al arborelui cu came se monteaza regulatorul pe care il antreneaza.
Impingatorii sau tachetii sunt cilindrici cu rola asemanatori cu cei de la pompa de alimentare cu piston cu deosebirea ca la partea superioara sunt prevazuti cu suruburi si piulite de fixare. Aceste suruburi servesc la reglarea momentului de injectie adica la stabiliea avansului in numar de grade corespunzator pentru fiecare timp de motor in parte. Impingatorii ghideaza in niste orificii ale unui perete orinzontal comun cu corpul pompei.
In corpul pompei de injectie se toarna ulei la un nivel bine stabilit servind la ungerea arborelui cu came, a impingatorilor si a pistonaselor la partea lor inferioara de contact cu tachetii.
Functionarea pompei de injectie este conditionata de antrenarea sau rotirea arborelui cu came de catre arborele motor. Pinionul de pe capatul arborelui motor transmite miscarea la roata dintata de antrenare a arborelui cu came prin pinionul intermediar. Prin rotirea arorelui cu came acesta actioneaza impingatorii si prinei pistonasele 6, pe care le deplaseaza in cilindrii 5 de jos in sus, invingand astfel rezistenta resortului.
La coborarea de pe cama resorturile aduc pistonasele in pozitia initiala. De aici rezulta ca pistonaele sub actiunea camelor executa o miscare rectilinie alternativa. Dar pistonasele mai sunt actionate pe de alta parte si de tija cremaliera care primeste miscarea de la regulator imprimand-le o miscare de rotatie.
Cand pistonasul coboara si deschide orificiul 7 al cilindrului, datorita deepresiunii create, motorina intra in spatiul de desupra lui realizand astfel admisia motorinei in elementul de pompare 1.
In cursa urmatoare pistonasul comprima motorina la o presiune suficient de mare, se comprima arcul supapei de refulare acesta se deschided si combustibilul prin canducte ajunge la injector.
Refularea serealizeaza deci in curs de ridicare a pistonului, dar nu are loc pe tot parcursul ei. Ea incecpe in momentul cand pistonasul acopera orificiul canalului de alimentare al cilindrului si dureaza pana in momentul in care muchia canalului inclinat al pistonasului deschide acest orificiu.
In momentul acela spatiul de deasupra pistonasului are legatura prin canalul sau central si apoi prin canalul inclinat cu canalul de alimentare. Momentul deschiderii mai devreme al canalului inclinat inseamna o cantitate mai mica de motorina debitata si invers.
Momentul deschiderii canalului inclinat care de fapt determina variatia debitului in functie de sarcina motorului este asigurata de tija cremaliera care primeste miscarea de la regulator, rotind pistonasul in cilindru.
Prin acesta se asigura cantitati de motorina dozate corespunzatori in functie de sarcina motorului.

3. Tehnologia de reparare si verificare a sistemului de alimentare a motoarelor Diesel. Uzuri defectiuni si modul de controlare.

3.1 Repararea pompelor de injectie de tip clasic cu deplasare axiala a pistoanelor.

3.1.1 Uzuri si defectiuni:
-uzura neuniforma a elementilor;
-slabirea colierului de pe tija de reglaj;
-intepenirea supapei de refulare, ruperea resortului sau uzura supapei si a scaunului;
-intepenirea unui element al pompei de injectie;
-elementul se misca in ghid;
-blocarea tijei de reglaj.

3.1.2 Uzura si repararea elementilor

Cea mai mare uzura la pistonas apare in zona situata in dreptul orificiului de intrare a motorinei. Uzura se constata vizual cu o lupa urmarindu-se suprafete mate sau rizuri. Se reconditioneaza prin slefuire pe dispozitiv. Pistonasul se prinde in mandrina si se rectifica cu o pasta abraziva.
Dupa slefuire se executa imperecherea, pana cand pistonasul va trece prin cilindru fara effort. Dupa aceasta se face rodarea elementilor. Pistonasele care supa rodare au un diametru prea mic se reconditioneaza prin cromare sau nichelare.

3.1.3 Uzura si repararea pompei de alimentare

Uzura locasului tijei impingatoare avand joc intre locas si tija, care se reconditioneaza prin alezarea locasului uzat, in mai multe trepte. Pentru slefuire se foloseste o tija tehnologica din otel antrenata de o masina de gauri.
Uzura si reconditionarea scaunelor de supapa, scaunele uzate se bucseaza, care in prealabi au fost gaurite cu f8 mm la o adancime de 33 mm. Bucsele se executa din otel OLC-35 in asa fel sa se monteze cu o strangere de 0.03 mm.

Dupa aceasta se restabilesc canalele de trecere a motoinei prin gaurire laterala. Reconditionarea suprafetei de contact cu pistonul si a pistonului. Se alezeaza suprafata uzata a locasului pistonului folosindu-se un piston majorat corespunzator prin cromare. Uzura si reconditionarea impingatorului. Gaurile uzate se alezeaza in doua trepte de reparatii utilizandu-se un az nou majorat. Se inlocuiesc arcurile la nevoie.

3.1.4 Uzura si reconditionarea injectoarelor

Deprinderea pulverizatoarelor, consta in deprearea acelor din injectorul intepenit cu ajutorul dispozitivului, dupa care se curata de zgura, se spala, se unge cu motorina si se asamleaza. La nevoie elementii se baga si la rodat, care se realizeaza cu ulei si pasta fina de slefuit.
Reconditionarea acelor si corpului pulverizatorului.
Partea conica se reconditioneazaprin rectificare iar locasul conului se slefuieste cu dornuri, folosind pasta fina si ulei. Partea cilindrica se slefuieste apoi se cromeaza. Interiorul pulverizatorului cand prezinta uzuri se slefuieste folosindu-se o bucsa extensibila si pasta abraziva.

3.1.5 Reparearea si reglarea regulatorului

Se intalnesc uzuri la axele si la bucsele de la greutati, locasurile din carcase, rulmenti, furci si arcuri. Se remediaza prin inlocuirea bucselor, alezare, axele uzate se inlocuiesc sau se rectifica prin cormare, rulmentii se inlocuiesc.

3.1.6 Repararea filtrelor

Uzuri intalnite: deformarea filtrului, neetanseitati la imbinari, fisuri, ruperea partilor filetate, deterioararea partilor de fixare, imbacsirea elemntului filtrat. Se constata prin control vizual, partile rupte sau fisurate se sudeaza, elementul filtrant se schimba, precum si garniturile defecte

3.2 Reglarea si montarea pompei de injectie

Reglarea pompei de injectie dupa ce in prealabil a fost curatat se face pe bancul de centicubat.
Momentul de injectie, are o importanta deosebita pentru buna functionare a motorului determinandu- se aprinderea in timp util a motorinei.

Metoda de reglat dupa menisc:
-metoda discului sita;

-metoda momentoscopului;
-metoda stroboscopului.

Elemente care au infuienta negativa asupra momentului de injectie:
-uzura elemtilor;
-uzura camelor, axului cu came;
-vascozitatea motorinei.

Reglarea debitului pompei se face pe bancul de proba, se realizeaza in functie de tipul pompei corespunzator tabelului:

Tipul Pompei Turatia arborelui rot/min Debitul pe un element Neuniformitatea Pozitia parghiei
U 24 FS-48x10U 650 900960 6230 33 MaximaMaxima
CAV (U 445) 1250 43 3 Maxima
U 28 FS 410x10 600 109 3 Maxima

Montarea pe motor a pompei de injectie. Se monteaza asamblata cu pompa de alimentare si a regulatorului si se realizeaza dupa semnele de cuplare.

4. Bancul de centicubat a pompei de injectie, caracteristici tehnice, instalare, functionare si mod de folosire a bancului.

4.1 Bancul de centicubat cu variator electric

BCVE permit verificarea, incercarea si regalrea pompelor in linie cu maxim 8 elementi.

a) Caracteristici tehnice:

Ø Turatia 50-2000 rot/min;
Ø Turatie continuu fara trepte;
Ø Turatie electric cu motor de curent continuu si convertizor cu tiristoare;
Ø Motor de curent contunuu: 132MVF, N = 7.5KW, n = 3000 rot/min, U = 380V, I = 23, 3A;
Ø Convertizorul CMM = 380 - 4/20, U = 380V, I = 25A;
Ø Bobina de retea BR -1.2, I = 20A;
Ø Bobina de filtru BF 220, I = 20A;
Ø Tahogeneratorul cu preselector de impulsuri;
Ø Detector de turatie cu fotocelula;
Ø Motor electric asincron trifazat B 3-903;
Ø Pompa de alimentare cu motorina c 22xQ = 10;
Ø Rezervor 30 dm3;
Ø Presiune maxima: 35 - 40 bar;
Ø Temperatura motorinei: 40 - 50 grade;
Ø Incalzirea motorinei cu rezistenta electrica MSR;
Ø Racirea motorinei cu serpentina de apa;
Ø Ventilul electromagentiv VE 25 - 1;
Ø Volumul vasului de masura 6 dm3;
Ø Suport cu eprubete 8x2 150cm3 - 50 cm3;
Ø Electromagneti de actionare jgeab;
Ø Gabarit (L x B x H)mm 1650 x 890 x 1850;
Ø Gabarit tablou electric 600 x 600 x 1500;
Ø Masa banc 750;
Ø Tablou electric 190;
Ø Puterea instalata 12 kW;
Ø Tensiune 3 x 380 V, 50Hz;
Ø Curent nominal 37 A.

b) Translatarea, functionarea si modul de folosire a bancului. Se instaleaza intr-o incapere special amenajata, ferita de trepidatii si zgomote:

Ø Tablul electric in imediata apropiere in partea dreapta;
Ø Se alimenteaza cu curent de la retea. Nulul la bara de nul si la centura generala de pamant;
Ø Se verifica sensul de rotatie al motorului;
Ø Se face legatura la apa si canal;
Ø Incercarea normelor se face la diferite turatii
Ø Bancul este prevazut cu grafic;
Ø Turatia este asigurata de variatorul electric;
Ø Tahogeneratorul mentine turatia constanta.

c) Amorsarea pompelor de alimentare:
Ø Montata pe pompa de injectie in timpul probelor pompa nu functioneaza, ea aspira motorina din rezervor. Drosere deschise.

d) Rodarea pompelor de alimentare:
Ø se inchide droserul, se citeste presiunea.

e) Verificarea presiunii maxime:
Ø se inchide droserul, se citeste presiunea.

f) Verificarea inceputului de debitare si a presiunii de deschihdere a supapelor, de refulare la pompele de injectie:
Ø supapele din capul pompei se blindeaza, se deschid suruburile de aerisire de la injectoare. Pompa debiteaza motorina, se inchide, droserul pana invinge presiunea arcului supapei de refulare. Presiunea o indica manometrul.
Ø verificarea se face la toti elementii.

g) Masurarea debitului de combustibili al elementilor:
Ø se face dupa principiul volumetric;
Ø se actioneaza droserul, motorina din rezervor este absorbita de pompa, filtru, supapa de sens, intra in pompa de injectie, injectoare, ajunge in eprubete, jgeab colector si inapoi in rezervor.
Ø se citeste motorina din eprubeta facandu-se regaljul corespunzator.

5. Masuri de protectia muncii si P.S.I.

Masuri de protectia muncii si P.S.I., in procesul de reparare a sistemului de alimentare a motorului Diesel:
Ø camerele pentru executarea lucrarilor de reglaj vor fi prevazute cu ventilatie artificiala;
Ø se interzice fumatul sau incalzirea cu flacara deshisa a camerelor in care se lucreaza cu produse petroliere;
Ø legaturile electrice si conductoarelor vor fi in perfecta stare pentru evitarea unor scurt-circuite care pot provoca incendii;
Ø inainte de inceperea lucrului la bancul de proba se va face o verificare a legaturii la pamant a instalatiei electrice si a cuplarii corespunzatoare a pompei de injectie cu bancul de incercari;
Ø in caz de incendiu se va interzice folosirea apei la stingerea foclui;
Ø controlul si tararea injectoarelor se vor face intr-un dispozitiv prevazut cu geam;
Ø la Inceperea lucrului, muncitorii se vor spala pe maini si se vor unge cu pasta protectoare pentru evitarea exemelor.