Zeul dragostei si bunei dispozitii pe plaiurile carpatice, numit si Cap de Primavara sau Cap de Vara, este Dragobete, fiul Dochiei. El este identificat cu Cupidon, zeul dragostei in mitologia romana, si cu Eros, zeul iubirii in mitologia greaca. Local, este numit Navalnicul, fecior frumos care ia mintile fetelor si nevestelor tinere, metamorfozat de Maica Domnului in floarea cu acelasi nume. Dragobetele a fost sarbatorit de tinerii satelor pana la mijlocul secolului al XX-lea la 24 si 28 februarie sau la 1 si 25 martie. In ziua de Dragobete pasarile nemigratoare se strang in stoluri, ciripesc, se imperecheaza si incep sa-si construiasca cuiburile. Pasarile neinsotite la Dragobete raman stinghere si fara pui pana in ziua de Dragobete a anului viitor. Asemanator pasarilor, fetele si baietii trebuiau sa se intalneasca, sa faca Dragobetele, pentru a fi indragostiti pe parcursul intregului an: "O femeie numai mana s-o puna pe un barbat strain si va fi dragastoasa in tot cursul anului". Daca timpul era favorabil, fetele si feciorii adunati in cete ieseau la padure haulind si chiuind pentru a culege primele flori ale primaverii, ghiocelul si brandusa de primavara. In unele sate se scotea din pamant radacina de spanz, cu multiple utilizari in medicina populara. Din zapada netopita in ziua de Dragobete fetele si nevestele tinere isi faceau rezerve de apa cu care se spalau la anumite sarbatori de peste an. Se spunea ca cel care lucreaza de Dragobete va ciricai, precum pasarile, toata viata. Desfasurarea ceremoniilor si actelor rituale sunt atestate de informatiile oamenilor in varsta si de unele zicale precum Dragobetele saruta fetele (Muntenia, Oltenia, Dobrogea,

LA ROMANI, DIN MOSI STRAMOSI l3m8mt
Ziua Indragostitilor este de Dragobete

Pentru cei mai multi dintre romani, ziua de Dragobete si-a pierdut semnificatia. Atat in tara, cat si in afara ei, aceasta zi nu se mai sarbatoreste conform traditiei. "Valentines Day" sau Ziua Sfantului Valentin, sarbatoare de import, de care pana de curand nici habar nu aveam, pare sa aiba mai mult succes. Chiar daca aceasta zi s-a "incetatenit" mai in intreaga lume, Dragobete, sarbatoare romaneasca, nu-i este cu nimic inferioara ca diversitate si frumusete a obiceiurilor. Pentru cei care nu stiu, ziua de Dragobete, numita si Aflarea Sfantului Ioan Botezatorul, semnifica, in traditia populara, iubirea si bucuria tineretii.
Andrei Deleu, FLUX
Sarbatorit si astazi in unele sate romanesti, Dragobetele (cu radacini mult mai vechi decat Valentine's Day) se tine pe 24 februarie (in unele zone pe 28 februarie), iar Dragobete Cap de Primavara, la 1 martie, existand si un Dragobete Cap de Vara. Dragobete, zeul dragostei, sau Navalnicul, cum mai este numit local, este imaginat ca un tanar frumos, puternic si bun, inspirator al dragostei firesti.
Dragobete poate fi asemuit si cu stravechii zei ai grecilor si romanilor. Acesti zei primitivi erau sarbatoriti o data cu dezlantuirea de energie a primaverii: natura pura, bucuria curata de a vietui si de a iubi. Dupa crestinarea dacilor, Dragobete si-a pierdut atributele primitive, devenind un zeu al dragostei curate. El a devenit fiu al Babei Dochia, "reprezentand opusul ei, principiul pozitiv, simbol al primaverii, sarbatorit la logodna pasarilor". Potrivit traditiei, in aceasta zi, flacaii si fetele, in straie de sarbatoare, se duc in padure pentru a culege ghiocei, micsunele, albastrele, primele flori de sub zapada. La pranz, coboara in goana spre sat, fiecare flacau fugarindu-si aleasa, pe care, daca o prinde, o poate saruta in vazul lumii. Sarutul era considerat ca o logodna pe timp de un an, pentru a testa trainicia sentimentelor. De asemenea, conform obiceiului, in aceasta zi nu se tese, nu se lucreaza la camp sau in fierarie; in schimb, se face curatenie generala in casa, pentru ca tot ce va urma sa fie cu spor. Credinta din ziua de Dragobete, ziua dragostei si a bunavointei, este ca cel care nesocoteste ziua si lucreaza ce nu trebuie isi uita limba si canta ca pasarile.
De Dragobete, fetele isi faceau rezerve de apa din zapada netopita
Dragobetele a fost sarbatorit de tinerii satelor pana la mijlocul secolului al XX-lea (la 24 si 28 februarie sau la 1 si 25 martie). In ziua de Dragobete, pasarile nemigratoare se strang in stoluri, ciripesc, se imperecheaza si incep sa-si construiasca cuiburile. Pasarile neinsotite la Dragobete raman stinghere si fara pui pana in ziua de Dragobete a anului viitor. Asemanator pasarilor, fetele si baietii trebuiau sa se intalneasca, sa sarbatoreasca Dragobetele, pentru a fi indragostiti pe parcursul intregului an. In unele sate, in aceasta zi se scotea din pamant radacina de spanz, cu multiple utilizari in medicina populara. Din zapada netopita, de Dragobete, fetele si nevestele tinere isi faceau rezerve de apa cu care se spalau la anumite sarbatori de peste an.
Legenda spune ca Ziua Sfantului Valentin isi are originile in festivalul fertilitatii, celebrat la 15 februrie. Potrivit unor date istorice, in anul 391 d. Hr., imparatul Theodosius I a declarat crestinismul ca religie oficiala a Romei. Festivalul fertilitatii a fost celebrat pana in 486 d. Hr., cand Papa Gelasius a inlocuit-o cu o sarbatoare similara. Ca patron al sarbatorii, l-a ales pe sfantul indragostitilor, Sf. Valentin. De asemenea, a mutat ziua sarbatorii din 15 februarie, in data mortii Sfantului Valentin, pe 14 februarie. Peste secole, Ziua Sfantului Valentin a ajuns sa fie tinuta minte mai mult ca festivalul iubirii, in loc de zi de sarbatoare religioasa. In 1969 a fost scoasa din calendarul romano-catolic, fiind considerata o zi de petrecere.
Revenind la Sfantul Valentin, i-am solicitat opinia vicarului Episcopiei romano-catolice din Chisinau, parintele Andrei Dascalasu, care ne-a declarat ca aceasta sarbatoare este un pic artificiala si Biserica romano-catolica nu o recunoaste ca o sarbatoare "oficiala a indragostitilor". "Putini cunosc cu adevarat cate ceva despre Sfantul Valentin care este cinstit in aceasta zi (in Romania este sarbatorit la 13 februarie, la 14 sunt praznuiti Sfintii Chiril si Metodiu, patronii Europei - n.r.). Tine de o legenda care s-a pastrat in timp. Si daca nu este recunoscuta in mod oficial, nu inseamna ca nu trebuie sa luam atitudine. Lasand la o parte tot felul de traditii si povestioare care au prea putin in comun cu realitatea, se cuvine, totusi, sa privim cu sinceritate la felul cum isi dezvolta tinerii de astazi relatiile de prietenie si de iubire, care, de multe ori, se implinesc prin casatorie, asadar intr-un sacrament". Potrivit parintelui Dascalasu, ar trebui sa atragem atentie casatoriei, care este un sacrament, si "din familia nou-intemeiata sa nu lipseasca Dumnezeu, atunci nu va lipsi nici dragostea".
Solicitata de FLUX, Valentina Samoilenco, lector superior la Catedra de etnologie si istoria culturii de la Universitatea de stat "I. Creanga", ne-a declarat ca ura este un sentiment mult mai puternic decat dragostea, motiv pentru care aceasta din urma beneficiaza de o singura zi pe an. "Potrivit invataturii evanghelice, noi trebuie sa ne iubim mereu, nu numai intr-o zi anumita. Importata din tarile dezvoltate intocmai ca hot-dog-ul, week-end-ul, marketingul si alte chestii, Valentine's Day pare la prima vedere sa nu isi aiba rostul in spatiul carpato-danubian, atata vreme cat locul e deja ocupat de personajul Dragobete. Toti vorbesc in aceasta zi de Sfantul Valentin, dar putini cunosc ca in ajun de Dragobete, la 23 februarie, o praznuim pe Sfanta Mucenita Valentina. Este dureros ca lumea, necunoscand istoricul, comite niste erori de-a dreptul jenante".
Am adauga ca este regretabil ca, in ultimii ani, la 14 februarie, in majoritatea institutiilor de invatamant, si nu numai, se praznuieste cu fast Ziua Indragostitilor, oficiindu-se petreceri, concerte etc. Dar foarte putin, sau deloc, se pomeneste despre Dragobete la 24 februarie, care este sarbatoarea noastra traditionala, si de care-si amintesc doar batranii.

Sarbatoarea logodnei

In vechime, 3 martie era considerata ziua in care se logodesc pasarile cerului si cele domestice. Dragobete, fiul babei Dochia, era cel care patrona aceasta zi. In descrierile populare el apare ca un tanar voinic si frumos ce oficia in cer nunta pasarilor si a dobitoacelor. In decursul anilor, traditia s-a extrapolat si la oameni. Astfel, la 24 februarie, batranii credeau ca Dragobetele inspira femeilor si fetelor incredere si dragoste curata si le ajuta sa-si gaseasca ursitul. Cei care credeau in Dragobete la 24 februarie dadeau hrana atat animalelor de pe langa casa, cat si celor salbatice si nu sacrificau pasari domestice si nici nu vanau sau blestemau pe cele salbatice. Tinerii se adunau in cete, iar baietii alergau dupa cea pe care o iubeau. Fata sarutata era logodita pentru un an cu acel baiat.

Numita si Aflarea Sfantului Ioan Botezatorul, ziua de Dragobete semnifica iubirea si bucuria tineretii. Dragobetele sau Navalnicul este corespondentul romanesc al lui Cupidon si in viziunea populara este un fecior foarte frumos, care suceste capul tuturor fetelor. In satele din Gorj si Olt si astazi tinerii necasatoriti se intalnesc in aceasta zi pentru a fi indragostiti tot anul. Se crede ca daca nu-ti gasesti pereche de Dragobete, apoi pana la finalul anului acest lucru nu se va intampla. La 24 februarie se culeg primele flori ale primaverii, se petrece, se canta. Asa stand lucrurile, sa vedem ce iubite viseaza sa intalneasca astazi ori intr-o zi oarecare cativa dintre burlacii doriti ai cercurilor mondene.

Dragobetele ar fi feciorul Babei Dochia, un barbat chipes si iubaret nevoie mare, echivalentul lui Eros sau Cupidon in spatiul romanesc. Preparativele pentru aceasta sarbatoare incep inca din ajun, cand fetele strang zapada din "ultima zapada", numita si zapada zanelor si considerata cea mai pura, nascuta din surasul zanelor. Zapada este topita, iar apa obtinuta (care trebuie astfel "gospodarita" pentru a fi de ajuns mult timp) se considera a avea foarte multe virtuti, nu doar cea primara, de purificare, ci si de infrumusetare, de potentare vizuala. Dimineata de Dragobete incepe cu imbracatul hainelor traditionale, pentru ca apoi grupuri de baieti si de fete sa porneasca spre locurile unde ghioceii, viorelele si brebeneii au aparut deja. Este momentul in care natura se trezeste, iar oamenii, in special tinerii, intra si ei in rezonanta cu ea. Intoarcerea in sat atrage atentia tuturor, deoarece este momentul in care se stabilesc viitoarele cupluri. Fiecare baiat "fuge" dupa fata pe care o place si o atinge. Comunitatea este foarte interesata de ce se intampla, deoarece inca de pe acum se poate afla la ce nunti vor merge toamna. Dupa-amiaza are loc petrecerea, unde toata lumea, fie ca este membru al unui cuplu, fie ca nu, danseaza, canta, se simte bine