p4k9kq
Iata noile principii care trebuie sa va inlesneasca realizarea obiectivului: pierderea in greutate, fara ca sa va mai ingrasati vreodata; si aceasta, continuand sa duceti o viata sociala, familiala si profesionala neschimbata.
Dar insist foarte mult -; adresandu-ma in special celor care ar avea tendinta sa nu-i dea importanta -; asupra faptului ca lectura capitolelor precedente este absolut indispensabila pentru ca aplicarea in practica a acestor principii sa fie bine inteleasa si sa devina un succes. Este, cu adevarat, esential sa cunoasteti anumite mecanisme si, astfel, sa va scoateti pentru totdeauna din minte idei primite de-a gata, ca aceasta care se refera la calorii.
Asa cum am aratat mai sus, descrierea metodei se va face in doua etape:
1. -; pierderea propriu-zisa in greutate;
2. -; mentinerea echilibrului ponderal, adica faza de stabilizare sau “ritmul de croaziera”.
A. PIERDEREA IN GREUTATE -; FAZA I
Primul lucru care trebuie facut cand incepi sa pui in aplicare un proiect -; care mai este si un proiect ambitios -; este sa-ti fixezi un obiectiv.
Prin urmare, trebuie sa determinati care este numarul de kilograme pe care le aveti in exces, fiind constienti de faptul ca fiecare organism are o sensibilitate proprie. Exista mai multi factori care pot explic diferenta: sexul, varsta, trecutul alimentar, istoricul dietetic, ereditatea. De aceea, este greu de spus cate kilograme veti putea pierde intr-o saptamana. Pentru unii, va fi un kilogram, pentru altii, mai putin. In alte numeroase cazuri, s-ar putea obtine o scadere importanta la inceput, apoi una mai lenta. Nu fiti nelinistiti daca, pentru dumneavoastra, acest proces va fi mai lent decat la o alta persoana din anturaj. Poate ca v-ati facut deja o idee mai mult sau mai putin precisa despre kilogramele pe care doriti sa le pierdeti. Stiu, de exemplu, ca, daca ati putea scapa de 4-5 kg (din cele 10-12, pe care le aveti in exces), ati fi foarte fericiti.

In ceea ce ma priveste, eu va incurajez sa fiti mai exigenti. Fara indoiala ca sunteti ambitiosi in viata profesionala. Fiti, prin urmare, si in privinta greutatii dumneavoastra. a. ALIMENTELE SUB STRICTA SUPRAVEGHERE
Stiu din experienta ca, din punct de vedere psihologic, nu este bine sa incepi prin a nega. Si, foarte mult timp, am incercat sa insist, mai intai, asupra aceea ce este permis, inainte de a semnala ce nu este. Dar, in realitate, este destul de complicat, deoarece lista lucrurilor permise este atat de lunga, incat nu s-ar mai termina. In schimb, ce este interzis se afla pe o lista mult mai scurta, dar mult mai importanta, asa ca este mai bine sa ne ocupam de ea, in primul rand. a. ZAHARUL
Este campion la toate categoriile de glucide rele.
Zaharul ar trebui sa fie insotit intotdeauna de simbolul pericolului. Pentru ca este un produs care poate fi periculos, cand este consumat in cantitate mare, asa cum este, din pacate, cazul majoritatii contemporanilor nostri si, mai ales, al copiilor.
I-am consacrat un capitol intreg, pentru ca este indispensabil sa fiti convinsi o data pentru totdeauna de rolul sau nefast in alimentatie si de consecintele sale, nu numai in privinta excesului ponderal, ci mai ales in privinta oboselii (vezi capitolul asupra hipoglicemiei), a diabetului, gastritelor, ulcerelor, cariilor dentare si maladiilor coronariene.
Dar zaharul este indispensabil, poate ca va ganditi dumneavoastra. Ei bine, nu! nu este indispensabil. Dovada este ca, timp de zeci de mii de ani, omul nu 1-a avut la dispozitie si nu i-a fost rau din cauza asta, ci dimpotriva.
Zaharul, cu mai putin de doua secole in urma, era inca un produs de lux, putin accesibil pentru majoritatea oamenilor. Astazi, zaharul face aceleasi ravagii cat alcoolul si drogul la un loc.
Dar, veti intreba, daca suprimam zaharul in totalitate, cum ii vom putea pastra procentul minim indispensabil din sange?
Buna intrebare!
Aflati ca organismul nu are ce face cu un aport exterior de zahar (de altfel, tocmai in acest caz este perturbat, la nivelul glicemic) caci el stie sa si-l fabrice singur, sub forma de glucoza, cand are nevoie, si asta si prefera, glucoza fiind, intr-adevar, singurul carburant al organismului.
Pe masura ce organismul isi determina nevoile de zahar, acesta din urma este fabricat direct din rezervele de grasime. Grasimile sunt, pur si simplu, transformate in glucoza.
De aceea, nu mai consumati zahar!
Din doua una: ori va lipsiti de el, si eu va felicit, ori il inlocuiti cu un indulcitor de sinteza . b. PAINEA
Painea ar fi putut face obiectul unui capitol intreg, caci sunt multe de spus despre ea. De bine, in cazul “painii bune”, atat de rara in zilele noastre, dar mai ales de rau, in cazul produsului de proasta calitate, care este vandut in marea majoritate a brutariilor.
Painea obisnuita este fabricata cu faina cernuta (fara sa mai vorbim de aluaturile industriale congelate) si, de aceea, este total lipsita de ceea ce este necesar unui metabolism normal. Pe plan nutritiv, ea nu aduce nimic altceva decat energie sub forma de glucoza.
Pe plan digestiv, painea nu aduce decat tulburari, dat fiind ca toate elementele care ar fi trebuit sa-i asigure o buna digestie au disparut in procesul de rafinare a fainii.
De altfel, cu cat o paine este mai alba, cu atat este mai “rea”. Pentru ca albeata indica un grad inalt de cernere a fainii.
Painea cu tarate sau painea integrala, fabricata dupa moda veche, cu faina necernuta, este mult mai acceptabila, pentru ca ea contine fibre (celuloza). Cantitatea de glucoza pe care o elibereaza este cu mult inferioara celei din painea alba. Deci “ingrasa” mai putin.
Dar, oricat ar fi de buna, si aceasta paine va fi suprimata de la masa. In schimb, va trebui sa mancati paine, in cantitate normala, la micul dejun, asa cum vom vedea, in detaliu, mai tarziu.
Va ingrijoreaza cumva suprimarea painii? Daca da, va voi linisti imediat.
Daca sunteti un consumator obisnuit cu paine alba cum este cazul pentru 45% din populatie, nu aveti nimic de pierdut, daca nu o mai mancati (cu exceptia kilogramelor). In schimb, aveti totul de castigat, pentru ca este atat de daunatoare sanatatii dumneavoastra, incat hotararea luata este foarte inteleapta.
Daca insa mancati exclusiv paine neagra sau paine integrala, fabricata din faina necernuta (ceea ce dovedeste ca aveti deja o buna cultura dietetica), riscati, intr-adevar, sa pierdeti ceva, mai ales la nivelul tranzitului intestinal.
Dar fiti pe pace, nu numai ca veti putea s-o mancati la micul dejun, in continuare, dar va vom recomanda, in compensatie, consumul de legume bogate in fibre, al caror rol in tranzitul intestinal este la fel sau chiar mai important. c. FAINOASELE
Fainoasele sunt constituite din amidon. Acestea sunt, in majoritate, glucide rele, iar unele vor trebui sa fie excluse.
Cartoful
Primul dintre fainoase este cartoful. Ca anecdota, va relatam ca, in 1540, cand a fost adus din lumea noua, de catre navigatori, francezii au aruncat cu buna stiinta aceasta radacina buna de dat doar la porci. Au considerat-o atat de rea, incat au refuzat s-o consume, ceea ce, nu s-a petrecut cu popoarele nordice -; germani, scandinavi, irlandezi... care au adoptat-o. Trebuie sa marturisim ca nu prea aveau incotro, fiindca deseori altceva de mancare nici nu prea gaseau.
Francezii au tratat cu dispret acest “tubercul pentru porci”, timp de peste doua secole.
Au trebuit sa astepte publicarea, in 1789, a Tratatului privind cultivarea si folosirea cartofului, scris de Parmentier, pentru ca sa se decida sa consume tuberculul in chestiune.
Mai tarziu s-a descoperit ca acesta era plin de vitamine si de saruri minerale, dar ca isi pierdea majoritatea calitatilor prin fierbere si, mai ales, prin curatarea cojii.
Experimente recente demonstreaza ca glucoza eliberata de cartof in cadrul proceselor metabolice este foarte mare.
Dieteticienii traditionali clasifica, in general, cartoful ca “zahar lent”, ceea ce este o eroare. In raport cu un indice 100, care este cel al glucozei pure, s-a putut demonstra ca indicele cartofului este 70, ceea ce face din el unul dintre glucidele rele, in ciuda complexitatii moleculei sale de hidrat de carbon (vezi capitolul II). In afara de aceasta, s-a putut verifica faptul ca prelucrarea industriala a cartofului (piureul instant) ii face sa creasca indicele glicemic la 95.
Prin urmare, uitati-va la cartoful aburind, din farfuria dumneavoastra, cu cel mai adanc dispret!
Dar cartoful se poate si praji, iar aici simt cum hotararea dumneavoastra se zdruncina.
Cartoful prajit, in sine, este un aliment glucido-lipidic, intru-catva ca painea cu unt. El nu poate fi consumat fara riscul de a va ingrasa, deoarece uleiul de prajit care il imbiba va fi stocat sub forma de grasime de rezerva.
Friptura cu cartofi prajiti este deci o erezie!
Alungati-va din minte imaginea aceasta, care este a celei mai proaste combinatii alimentare! Lipidele din carne si glucidele rele din cartofii prajiti constituie un amestec contra naturii.
Eu stiu cat va costa abandonarea acestui fel “national”, dar este pretul care trebuie platit pentru a va atinge obiectivul. Cand veti fi ajuns la rezultat, nu veti regreta.
Citind capitolul asupra digestiei, veti intelege si mai bine pericolul reprezentat de amestecul de carne si glucide si va veti da seama pentru cat de multe tulburari intestinale si efecte secundare este raspunzator. Ati putea face si singuri acest joc de cuvinte: “Nici un cartof, daca vrei sa nu fii o cartoafa”.
De vreo doua ori pe an, mi se mai intampla, totusi, nu sa cedez in fata unor cartofi prajiti, ci sa hotarasc deliberat sa-i mananc (atunci cand nu mai ai nici un gram de dat jos, poti hotari orice), dar nu oricum. Pentru ca, daca tot te abati, macar sa bei cupa placerii pana la fund si sa alegi tot ce e mai bun. Daca vreti sa limitati considerabil paguba, atunci mancati cartofii prajiti cu salata. Este excelenta, dar, mai ales, fibrele de celuloza din salata permit, intr-un fel, captarea amidonului si fac din acest amestec o glucida care elibereaza glucoza intr-o cantitate extrem de limitata.
Atunci cand va comandati friptura, la restaurant, formati-va reflexul de a intreba imediat cu ce garnitura este servita. Exista intotdeauna si altceva in afara cartofilor. Luati fasole verde, rosii, spanac, vinete, telina, conopida, dovlecei. Iar daca, din nefericire, nu sunt decat garnituri care contin glucide rele; atunci luati numai salata verde.
Acasa, folositi-va de acelasi reflex, cand trebuie sa alegeti legumele cu care veti servi carnea.
Fasolea uscata
Unii se asteapta, desigur, sa condamn fara rezerve fasolea uscata, pentru ca am spus cele mai de sus, cu privire la cartof. Ei bine, se insala! In prima versiune a cartii de fata, nu crutam nici fasolea si nici cel mai nobil mod de a o prepara: iahnia.
Astazi, imi recunosc greseala si imi cer iertare de la locuitorii din Castelnaudary, dar, mai ales, de la fratii Spanghero, pentru ignoranta mea.
De atunci, am descoperit cu surprindere si mare satisfactie virtutile bobului de fasole. Acesta trebuie clasificat printre glucidele bune, dat fiind ca prezinta un incide glicemic foarte scazut.
Totusi, va recomand sa evitati fasolea uscata in Faza I, cu exceptia cazului in care va hotarati s-o consumati in exclusivitate, la micul dejun, in locul painii negre.
Vom reveni ulterior asupra acestui element, care va putea face obiectul unui consum -; in limite rationale -; in Faza II.
Orezul
Orezul, la origine si asa cum era consumat, prin traditie, de catre asiatici, este -; in sine -; un aliment complet, deoarece contine toate elementele nutritive indispensabile pentru mentinerea vietii.
In schimb, orezul alb, consumat -; in general -; astazi, este foarte rafinat. Si asta intr-o asemenea masura, incat nu-i mai ramane aproape nici un fel de elemente nutritive, cu exceptia unuia de care te-ai lipsi bucuros: amidonul.
Orezul obisnuit (decorticat) trebuie, prin urmare, exclus, pentru ca -; la fel ca si faina cernuta -; este o glucida rea, care elibereaza o mare cantitate de glucoza.
Dimpotriva, orezul complet si, chiar mai bine, orezul salbatic canadian vor putea intra in meniul dumneavoastra, cu conditia de a nu le manca impreuna cu lipidele (unt sau branza). Asociat cu rosiile (scazute prin fierbere) si cu ceapa, poate constitui un fel complet, bun pentru intreaga familie si apreciat de toata lumea (vezi reteta din anexa).
La restaurant se intampla sa gasesti foarte rar orez neprelucrat, ceea ce este, cu adevarat, un mare pacat.
Probabil ca aceasta absenta se datoreaza aspectului sau gri-maroniu.
Prorumbul
Porumbul este cultivat de secole si, totusi, este mancat doar de cateva decenii.
Acum patruzeci de ani, nu gaseai o cutie cu porumb in toata Europa, pentru ca era un aliment rezervat exclusiv animalelor.
In Statele-Unite, porumbul a fost folosit -; pana in 1929 -; la ingrasatul animalelor.
Dar seceta din acel an a decimat turmele si i-a ruinat pe fermierii din Middle-West. A urmat o perioada de adevarata foamete si pentru ca nu se mai puteau manca vitele, care murisera, populatia infometata a mancat hrana acestora sau ceea ce mai ramasese din ea.
Astfel, America a inceput sa consume porumb, obisnuinta care a fost adusa si in Europa, o data cu ocupatia americana de dupa razboi.
Cum sa te mai miri, astazi, ca porumbul are un indice glicemic ridicat ceea ce-l clasifica printre glucidele rele -; de vreme ce a folosit secole intregi la ingrasatul vitelor? Dar mai interesant de stiut este faptul ca prelucrarea industriala a porumbului ii mareste considerabil indicele glicemic, ceea ce face ca pop-corn-ul si corn-flakes-urile sa aiba o putere hiperglicemica, altfel spus, de ,,supraingrasare”.
Pastele
Chiar daca este vorba de paste fainoase proaspete, este mai bine sa le excludeti din alimentatie. Prin natura lor, pastele sunt glucide rele, fabricate, aproape intotdeauna, din faina cernuta, cu adaos de lipide: unt, oua. branza, uleiuri etc. Si, sa ne scuze creatorii faimoaselor slogane publicitare, dar, cu, cat sunt mai “bogate”, cu atat pastele devin mai glucido-lipidice si, astfel, contrarii principiilor noastre.
Va inteleg amaraciunea la gandul ca trebuie sa suprimati pastele, pentru ca -; atunci cand sunt proaspete si bine facute -; sunt de-a dreptul delicioase.
Totusi, daca din nefericire sunteti serviti cu paste proaspete (pentru ca celelalte nu merita decat un profund dispret), aveti forta de a nu va atinge de ele, cat timp sunteti in Faza I, adica in faza de pierdere in greutate. Atunci cand ati atins “ritmul de croaziera” din Faza II, gustati-le, daca sunteti siguri ca merita acest sacrificiu.
Cat despre pastele integrale, adica acelea fabricate din faina necernuta, vor putea face parte din alimentatia normala a Fazei II si va voi spune mai tarziu in ce moment al zilei este mai convenabil sa le mancati.
Pastele complete sunt clasificate in categoria glucidelor bune, in masura in care indicele lor glicemic este numai de 45.
Trebuie, totusi, sa deplangem faptul ca acest produs este clasificat (in Franta), in mod abuziv, printre produsele dietetice. Comerciantii pot, astfel, sa le vanda de 2-3 ori mai scump decat pastele normale, ceea ce este cu atat mai scandalos, cu cat pretul lor de cost este mai mic, dat fiind ca materia prima sufera mai putine prelucrari industriale.
In tarile nordice, si mai ales in Germania, pastele integrale sunt vandute la acelasi pret ca si celelalte. Putem deci spera ca deschiderea definitiva a frontierelor europene sa reglementeze aceasta situatie intr-un mod fericit.
Celelalte “glucide rele”
M-am extins, in mod deliberat, asupra celor mai importante, a celor pe care le consumati cu regularitate si la care va trebui sa renuntati cel putin temporar.
Exista si alte glucide rele: veti gasi o lista exhaustiva la sfarsitul capitolului II. Este mai bine sa le cunoasteti, ca sa le puteti evita cat nu e prea tarziu, cand le intalniti intr-un meniu, intr-o mancare sau in farfuria dumneavoastra. Sa citam, la gramada cus-cusul, ca si toate celelalte cereale prelucrate si imbogatite cu grasimi, zaharuri si caramel, pe care le mancati deseori la micul dejun, ca sa avem constiinta impacata.
Cat despre linte, naut, mazare uscata, v-ati fi asteptat sa le vedeti figurand in aceeasi lista. Le vom rezerva insa un tratament de favoare, pentru ca, desi sunt fainoase, au avantajul de a nu elibera decat o cantitate redusa de glucoza. Vor fi excluse, totusi, din Faza I, dar vor putea fi integrate dupa aceea in meniu, in cadrul fazei de stabilizare.
In afara de acestea, mai exista un fel deosebit de glucide, despre care vreau sa vorbesc in continuare: fructele. d. FRUCTELE
Fructul este un subiect tabu si, daca -; din stangacie -; as indrazni sa spun ca este mai bine sa-l suprimati din alimentatie, multi dintre dumneavoastra ar inchide cartea la aceasta pagina si nu ar mai continua lectura, atat ar fi de scandalizati de o asemenea sugestie.
Pentru ca, in cultura noastra, fructul este un simbol. Un simbol de viata, de “bogatie” si de sanatate. Fructul este, inainte de toate, o sursa de vitamine, in orice caz, asa se considera. Ma grabesc sa va dau toate asigurarile; nu vom suprima fructele. Insa va trebui sa le mancati intr-un mod diferit si sa va bucurati de binefacerile lor fara a suferi si inconvenientele lor. Pentru ca sunt mult mai greu de asimilat decat ati crede.
Fructul este alcatuit din celuloza, dar este si o glucida, deoarece contine “zahar” sub forma de fructoza. Iar fructoza trebuie sa faca obiectul unei atentii cu totul speciale, pentru ca se transforma in glicogen (energie disponibila rapid). Din fericire, cantitatea de zahar din fructe nu este prea mare si, oricum este eliberata in cantitate mica, datorita fibrelor pe care le contin acestea. Cantitatea de energie transformata nu constituie o problema. In orice caz, este o energie care va fi folosita pentru nevoile imediate. Regula importanta (si daca ar trebui sa retineti doar una, atunci pe asta s-o retineti) este ca fructele -; in general -; nu pot fi combinate cu nimic altceva; nici cu lipide si nici cu proteine.
Aceasta observatie nu este facuta doar in lumina pierderii in greutate care ne intereseaza. Ea se bazeaza pe legile chimiei digestiei. Cand sunt mancate intr-o combinatie, fructele perturba digestia altor alimente digerate si, cu aceeasi ocazie, isi pierd majoritatea proprietatilor (vitamine etc.) pentru care au fost mancate. De aceea, cea mai grava greseala pe care o puteti face este sa consumati fructe la sfarsitul mesei.
Pentru ca va ghicesc sceptici, va voi da chiar aici cateva explicatii, desi acesta este subiectul capitolului despre digestie.
Amidonul trebuie obligatoriu -; pentru a fi digerat -; sa fie insotit de o enzima, numita ptialina, si care este secretata la nivelul salivei. Majoritatea fructelor au proprietatea de a distruge ptialina. De aici, rezulta ca amidonul nu mai este digerabil in prezenta fructelor. Bolul alimentar ramane, prin urmare, ,,in suferinta” in stomac, unde va fermenta sub actiunea caldurii si a umiditatii. Consecinta directa a acestui fenomen va fi o anumita balonare datorata gazelor precum si tulburarile digestive, in general. Poate ca deja intelegeti mai bine unele simptome care va sunt familiare.
Cand fructele sunt consumate impreuna cu lipidele si proteinele, de exemplu carne sau branzeturi, ele raman blocate un timp anume in stomac, in loc sa treaca -; asa cum ar trebui -; in intestin, unde sunt digerate normal. Dar carnea are proprietatea de a ramane mai multa vreme in stomac, unde sufera cea mai importanta faza din digestia sa, multumita unor enzime adecvate.
Fructele vor ramane prizoniere in stomac, unde, sub efectul caldurii si al umiditatii, vor fermenta, producand chiar si alcool. Deci toata digestia va fi perturbata.
In acelasi timp, fructele isi vor pierde toate proprietatile (vitamine), dar -; cum o nenorocire nu vine niciodata singura -; metabolismul proteinelor va fi si el tulburat, de aici aparand balonarile datorate putrefactiei anormale.
Fructele trebuie deci consumate singure! Iata o regula care ar trebui invatata la scoala. Copiii nostri ar avea mai putine probleme gastrice. Dar, la varsta lor, organismul are alte resurse pentru a reactiona. In schimb, pentru un adult -; si in special, o persoana varstnica -; fructele la sfarsitul mesei sunt o adevarata otrava
Si, atunci, cand trebuie mancate?
De fiecare data cand sunteti pe stomacul gol. Dimineata, de exemplu, inainte de micul dejun. Dar, dupa aceea, va trebui sa asteptati, pana sa incepeti sa mancati, astfel: o jumatate de ora, daca micul dejun este glucidic (adica pe baza de cereale, de exemplu) si o ora, daca este lipidic (oua, sunca, branzeturi).
De asemenea, veti putea manca fructe seara, tarziu, inainte de culcare. Adica, la cel putin 2-3 ore dupa ce ati luat cina.
Pentru cei care au probleme de insomnie (care, de altfel, ar trebui sa se rezolve in parte datorita metodei de alimentatie expuse in aceasta carte), se recomanda sa nu consume portocale la culcare, vitamina C avand un efect care stimuleaza starea de trezie.
Un fruct poate-fi consumat, eventual, si la mijlocul dupa-amiezii. Dar va trebui sa va asigurati ca a trecut suficient timp de la pranz (circa trei ore) si ca mai este destula vreme pana la cina (cel putin o ora).
Puteti chiar sa luati mese compuse numai din fructe. Cu conditia sa nu mancati decat atata.
Lamaia aproape ca nu contine zahar, de aceea, puteti sa-i beti sucul (neindulcit) in orice moment sau sa-l folositi la mancare.
Totodata, evitati pepenele galben la inceputul mesei, pentru ca el ar provoca o mica secretie de insulina susceptibila, de a “capta”, dupa aceea, lipidele din felul principal.
Voi incheia aceste randuri cu privire la fructe printr-o precizare suplimentara. Pe cat posibil, mancati fructul impreuna cu coaja. Ea contine celuloza, ceea ce va ajuta in tranzitul intestinal; in coaja se afla cea mai mare cantitate de celuloza (si, uneori, chiar vitamine).
Coaja fructelor limiteaza puterea lor glicemica. Deci veti slabi mai mult (sau va veti ingrasa mai putin), daca respectati aceasta regula.
Dintre alimentele pe care trebuie sa le supravegheati cu cea mai mare strictete, ne-au mai ramas de prezentat bauturile si, in primul rand, alcoolul. e. ALCOOLUL
Alcoolul ingrasa! Asa credeti, pentru ca asa vi s-a spus. Poate ca ati avut si remuscari la gandul ca toate kilogramele dumneavoastra excedentare trebuie puse pe seama alcoolului, asa cum se insinueaza. Nu era nevoie sa cautati mai departe. Vom incerca sa stabilim, cu obiectivitate, care este situatia in aceasta privinta.
Este adevarat ca alcoolul ingrasa. Dar mult mai putin decat zaharul, painea alba, cartofii si orezul. De aceea, dupa ce ati pierdut kilogramele in exces, puteti reintroduce rapid vinul, intr-o cantitate absolut acceptabila (circa o jumatate de litru pe zi). Alcoolul ingrasa pentru ca este o glucida rapid metabolizata si pusa in rezerva imediata, dupa ce a stimulat secretia de insulina. Dar aceasta se intampla in special cand sunteti pe stomacul gol. Cand este deja plin, mai ales cu protide-lipide (carne, peste, branzeturi), alcoolul se metabolizeaza mai putin rapid, prin combinarea sa cu alimentele, si produce, astfel, o cantitate redusa de grasimi de rezerva.
Cele care trebuie sa fie eliminate hotarat sunt bauturile aperitive. Daca nu puteti altfel, si trebuie sa tineti companie invitatilor dumneavoastra, atunci luati o bautura nealcoolizata, un suc de rosii sau un Perrir.
Singura bautura-aperitiv nobila, este, dupa parerea mea, sampania sau un vin bun, in special alb. Dar, pentru Dumnezeu, nu acceptati sa vi se puna in ea (in majoritatea cazurilor, pentru a ascunde calitatea mediocra a sampaniei sau a vinului) lichiorul de coacaze sau alt sirop bizar, pe care se cazneste cate unul sa-l inventeze pentru a-si dovedi originalitatea.
Daca nu puteti altfel, acceptati ca aperitiv un pahar de sampanie buna, dar in nici un caz sa nu o beti pe stomacul gol! Incepeti, mai intai, sa mancati niste antreuri.
Dar fiti atenti! Antreul fara glucide. Veti invata foarte repede sa le recunoasteti.
Sunt acceptabile: maslinele, branza, mezelurile (salam sau carnat uscat, de exemplu) sau chiar pestele.
Totusi, in Faza I va trebui sa incercati sa suprimati complet bauturile-aperitiv, deoarece aceasta este o faza riguroasa, in care regulile de baza ale metodei trebuie sa fie aplicate cu absoluta strictete, pentru a avea eficienta in procesul de slabire.
BAUTURILE DIGESTIVE
Cat despre bauturile digestive, trebuie sa le puneti cruce. Coniacurile, armagnacul sau rachiurile de pere sunt delicioase, dar daunatoare din toate punctele de vedere, pentru echilibrul dumneavoastra ponderal. Lasati producatorilor nationali grija de a-si vinde productia la export. Este bine pentru balanta (comerciala) a Frantei, insa rau pentru a dumneavoastra.
Dar poate ca sunteti adepti ai bauturilor tari deoarece ati crezut ca va ajuta la digestie. Ei bine! n-aveti nici o teama, dupa ce veti adopta cu succes principiile alimentare prezentate in aceasta carte, nu veti mai avea deloc probleme de digestie, chiar, si dupa o masa copioasa!
BEREA
Nici in privinta berii nu am sa fiu mult mai bland. Pentru ca eu o consider o bautura care trebuie consumata cu foarte multa moderatie.
Dupa cum cunoasteti slabanogi care se indoapa cu glucide rele, fara sa puna pe ei un gram, tot asa ati intalnit -; cu siguranta -; mari bautori de bere al caror stomac este la fel de uscat “ca o pensie de batranete” (acesta este cazul sotiei unuia dintre prietenii mei cei mai buni).
Nu este necesar sa fi stat mult in Germania, pentru a sti care sunt efectele secundare ale berii: balonare, crestere in greutate, respiratie urat mirositoare, indigestie, in ciuda prezentei diastazelor, micile enzime a caror menire este tocmai de a ajuta digestia. S-o spunem de-a dreptul: fara diastaze, rezultatul ar fi catastrofal.
Berea contine tot ce e mai rau: alcool (desigur, in cantitate moderata), acid, dar, mai ales, o mare cantitate dintr-o glucida -; maltoza (4 g la litru) -; al carei indice glicemic este 110, adica si mai ridicat decat al glucozei. De altfel, asocierea dintre alcool si zahar favorizeaza hipoglicemia, care sta la originea oboselii, deci a performantelor scazute (vezi capitolul despre hipoglicemie). Prin urmare, berea este o bautura cu o mare putere energetica, daca ne referim la constituirea grasimilor de rezerva. De aceea, abandonati berea, mai ales intre mese. Daca nu puteti rezista, faceti ca si in cazul cartofilor prajiti. Indepliniti-va aceasta dorinta de vreo doua ori pe an, band 1-2 halbe, intr-una din cele mai bune carciumi din orasul dumneavoastra, dupa ce v-ati asigurat, cel putin, ca este o bere de calitate.
In Faza I, v-as recomanda sa eliminati definitiv berea. In Faza II, in schimb, asa cum veti reintroduce o cantitate rezonabila de vin, puteti -; din timp in timp -; sa beti un pic de bere la o masa (maximum 33 de centilitri).
VINUL
Am pastrat vinul la urma, deoarece este singura bautura alcoolica in privinta careia rezervele mele vor ramane mai nuantate.
Nu se face nici o distinctie intre vinul alb si vinul rosu, cu exceptia mentiunii ca vinul rosu, contine -; in general -; mai mult tanin. Taninul are, intr-adevar, virtuti terapeutice speciale, in masura in care procianidina pe care o contine permite limitarea formarii de ateroame.
De aici si pana la a spune ca vinurile bogate in tanin contribuie, intr-o oarecare masura, la prevenirea bolilor cardiovasculare, nu este decat un pas, pe care numerosi oameni de stiinta, ca profesorul Masquelier l-au facut.
In 1979, o ancheta foarte serioasa, realizata in Anglia -; si referindu-se la 18 tari -; a evidentiat faptul ca mortalitatea prin infarct miocardic este deosebit de scazuta la populatiile care consuma de obicei vin (de 3-5 ori mai redusa in Franta si Italia, decat in Europa de nord).
Prin urmare, vinul va putea face parte din alimentatia normala din cadrul metodei, cu conditia de a ramane la o cantitate rezonabila (circa o jumatate de litru pe zi) si de a fi baut, pe cat posibil, la sfarsitul mesei, adica atunci cand stomacul s-a umplut deja cu hrana.
In Faza I, este bine sa renuntati la vin cat mai repede posibil. In Faza II, vinul va putea fi consumat zilnic, fara prejudicii pentru mentinerea greutatii. Totusi, cantitatea bauta va trebui sa fie administrata abil, cu celelalte glucide (ma gandesc in special la ciocolata sau la deserturi, in general). Dar acesta va face obiectul unui paragraf detaliat, putin mai departe.
Cand veti fi in Faza I, adica aceea in care trebuie sa fiti foarte fermi, poate ca o sa va fie greu sa luati masa in familie sau cu prietenii, fara sa beti o picatura de vin. Pentru ca, daca anuntati din capul locului ca nu beti, ceilalti pot fi jenati.
Sfatul meu este acesta: lasati sa vi se umple paharul si luati-l in mana la fel de des ca si atunci cand ati bea normal. Inmuiati-va buzele, in loc sa beti.
Am practicat aceasta metoda mai multe saptamani si va rog sa ma credeti ca nimeni nu a observat ca nu beam nimic.
In acelasi mod, nimeni nu a remarcat vreodata ca nu mancam nici o faramitura de paine. Pentru a da aceasta iluzie, imi incep intotdeauna bucata de paine, dar ramane rupta, pe masa. Niciodata nu m-am “atins” de ea s-o mananc. f. CAFEAUA
Adevarata cafea, tare de tot, espresso italienesc, a carui doza de cofeina ar scula si un mort, trebuie proscrisa. Beti cafea decofeinizata sau cafea arabica slaba, care contine mult mai putina cofeina. Acum, se gaseste practic peste tot cafea decofeinizata si este in general, buna. Chiar si acasa puteti face o cafea decofeinizata foarte buna. Iar marii amatori de cafea nici nu baga de seama.
Daca sunteti un bautor inrait de cafea foarte tare, fara indoiala ca simtiti nevoia s-o beti ca pe un excitant, pentru a va trezi.
Daca aveti, de obicei, momente de oboseala brusca si, mai ales, spre ora 11 dimineata sau pe la mijlocul dupa-amiezii, in timpul digestiei, aceasta este din pricina hipoglicemiei (vezi capitolul care ii este consacrat).
Cofeina este interzisa pentru ca, desi nu este o glucida, are ca efect stimularea pancreasului si genereaza o secretie de insulina.
Daca ati luat o masa fara glucide rele, a carei energie este pe punctul de a fi eliberata, ar fi o prostie sa compromiteti aceasta situatie buna, provocand o secretie de insulina “mobilizatoare” printr-o ceasca de cafea tare. Daca sunteti bautori de cafea, nu va va fi deloc greu sa treceti la cafeaua decofeinizata, de indata ce veti incepe sa aplicati metoda. La putin timp dupa aceea, veti fi surprinsi sa constatati ca ati si uitat de nevoia de cafea.
Este important de subliniat, totodata, ca marii bautori de cafea (cu sau fara cofeina) se expun unui risc suplimentar: cresterea procentului de colesterol din sange (vezi capitolul asupra hipercolesterolului).
Atentie, de asemenea, la ceai; teina are aceleasi efecte ca si cofeina si, in plus, afecteaza absorbtia fierului! g. LIMONADELE SI BATURILE ACIDULATE
Aceste bauturi sunt preparate, in general, din extracte aproape intotdeauna sintetice de fructe sau de plante si toate au acelasi defect major: contin mult zahar.
Deci sunt daunatoare si, ca urmare, trebuie total excluse, nu numai pentru ca au in compozitie mult zahar, ci si pentru ca acidul din ele are ca efect iritarea stomacului, gastrita si aerofagia.
Chiar daca sunt facute pe baza de extracte naturale, trebuie sa va feriti de ele, pentru ca pot fi toxice. S-a observat ca extractele naturale de citrice contin, intr-adevar, urme importante de substante nocive, cum sunt terpenele.
Cat despre cele mai rele dintre aceste bauturi, cele pe baza de cola, ar trebui sa fie ori interzise, ori semnalate printr-o eticheta speciala, cum sunt pachetele de tigari in SUA: “Acest produs este periculos...”.
Este, oricum, regretabil ca in Europa consumul de cola a luat o asemenea amploare. Ii las doctorului Emile-Gaston Peeters sarcina de a face comentariile asupra acestei probleme : ,,La ora actuala, bauturile numite “pe baza de cola”, prezentate pe piata europeana, contin, la 19 centilitri (continutul mediu al unei sticle mici), circa 21 mg de cofeina si 102 mg de acid fosforic. Cofeina are proprietati excitante. Acidul fosforic este un acidifiant intens, iar marea lui concentratie de fosfor risca sa dezechilibreze raportul calciu/fosfor din alimentatie, cu un grav pericol de deficit in privinta fixarii calciulul in oase. In sfarsit, ar trebui sa existe asigurarea ca acidul fosforic utilizat nu contine urme prea batatoare la ochi de metale toxice grele. Concluzia este simpla. Bauturile numite “pe baza de cola” -; avand compozitia actuala -; trebuie sa fie categoric interzise copiilor si adolescentilor. Ele nu sunt binefacatoare pentru nimeni.”
Cred ca aceasta declaratie nu mai are nevoie de comentarii.
Indiferent daca este vorba de copii sau de dumneavoastra, recomandarea mea ferma este aceeasi: fara limonada, fara bauturi acidulate, fara cola! h. LAPTELE
Laptele natural este un aliment glucido-lipidic, adica are in compozitie atat grasimi, cat si glucide. Prin urmare, este mai bine sa-l evitati si sa nu cumparati decat lapte degresat.
Glucidele se afla in zer si sunt eliminate in momentul fabricarii branzeturilor, care nu mai pastreaza decat lipidele si proteinele (cu exceptia branzei “Cantal” si a branzeturilor de capra).
In branza de vaci cu 0% materii grase, nu mai raman decat proteinele si putine glucide (5 g la 100 de grame de branza). i. SUCURILE DE FRUCTE
Nu ma voi extinde asupra acestui subiect, deoarece comentariul general cu, privire la fructe este valabil, dupa cum banuiti, si in cazul sucurilor de fructe.
Va recomand, totusi, sa preferati fructele pentru a beneficia, astfel, de celuloza din pulpa acestora. Bineinteles ca numai sucurile de fructe pe care le veti face singuri din fructele proaspete sunt acceptate. Nu consumati niciodata asa-zisele sucuri de fructe din fermerti, lipsite complet de vitamine, prea acide si in care se adauga sistematic zahar. PUNEREA IN APLICARE A FAZEI I
PIERDEREA IN GREUTATE
Faza I a metodei noastre nu este, in mod obligatoriu, cea mai dificila, pentru ca, in general, va fi de ajuns sa suprimati total doar unele lucruri. Dar, pentru a reusi cu adevarat, va trebui, totusi, sa va insusiti perfect elementele de baza ale sistemului.
Daca ar fi sa ma incred in experienta mea, tocmai la acest nivel se inregistreaza unele rateuri.
Departe de mine ideea de a ma indoi de capacitatile dumneavoastra intelectuale de a asimila un nou concept. Dar, in cazul de fata, trebuie sa eliminam mai intai ideile mostenite, care sunt cu mult mai inradacinate in subconstientul nostru, cu cat ele sunt in de aproape legate de “cultura” noastra. Ideile destul de simple expuse aici -; al caror fundament stiintific este opera unor medici si a unor cercetatori -; nu au iesit, din pacate, dintre peretii unor cabinete. Nu trebuie deci sa contati pe cei din anturajul dumneavoastra sa va sprijine in ceea ce veti intreprinde.
Va trebui, de exemplu, sa intelegeti ca, daca luati o masa proteino-lipidica (compusa din carne sau peste cu legume), veti putea sa mancati, daca doriti smantana fara a abuza si fara nici un prejudiciu pentru noile reguli alimentare pe care le respectati.
In schimb, daca vreti sa mancati branza de vaci in cursul unei mese pe baza de glucide, singura branza care va este ingaduita este cea cu 0% materii grase.
Iata, mai jos, un fel de ghid pentru punerea in practica a Fazei I.
MICUL DEJUN
Micul dejun nr. 1:
Este un mic dejun glucidic.
-; Un fruct (mancat cu minimum 20 de minute inaintea restului de alimente)
-; cereale prelucrate (fulgi)
-; painea neagra sau integrala
-; branza de vaci cu 0% materii grase
-; cafea decofeinizata sau ceai slab
-; lapte degresat
-; indulcitor sintetic (la nevoie).
Caracteristica acestui mic dejun este faptul ca este alcatuit pe baza de glucide bune, ceea ce inseamna o eliberare de glucoza moderata si, mai ales, absenta oricarui lipid.
Prin urmare, el cuprinde succesiv:
UN FRUCT: Acesta poate fi de orice fel. Personal, as recomanda mai degraba o portocala, doua mandarine sau un kiwi, deoarece, pe nemancate, absorbtia vitaminei C este foarte eficace.
Daca vreti un mar, mancati-l foarte incet, cu coaja.
Banana, prea bogata in glucide, nu ne intereseaza.
Respectati cu strictete cele 20 de minute sau mai mult de la ingerarea -; pe nemancate -; a acestui fruct si pana la inceputul micului dejun propriu-zis. Recomandarea mea este sa mancati fructul la sculare, apoi sa va faceti toaleta si sa nu luati micul dejun decat dupa ce v-ati imbracat, ceea ce va va lua, chiar daca sunteti foarte rapizi, cel putin o jumatate de ora.
A manca un fruct la micul dejun, in Faza I nu este o obligatie si nici o conditie de reusita. Este optional. Daca nu mancati niciodata fructe, ceea ce este regretabil la urma urmei, nu le mancati sistematic, doar pentru ca le mentionez aici. In schimb, pentru cei care mananca fructe in fiecare zi si care ar fi foarte frustrati daca ar fi lipsiti complet de ele, am indicat, mai sus, ca dimineata, pe nemancate, este unul dintre rarele momente permise cand le pot manca. De altfel, puteti, daca doriti, sa luati un mic dejun compus exclusiv din fructe. Daca alegeti micul dejun nr. 2, care este proteino-lipidic, nu veti putea manca fructul decat daca respectati intervalul de cel putin o ora.
PAINEA NEAGRA: Cumparati de la brutarie paine neagra. In general, se gaseste peste tot, dar este facuta mai mult sau mai putin bine, pentru ca, deseori, este produsa dintr-un amestec de sortimente de faina, in care faina completa nu reprezinta decat 25-30%. Pentru a-i recunoaste calitatea, asigurati-va ca textura ei este relativ grosiera. Feriti-va de painea neagra care nu are decat numele si culoarea acesteia. Ideal este sa consumati paine neagra “integral”, adica avand toate componentele bobului de grau (100% din fibrele lui), ceea ce face din aceasta o glucida buna, cu indice glicemic foarte scazut. Painea germana sau suedeza are, in general, aceste caracteristici, dar trebuie sa fiti atenti, caci i se adauga deseori zahar sau grasimi.
Painea neagra se imbiba mai rapid cu lichidele din stomac. Deci veti avea mai repede senzatia de satietate. Pentru ca noi nu vom masura niciodata cantitatea, as fi tentat sa va spun ca puteti manca tot ce doriti. In realitate, m-as multumi sa spun, in privinta painii: mancati-o ,,rational”.
Puteti consuma, de asemenea, chifle prajite (deseori de provenienta suedeza), ca si crakeri fabricati din faina necernuta. Exista mai multe marci, dar este important -; inainte de a alege una -; sa o verificati bine, ca sa nu contina zahar sau grasimi.
La fel, daca luati pesmeti, nu-i alegeti decat pe cei care sunt facuti din faina necernuta, in mod integral, si care nu contin nici zahar, nici grasimi, lucru deosebit de rar.
Dar ce veti pune pe paine? In Faza I este, cu adevarat exclus sa puneti unt sau margarina, spre deosebire de ceea ce veti putea face in Faza II. Exclus, totodata, sa puneti miere sau dulceata. Mierea si dulceata sunt glucide rele, cu o foarte mare concentratie de zahar. De aceea, trebuie eliminate cu desavarsire.
Prin urmare, va propun sa puneti branza de vaci cu 0% materii grase, pe felia de paine. Daca amestecul vi se pare cam fad, puteti presara pe deasupra un indulcitor -; dar puteti decat foarte putin, deoarece puterea sa de a indulci este foarte ridicata -; sau, daca preferati, sare.
Dar puteti sa alegeti si fulgii de cereale, pentru micul dejun.
Pentru aceasta, ar trebui sa-i preferati pe cei grosieri, care nu contin nici un adaos indezirabil, ca zaharul, grasimile, caramelul, mierea. Verificati bine compozitia, care trebuie sa fie mentionata pe cutie. Va trebui, in orice caz, sa excludeti tot ceea ce este produs pe baza de orez si porumb.
CAFEAUA DECOFEINIZATA SAU CEAIUL SLAB : Nu voi mai reveni aici asupra necesitatii imperative de a nu bea cafea tare. In schimb, daca aveti o cafea slaba, merge. Dar, daca v-ati putea obisnui cu cafea decofeinizata, amestecata, eventual, cu cicoare (,,este excelenta pentru sanatatea dumneavoastra”) ar fi si mai bine. Daca beti ceai, nu-l faceti prea tare. Si ceaiul contine cofeina.
LAPTELE DEGRESAT: Daca puneti lapte in cafea sau in ceai, folositi numai lapte degresat. Chiar si laptele semi-gras este interzis, pentru ca are, in continut, lipide. Cel mai bine este sa luati lapte degresat-praf, pentru ca puteti realiza, in acest mod, un amestec mai concentrat.
Bineinteles ca nu veti manca zahar obisnuit (deja vi l-ati alungat complet din minte). Folositi zaharina.
Micul dejun nr. 2
Micul dejun nr. 2, din Faza I, este sarat (proteino-lipidic), adica nu va contine nici un fel de glucide, fie ele “bune” sau ,,rele”. Este cel pe care vi-l recomand cand sunteti la hotel, deoarece nr. 1 nu este intotdeauna usor de luat in exterior.
Prin urmare, micul dejun nr. 2 contine, la alegere:
-; oua
-; sunca si/sau jambon, carnati
-; branza
-; cafea decofeinizata, cafea slaba sau ceai slab
-; smantana sau lapte (de preferinta smantana)
-; zaharina (la nevoie).
Acesta este, intrucatva, un mic dejun anglo-saxon, cu singura diferenta ca nu are nici paine prajita, nici fulgi de cereale, nici dulceata si bineinteles, nici zahar.
Excluderea oricaror glucide din acest mic dejun este capitala.
PRANZUL
Pranzul, luat acasa sau in oras, va fi intotdeauna proteino-lipidic, ceea ce nu inseamna ca trebuie sa contina o mare cantitate de grasimi (vezi capitolul II, asupra lipidelor “bune” si “rele”).Va voi da insa cateva exemple, pentru ca sa fiu sigur ca, nu veti face nici o greseala.
Va recomand sa consultati, mai ales, lista glucidelor (vezi Anexa nr. 1) si s-o copiati, ca s-o aveti mereu la dumneavoastra. Dar o s-o invatati repede pe dinafara.
Meniul tip pentru pranz va fi urmatorul
-; cruditati
-; peste si/sau came
-; legumele permise (vezi lista)
-; salata
-; branza
-; bautura: apa neacidulata.
Antreuri
Sunt permise toate salatele, cu conditia ca printre componentele sale sa nu fie glucide. Este, in special, cazul salatei “a la Nisa”.
De aceea, asigurati-va, inainte de a comanda un fel de mancare, ca nu contine nici cartofi, nici porumb, nici morcovi, nici sfecla.
Evitati, totodata (numai in Faza I), alimentele glucido-lipidice, cum sunt nucile. Daca sunteti la restaurant, nu comandati salata cu nuci, ci mai degraba, o salata cu slaninuta. Totusi, fiti atenti: va trebui sa precizati foarte bine, in momentul cand faceti comanda: salata sa nu aiba crutoane, pentru ca, de multe ori, bucatarii au supratoarea manie de a le adauga.
Fiti vigilenti! Nu incepeti prin a tolera aceste “mici greseli” care sunt, de fapt, enorme, daca aveti in vedere obiectivul urmarit. Aratati-va exigenti in fata chelnerilor. Daca ati precizat “fara crutoane” sau ,,fara porumb”, nu le acceptati ,,de data asta”, numai pentru ca au multi oameni de servit.
Daca doriti ca seful de sala sau chelnerul sa va ia in serios, trebuie sa fiti convingatori, insistand asupra faptului ca este absolut exclus sa acceptati chiar si cea mai mica urma din ceea ce nu doriti, in felul care vi se va servi
In ceea ce ma priveste, am gasit ca cel mai bun mod de a ma face respectat pe acest plan este sa spun ca sunt alergic. Si merge de fiecare data. Atata timp cat veti gasi in salata fasole verde, praz, anghinare, varza, conopida, rosii, andive, sparanghel, ciuperci, ridichi, branza sau mezeluri, mancati cat vreti. Veti exclude din aceasta lista salata de sfecla rosie, deoarece contine zahar, precum si morcovii.
Cat despre oua, nu exista -; dupa cum stiti -; nici o restrictie, chiar daca au maioneza. Ei, da! Maioneza si smantana sunt permise la mesele proteino-lipidice. Dar nu este nici un motiv sa faceti din asta o orgie. Daca va place maioneza, mancati in mod normal. Dar ar fi mai bine s-o evitati, in cazul in care aveti tendinta la hipercolesterol (vezi capitolele II si VIII).
Puteti lua, ca antreuri, si ton, sardele in ulei, crab, langustine, somon afumat sau marmat. Evitati, totusi, in Faza I, stridiile, scoicile Saint Jacques sau pateul de ficat de gasca. Acestea contin o cantitate de glucide si, astfel, risca sa va intarzie rezultatele fara a le compromite. Nu va fie teama insa, in Faza II le veti putea manca dupa cum doriti.
Felul principal
Felul principal va putea fi compus, in special din carne sau peste. Nu exista nici o restrictie in acest domeniu -; poate doar in privinta prepararii -; desi ar fi de dorit sa preferati pestele.
Carnea si pestele nu vor fi preparate pané. Pesmetul face parte dintre glucide. Pestele nu va fi dat prin faina. Feriti-va de limba-de-mare “meuniere”. Comandati intotdeauna pestele la gratar. Evitati, de asemenea, grasimile pentru prajit, “saturate” de caldura, nu intotdeauna usor de digerat, si periculoase din cauza colesterolului.
Atentie la sosuri! Daca sunteti adeptii “noii bucatarii”, sosurile sunt, in general, foarte usoare, in masura in care nu contin faina. In majoritatea cazurilor, sosul este rezultat prin combinarea cu o smantana avand continutul de grasimi foarte redus.
Cand mancati carne, puteti sa luati, eventual, un sos bearnez , daca va place si nu aveti probleme de colesterol. Dar evitati mustarul, in Faza I. Acesta este facut cu faina extrasa din planta cu acelasi nume si este o glucida. In cantitate mica nu deranjeaza prea mult. De aceea, il reintroducem in Faza II.
In ceea ce priveste garniturile, veti alege cu prioritate legumele bogate in fibre. De la rosii la dovlecei, trecand prin fasole verde, vinete sau conopida, aveti de unde alege. Consultati lista din anexa, pentru ca sa le cunoasteti pe toate, deoarece sunt numeroase.
Asa cum v-am recomandat mai inainte, daca nu gasiti altceva la restaurant, mancati pur si simplu salata verde, fetica, salata creata, cicoare sau papadie. Si o puteti manca atat cat doriti, ca antreu, fel principal, precum si inainte sau o data cu branza.
Branza
De acum, trebuie sa va obisnuiti sa mancati branza fara paine. Nu este deloc imposibil si veti vedea, dupa aceea, ca o savurati mai bine. De altfel, o veti aprecia cu atat mai mult, cu cat veti putea -; in curand -; sa o insotiti si cu putin vin.
In orice caz, oamenii bine crescuti mananca branza exclusiv cu cutitul si cu furculita. De aceea, nu mai este loc si pentru paine ca suport. Daca, totusi, va deranjeaza prea mult, incercati sa mancati branza cu salata. lata si o alta tehnica: intrebuintati cascavalul ca suport pentru alte branzeturi.
In Faza I, va vor fi permise aproape toate branzeturile. Totusi veti fi rezervati in privinta branzei de Cantal , ca si a branzeturilor de capra, care contin o cantitate mica de glucide. Este mai bine sa le evitati in perioada de inceput.
Deserturile
Unele deserturi pot fi preparate cu zaharina in masura in care prepararea nu implica mult timp de coacere sau fierbere -; de exemplu, tarta cu crema englezeasca sau laptele de pasare.
Bauturile
Am spus deja ca, in Faza I, trebuie sa evitati orice bautura alcoolica, inclusiv vinul. Deci beti apa, ceai rusesc sau ceai de plante, daca va place. Dar evitati apele gazoase, pentru ca va umfla si va perturba digestia.
Oricum va recomand sa nu beti decat foarte putin in timpul mesei, deoarece riscati sa va “inecati” sucurile gastrice si sa va deranjati digestia. Daca, totusi, trebuie s-o faceti, incepeti numai dupa a doua jumatate a mesei. Nu beti din momentul in care va asezati sa mancati. Acesta este un obicei daunator, pe care il au prea multi semeni ai nostri. Si este responsabil pentru o parte dintre tulburarile de metabolism ce se reflecta asupra digestiei. Beti mai bine intre mese (minimum un litru de apa).
Daca mergeti la mese festive, in Faza I, va reamintesc ca trebuie sa va sustrageti de la consumarea bauturilor-aperitiv alcoolice. Luati un suc de rosii. Daca nu aveti incotro, acceptati o bautura alcoolica (un kir , de exemplu, pregatit pentru toata lumea), primiti-o, dar nu o beti. Muiati-va din cand in cand buzele, pentru a “participa”, dar nu o consumati. Apoi, o puteti “face uitata” pe undeva, intr-un moment in care nimeni nu baga de seama. In anumite imprejurari, poate o sa fie mai greu sa va debarasati de ea. Atunci, dati dovada de imaginatie. Puneti paharul la indemana amatorilor de bautura, care se aranjeaza ei, cumva, sa ia “din neatentie” paharul altora, mai ales daca este plin: Daca aceasta | specie nu mai exista in anturajul dumneavoastra apropiat -; ceea ce m-ar mira -; atunci va ramane posibilitatea ghiveciului de flori, a frapierei de sampanie, a ferestrei, daca este vara, sau chiuvetei.
Daca sunteti in Faza I si va aflati la o receptie, iata cateva sfaturi:
Acceptati paharul de sampanie care vi se pune in mana. Tineti-l in mana o bucata de vreme. Muiati-va buzele in el, din cand in cand, daca aveti siguranta ca nu-l veti bea. Apoi, puneti-l, cu discretie, jos.
Mancarea servita la o receptie constituie, in schimb, o adevarata problema. Dar nu exista problema fara solutie.
Este exclus sa mancati sandvisuri, oricat ar fi ele de mici. Dar ce se afla pus pe paine este foarte bun pentru dumneavoastra: o felie de somon, salam, o rondela de ou, sparanghel etc. Daca sunteti destul de istet ca sa separati partea de deasupra de suportul de paine, bravo voua! Dar la receptii exista intotdeauna lucruri conforme cu regimul nostru alimentar.
Cautati branza! intotdeauna veti gasi si branza sub o forma sau alta. Mai ales in cubulete mici. Cautati si carnaciorul! As fi foarte surprins sa nu fie. Carnaciorii mici, pentru cocktail, sunt mereu prezenti la ceremonii. Profitati ca sa mancati cati doriti, in masura in care sunteti convinsi ca nu contin faina. Insa atentie la mustar!
Daca veti considera ca faceti parte dintre oamenii care nu rezista in fata mancarurilor expuse, daca va temeti ca veti ceda, inevitabil, pentru ca nu va puteti domina atunci cand va este foame, iata o solutie: inainte de a merge la receptie, rontaiti ceva permis, ca sa va asigurati stomacul.
Pe la jumatatea secolului XIX, stra-strabunicul meu, care avea sase copii. era invitat, o data pe an, impreuna cu familia, sa ia masa la directorul companiei la care lucra. Stra-strabunica mea, dupa cum mi s-a povestit, avea mare grija sa le dea copiilor sa manance, in prealabil, o supa foarte deasa. Cu burta bine “pusa la cale”, incantatorii copilasi aratau un entuziasm mai putin excesiv in fata mancarurilor grozave, pe care nu le aveau niciodata acasa. Astfel ca stra-strabunicii mei au dobandit repede reputatia de a avea niste copii extrem de bine educati.
Daca va este teama ca nu veti rezista, mancati, inainte de a merge la receptie, 1-2 oua tari sau o bucata de branza. De altfel, obisnuiti-va sa aveti intotdeauna la dumneavoastra bucatele de branza “Babybel” sau “Vache qui rit”.
Daca aveti “un mic gol” m stomac, in orice moment al zilei, puteti sa uzati si chiar sa abuzati de acest subterfugiu. In general, in aceste momente puteti manca orice, de pe lista alimentelor permise. Atentie doar sa nu ingerati prea multe lipide, dupa ce ati luat o masa glucidica. De exemplu, nu mancati o bucata de branza la ora 9 dimineata, daca ati luat micul dejun la ora 8.
In ipoteza ca veti fi invitati acasa la prieteni, situatia va fi -; prin definitie -; mai dificila, in masura in care posibilitatea de manevra va va fi considerabil redusa.
Sa examinam situatia sub toate unghiurile. Poate ca acesti prieteni sunt oameni pe care ii cunoasteti bine. Poate sunt chiar membri ai familiei dumneavoastra. Atunci, profitati de libertatea raporturilor cu ei si “vindeti-le pontul” in mod discret. Intrebati-i dinainte ce va fi de mancare si nu va fie teama sa le dati sugestii.
In ipoteza ca sunteti foarte putin intimi cu gazdele, va trebui sa reflectati si sa improvizati. Daca invitatia are un caracter “exceptional”, nivelul mancarurilor va fi pe masura. De aceea, as fi foarte surprins sa vi se serveasca orez, paste sau cartofi.
Daca este pateu de ficat de gasca, mancati-l, cu toate ca nu este recomandat in Faza I ca aliment pe care sa-l mananci in voie. Dar o data, din cand in cand, nu are nici o importanta. Totusi, pentru Dumnezeu, nu mancati si painea prajita cu care a fost servit: Nimeni nu va obliga. Nici macar buna crestere.
Daca vi se ofera un minunat sufleu de branza, mancati-l, asa cum face toata lumea, desi contine faina. Dar nu va lasati dusi de val, sub pretext ca “merge”. Si nu va agravati situatia acceptand sa luati de trei ori.
Daca aveti ca antreu im pateu in aluat, mancati doar miezul, care este -; in general -; proteino-lipidic si lasati restul, discret, pe marginea farfuriei. Cand nu sunteti m compania unor persoane apropiate, nimeni nu va face impolitetea sa va spuna: “ia uite, ai lasat ce era mai bun!” Chiar daca isi pune intrebari in sinea ei, stapana casei se va abtine sa intrebe “de ce nu ti-a placut cojita?”
In ceea ce priveste felul principal, cred ca nu veti avea nici o problema, deoarece garniturile sunt, de obicei, la discretie. Puteti lua, simbolic. putin orez sau paste, dar nimeni nu va obliga sa le mancati.
Daca, dupa aceea, continuasi sa muriti de foame, scoateti-va parleala cu salata si, mai ales, cu branza. Daca mancati multa branza, stapana casei va aprecia faptul si va va ierta mai usor pentru ca i-ati lasat deoparte coaja pateului. Un platou cu branzeturi este frumos cand este bine garnisit cu o rnare varietate de sorturi. De obicei, invitatii nu prea iau din ele deoarece, dupa toata painea pe care au mancat-o, nu mai au loc si pentru branza. Prin urmare, onorati platoul!
Evident ca momentul critic este cel al desertului, fiindca este intotdeauna greu sa spui “nu, multumesc, nu doresc”. Atunci, insistati sa nu vi se dea decat o bucatica mica de tot si faceti ca cei carora nu le mai este foame: lasati-o, in buna parte, in farfurie.
In sfarsit, asteptati cat mai mult, pana cand veti incepe sa beti. Mai intai, beti vinul rosu, in special cu branza.
Dar, daca situatia a fost mai rea decat v-ati asteptat, daca nu ati putut absolut deloc sa aveti imaginatie in fata agresiunii glucidelor rele, si asta chiar la mijlocul Fazei I, nu va ramane decat sa fiti mai vigilenti, pe viitor, in aplicarea noilor dumneavoastra principii alimentare.
Trebuie sa stiti ca, in Faza I, sunteti inca foarte sensibili la glucoza. Metoda de fata vizeaza ridicarea pragului dumneavoastra de toleranta, dar atat timp cat acesta nu a atins nivelul bun, sensibilitatea la glucoza va ramane mare.
Si este absolut evident ca, daca aduceti in organism -; de azi pe maine -; o mare cantitate de glucide rele, dupa ce fusese privat de ele catva timp, acesta o sa le asimileze cu mare bucurie. Si veti capitaliza, intr-o singura seara, toate grasimile de rezerva pe care le-ati pierdut intr-o saptamana sau doua.
Cu cat veti fi mai avansati in Faza I (care trebuie sa se intinda pe 2-3 luni), cu atat recastigarea in greutate va fi mai putin catastrofala.
In schimb, daca faceti “un mare exces”, la 2-3 saptamani dupa ce ati inceput Faza I, riscati sa reveniti subit la un nivel foarte apropiat celui la care va aflati la inceput. Acest fapt va poate descuraja complet. Totusi, spuneti-va, ca si in alte imprejurari, ca o batalie pierduta nu va compromite sansele de a castiga razboiul.
CINA
Cina va fi ori proteino-Iipidica ori pe baza de “glucide bune”.
Cina nr. 1:
Daca este proteino-lipidica, cina va semana, ca o sora, cu pranzul. Diferenta rezulta din faptul ca, in majoritatea cazurilor, aceasta masa este luata acasa. Si, acasa, alegerea este intotdeauna mai limitata. Dar daca ati stiut sa va convingeti familia si sa dati recomandatiile care va convin, nu ar trebui sa intampinati nici o dificultate. Idealul ar fi sa incepeti masa de seara supa deasa. In ea veti putea pune napi, praz, telina, varza etc. Va fi compusa, in exclusivitate, din legumele din Anexa nr. 1. Atentie, exista riscul ca bucatareasa sa fie tentata sa puna si cartofi. Caci, pentru ea, supa de legume fara cartofi nu este posibila. Cartoful are, intr-adevar, capacitatea de a “lega” supa. Dar acest rol poate fi jucat si de telina. Exista si un alt mijloc de a lega o supa de legume: adaugati un galbenus sau cateva ciuperci pasate cu mixerul si transformate in piureu.
Pentru a imbunatati gustul supei de legume, puteti sa-i adaugati, in momentul m care o serviti la masa, o bucatica de unt cat o nuca sau o lingurita de smantana, bineinteles, daca nu trebuie sa va supravegheati cu strictete colesterolul.
Daca doriti, puteti manca la cina orice fel de carne. Recomandarea facuta persoanelor varstnice, de a nu consuma carne seara, rezulta din faptul ca eliminarea toxinelor din carne se face mai dificil atunci cand, in cursul aceleiasi mese, s-au ingerat si glucide. Digestia si, ca urmare, somnul risca sa fie, astfel, perturbate.
La tineri, toxinele, mobilizate cu concursul glucidelor, se evalueaza mai usor, datorita activitatii fizice. Iata un motiv suplimentar pentru ca sedentarul care sunteti, cu siguranta, sa nu amestecati glucidele cu carnea, chiar daca aveti putine kilograme de pierdut!
In afara de carne, exista ouale, care se pot prepara in diverse moduri. Mancati omlete cu salata. Sunt delicioase!
Totusi, seara preferati pestele, este mai usor si va protejeaza pe plan vascular.
La capitolul branzeturi, pe langa faptul ca nu aveti restrictii, profitati ca sunteti acasa si mancati iaurt . Acesta este excelent pentru digestie, deoarece contine elemente ce reconstituie-flora intestinala. Dar fiti atenti! Nu mancati decat iaurturi bune, fara arome sau fructe. Verificati ca fermentul lactic sa fie natural. Veti fi sigur ca nu va inselati daca veti cumpara iaurt de ferma sau cu standard inalt.
Daca luati masa acasa, profitati, in orice caz, pentru a manca lucruri permise, simple, si care va plac, ca rasolul. Mancati lucruri pe care nu le veti gasi niciodata la restaurant, ca anghinarea fiarta. Este delicioasa, plina de vitamine si de saruri minerale, are multe fibre ceea ce va ajuta mult m privinta tranzitului intestinal si scade glicemia. Nu uitati, mai ales, sa mancati legume: rosii, spanac, andive, vinete, conopida, praz, dovlecei, ciuperci.
Cina nr. 2:
Cina nr. 2 va fi glucidica.
In afara de elementele care va sunt interzise in toate cazurile (zaharul, cartofii etc.), va trebui sa evitati, cu strictete, sa mancati lipide la o masa glucidica.
Fara lipide inseamna fara carne, peste, ulei, unt, oua, branza (cu exceptia branzei de vaci cu 0% grasimi, cum este aceea pe care o mancati la micul dejun).
Raman, prin urmare, toate legumele verzi si orezul neprelucrat, fasolea si lintea. Dar, atentie, fara unt, margarina, ulei sau alte grasimi animale. Am putea include in aceasta lista pastele facute din faina necernuta, numai ca sunt greu de gasit. Daca, totusi, aveti sansa de a le fi obtinut, va trebui neaparat sa le verificati, ca sa nu contina, sub nici un motiv, materii grase. Cand le veti manca fara unt si fara branza, veti evita jalea care v-ar cuprinde incurajandu-va cu un sos de busuioc sau de rosii, ambele recomandate la orezul neprelucrat (vezi orezul, la Capitolul IV, despre fainoase).
Pentru a incheia, iata o idee pentru cina nr. 2:
-; Supa de legume (fara unt sau smantana)
-; orez neprelucrat cu sos tomat
-; salata
-; branza de vaci cu 0% grasimi.
V-am dat ca exemplu aceasta masa glucidica pentru a fi cat mai exhaustiv posibil. Il recomand numai exclusivistilor, care sunt siguri ca nu vor face nici o greseala. Pentru ca, daca faceti cea mai mica eroare, totul va fi compromis.
Va recomand, prin urmare, sa luati la cina, ca si la pranz, o masa proteino-Iipidica pe baza de oua, carne fara grasime -; ca pasarea sau pestele -; insotita de numeroasele legume permise.
GUSTAREA (PICNICUL)
Vi se intampla uneori, cu siguranta, din diverse motive, sa nu aveti timp sa mancati. In general, exista tendinta de a sari peste masa de pranz si -; pentru a va simplifica viata -; din doua una: ori renuntati la masa ori va multumiti sa infulecati repede un sandvis.
Nu sariti niciodata peste vreo masa. Este una dintre regulile de aur ale dieteticii. La limita, mancati de 4-5 ori pe zi, daca va face placere, dar nu renuntati niciodata la una dintre cele trei mese principale. Este cea mai grava eroare pe care o puteti face. Este cel mai bun mijloc de a va destabiliza intregul metabolism. Interziceti-va aceasta practica si blamati-i pe toti cei care o adopta. Daca procedati in acest fel, organismul dumneavoastra se va gasi in situatia cainelui hranit in mod neregulat care isi face rezerve, de cum gaseste ceva de ros.
In stadiul la care ne aflam, sunt convins ca ati izgonit definitiv din minte ideea sandvisului cu unt si sunca, mancat in localul dumneavoastra preferat, sau a chiflei infame cu “burger” tocat. In incheierea cartii de fata va voi spune tot raul pe care il cred despre groaznicele obisnuinte alimentare care ne vin direct din tara pe care o consideram cea mai civilizata din lume, cu toate ca admiratia si stima pe care ni le insufla sunt in anumite privinte (care nu au nimic de-a face cu gastronomia sau dietetica) pe deplin indreptatite. Prin ce vom inlocui toate astea? Dupa tot ce ati invatat pana acum, este de ajuns doar putina imaginatie.
Iata, la gramada, tot ce puteti cumpara pentru a lua comod o “gustarica” la locul de munca sau in timpul unei calatorii, oricare ar fi conditiile:
-; sunca de Praga, intotdeauna taiata in felii foarte subtiri, care pot fi mancate