j2n4ny
Graul, precum si celelalte cereale paioase , gaseste in zonele si microzonele
de cultura din Tansilvania conditii optime de crestere si dezvoltare ,putand
realiza productii mari si de buna calitate.
Evident ,nivelul productiilor obtinute depinde de aplicarea optima a tuturor
verigilor trhnologice ,
Incepand cu alegerea solului si terminand cu recoltatul . unei recolte ridicate , daca nu se aplica intreaga gama de masuri tehnologice
la un nivel optim. Alegerea celor mai bune soiuri dintre cele recomandate in
zona, nu poate garanta singura obtinerea
In tehnologia de cultura a graului ,bazele unor recolte ridicate se pun odata
cu infiintarea culturii, care cprinde o sere de secvente tehnologice menite sa conduca la realizarea de lanuri
bine incheiate la rasa rire . In continuare vom puncta aceste verigi tehnologice ,subliniind importanta
lor pentru obtinerea unor productii eficente de grau.
1.AMPLASAREA CULTURII
Intreaga suprafata cultivata cu grau va fi incadrata in asolamente organizate
in rotatii de 3-6 ani, de cereale , cereale -;leguminoase sau cereale -;plante tehnice .Asolamentul
este considerat ca unul dintre cele mai importante masuri agrotehnice de mentinere si sporire a fertilitatii
solului , de lupta impotriva buruienilor,bolilor si daunatorilor.
Importanta culturii graului in cadrul unei rotatii , este cu atat mai mare cu
cat fertilitatea solului este mai scazuta si terenul mai imburuienat.
Graul se cultiva dupa cele mai bune premergatoare si anume:
-dupa culturi prasitoare (cartofi de vara,sfecla de zahar si hibrizi timpurii
de porumb),care elibereaza terenul cu cel putin 12-15 zile inainte de incheierea
epocii optime de insamantat;
-este contraindicat semanatul graului dupa orz sau alta cereala paioasa;
In functie de tipul de asolament se recomanda urmatoarele rotatii:
-grau-porumb-(grau+trifoi)-trifoi;
-leguminoase pentru boabe-grau-porumb boabe-grau-porumb boabe-porumb boabe+plante
tehni ce
-grau-sfecla-porumb-leguminoase anuale;
-grau-cartofi-trifoi.
2.LUCRARILE DE BAZA ALE SOLULUI SI PREGATIREA PATULUI GERMINATIV
Lucrarile de pregatire ale solului au o mare insemnatate pentru grau.O buna
pregatire a terenului depinde in mare masura de planta premergatoare si anume de momentul cand aceasta
elibereaza terenul ca si de starea de umiditate in care il lasa .Cele mai bune
rezultate se obtin cand solul este bine maruntit si asezat cu o buna rezerva
de apa si nitrati si lipsit de resturi vegetale .Pentru grau , adancimea araturi
este mai putin importanta decat asezarea si maruntirea solului .Aceste conditii
pot fi realizate daca aratura se face cand solul este reavan , adica imediat
dupa recoltarea plantei premergatoare .
2.1. Cand graul urmeaza dupa plante ce se recolteaza vara devreme ,cel mai economic
este sa se efectueze imediat aratura la adancimea de 20-25 cm, sau mai la suprafata
daca solul are umiditate mai scazuta , iar resturile vegetale sa fie incorporate
complet . Aratura se va executa cu plugul in agregat cu grapa stelata sau cu
colti fixi.
In cazul in care umiditatea solului nu permite efectuarea araturii, pentru a
se evita uscarea in continuare si pentru a favoriza nitrificarea si marirea
si marirea rezervei de apa , se aplica numai discuirea , urmand ca aratura sa
fie realizata imediat ce umiditatea solului permite .
Orice amanare a lucrari solului ,dupa recoltarea plantei premergatoare, atrage
dupa sine scaderi simtitoare ale productiei de grau.
2.2.Cand graul urmeaza dupa trifoi , aratura de circa 20 cm. Se face imediat
dupa coasa a doua .
2.3.Dupa plante care se recolteaza tarziu (porumb ,cartofi , sfecla de zahar
,etc.) se face imediat mobilizarea solului , fie prin araturi de 15-20 cm fie prin discuire , in functie
de umiditatea acestuia ,de gradul de acoperire cu resturi vegetale si de textura
, urmarindu-se a se realiza un pat germinativ cat mai bun .
2.4. In cazul in care nu se poate realiza aratura de buna calitate (SOL PREA
USCAT SAU PREA UMED) sau in situatia in care recoltarea premergatoarei se face
cu intarziere ,se va renunta la aratura ,iar terenul se va pregati cu discul
greu sau cu freza .Pregatirea patului germinativ are drept scop realizarea afanarii
solului pe adancimea de semanat , incoltirea si rasarirea rapida , uniforma
si energica a plantelor .
2.5.Pregatirea patului germinativ se va face in preziua semanatului la adancimea
de 6-8 cm acordand cea mai mare atentie calitati lucrarii.
3.FERTILIZAREA
Aplicarea ingrasamintelor contribuie direct la sporirea productiei de grau.
Astfel ,pentru o recolta de 6 t/ha (boabe + paie), graul are nevoie de aproximativ
150 kg. azot , 75 kg. fosfor ,150 kg. potasiu, 45 kg calciu , precum si diferite
cantitati de microelemente.
Fertilizarea cu ingrasaminte organice se va realiza de preferinta la cultura
premergatoare , concomitent cu lucrarile de baza ale solului ,administrandu-se
30-40 t/ ha gunoi de grajd .
Ingrasamintele cu fosfor se vor administra sub aratura de baza sau cel tarziu
la pregatirea patului germinativ .
Ingrasamintele cu potasiu se administreaza numai pe solurile cu continut in
potasiu mobil ,sub 15 mg. K20/100 g sol , in doza de 50-60 kg substanta activa
K20/ha impreuna cu ingrasamintele cu fosfor .
Ingrasamintele cu azot se vor aplica 1/3 pana la 1/2 din doza , toamna la pregatirea
patului germinativ , iar restul de 2/3 pana la 1/2 se aplica primavara timpuriu
.
4. ALEGEREA SOIURILOR
Echilibrarea ponderi unui soi in structura de soiuri cultivate, astfel ca nici
unul sa nu depaseasca 25-30 % din suprafata cultivata cu grau . Se recomanda
soiurile create la SCA Turda : ARIESAN , APULUM , T-200 si ARDEAL creat la I.C.P.T.
Fundulea , care indeplinesc criteriile de performanta si stabilitate a productiei
, in timp ce soiul Turda 95 desi inregistreaza un nivel ridicat al productiei
medii, trebuie cultivat in conditii specifice cu o tehnologie optima ,avind
in vedere predispozitia lui la incoltirea boabelor in spic.
5. SAMANTA SI SEMANATUL.
Samanta pentru semanat trebuie sa fie pregatita din timp , in asa fel ca sa
corespunda indicilor din STAS . Este indicat ca la semanat sa se utilizeze numai
samanta certificata cu valoare biologica ridicata .
Samanta trebuie sa aiba o puritate ridicata , o greutate hectolitrica absolut
mare , boabele sa fie cat mai uniforme . Plantele obtinute din boabele mari
si grele sunt mai rezistente ,mai viguroase , boabele mari suporta sa fie ingropate
mai adanc la semanat ,ceia ce are foarte mare importanta in toamnele secetoase,
cand solul este uscat .TRATAREA SEMINTELOR ESTE OBLIGATORIE PENTRU COMBATEREA
BOLILOR (MALURA ,FUZARIOZA) SI DAUNATORILOR (LARVA GANDACULUI GHEBOS SI VIERMI
SARMA).
5.1. Tratarea semintei-In cazul graului semanat dupa alte plante decat cereale
paioase ,pentru combaterea patogenilor transmisibili prin samanta (malura comuna
,taciunele ,fuzarioza ),se recomanda cele mai eficace :RAXIL T 515 (2l/to);
DIVIDEND 030 FS (1l/to ); BENIT U 9,5 (1kg/to);VINCIT F(1l/to);SUMI 8 2 FL (1l/to);
MAXIM STAR 3,5 DS (1kg/to) ,RAXIL 060 (0,5l/to).
