t4g19gx
Educatia informata reprezinta ansamblul influentelor pedagogice exercitate spontan si continuu asupra personalitatii umane de la nivelul familiei, localitatii, cartierului, strazii, (micro)grupurilor sociale, mediului social (cultural, profesional, economic, religios etc), a comunitatii (nationale, zonale, teritoriale, locale) a mass-mediei (presa scrisa, radio-televiziune etc).
Educatia informala nu angajeaza o activitate/actiune pedagogica bazata pe institu-tionalizarea corelatiei "subiect-obiect". Acest fapt o deosebeste fundamental de educatia formala (baaata pe actiunea pedagogica de tip formal) si de educatia nonfor-mala (bazata pe actiunea pedagogica de tip nonformal).
Educatia informala evolueaza in plin camp psihosocial, preluand direct sau indirect influentele cu efecte pedagogice rezultate din contextul situatiilor si al activitatilor cotidiene "care nu isi propun in mod deliberat atingerea unor teluri de ordin educativ" (Cerghit, Ioan, in Curs de pedagogie, coordonatori: Cerghit. Ioan; Vlasceanu, Lazar, , .).
Specificul educatiei informate consemenaza doua tendinte contradictorii: a) diminuarea functiei formative in conditiile inexistentei unei actiuni pedagogice organizata sistematic, la nivel functional-structural; b) accentuarea functiei informative, in conditiile extinderii (re)surselor de influenta pedagogica, dezvoltate in societatea moderna si postmoderna, contemporana.
Influentele pedagogice spontane, disponibile pe tot parcursul existentei umane, conditioneaza procesul de acumulare a unor cunostinte, capacitati si comportamente care probeaza resursele educatiei informaie in plan cognitiv, afectiv, socio-profesional in aceasta perspectiva sistemele (post)moGerne de invatamant asigura valorificarea experientei de viata a elevilor, studentilor, adultilor etc. angajata la nivelul planului de invatamant, a programelor si a manualelor scolare/universitare elaborate pe criteriile proiectarii pedagogice cuniculare.

in conditiile societatii contemporane, postindusf riale, aria de influente a "educatiei infonnaie", inregistreaza o crestere substantiala constanta, sustinuta de "o masa informationala enorma ca volum dar eterogena, foarte variata si inegala de la zi la zi si de la persoana la persoana" (Vaideanu, George, , ., ).
Pe de alta pane, ascensiunea mass-mediei, cu implicarea mijloacelor tehnologice de varf, generalizeaza fenomenul de "suprainformare" si de "hiperstimulare senzoriala", care atinge proportii greu controlabile pedagogic, in special in cazul posturilor de televiziune prin cablu, emisiunilor de radio pe unde ultrascurte, retelelor de calcula-tosislinternet etc.
Influentele pedagogice tipice educatiei informaie pot fi grupate la nivelul a doua coordonate orientative: a) influente neorganizate, spontane, difuze, eterogene, cantitative, neselectate, neprelucrate - provenite din diferite medii sociale: familie, strada, cartier, localitate, (micro)grup etc.; b) influente organizate, transmise de la nivelul unor institutii mass-media, care le proiecteaza si le orienteaza insa "din perspectiva altor instante si interese decat pedagogice" ( Cucos, Constantin, . .).
Aceasta ultima categorie de influente mass-media se deosebeste fundamental de actiunea pedagogica organizata deliberat in cazul unor programe specifice institutio-nalizate la nivelul presei, radioului, televiziunii etc. scolare sau universitare.
Extinderea institutilor mass-media, fenomen specific societatii contemporane, plaseaza educatia informala pe terenul unei performante paradoxale. Pe de o parte, ea "precede si depaseste ca durata, continut si modalitati de insinuare, practicile educatiei formale" (ibidem). Pe de alta parte, educatia informala ramane in limitele unor sfere de influente care, prin largirea lor, devin tot mai aleatorii in lipsa unor scopuri si efecte pedagogice directe, specifice actiunii educationale de tip formal sau nonformal.
Deschiderea educatiei informate evidentiaza cresterea continua a influentelor pedagogice realizate in special prin intermediul mass.mediei. Valorificarea lor presupune elaborarea unor raspunsuri semnificative la nivelul urmatoarelor inlrebari-pro-b Ierna: a) "Cat din informatia perceputa devine cultura, adica informatie prelucrata si integrata in ansambluri (?)"; b) in ce masura elementele invatate in cadrul informai sustin optiunile si deciziile individuale si sociale (?); c) Care este beneficiu! formativ produs in timpul celor - ore zilnice de vizionare a televiziunii (?); d) Ce procent din imaginile sau datele percepute informai sunt (re)actualizate in dezbateri si analize, inainte de a patrunde "in depozitai imens al uitarii" ( Vaideanu, George, , ., ).
Raspunsurile pedagogice, posibile si necesare,valorifica doua fenomene sociale obiective: a) cresterea permanenta a potentialului informativ general al educatiei/instruirii informate, realizata prin mass-media; b) situarea educatiei/instruirii informaie (realizata prin mass-media) in avangarda informatiei, in raport cu actiunile educatiei/instruirii formale si nonformale - transmiterea imediata a noutatilor din stiinta (de exemplu: cucerirea cosmosului, primul pas pe luna etc.) si din viata sociala (de exemplu: evenimentele politice, economice, culturale etc. prezentate zilnic, la scara universala).
Aceste doua fenomene solicita o mediere pedagogica atenta si permanenta, realizabila prin intermediul institutiilor, specializate in proiectarea unor actiuni specifice de educatie/instruire formala si nonformala, care valorifica influentele pedagogice si experientele de viata, acumulate ia nivel de educatie/instruire informala. - Formele educatiei.