Comuna Floresti este o asezare rurala ,formata din trei sate: i2b18bf
Floresti, Luna de Sus , Tauti ,situata la contactul Muntilor Apuseni cu Podisul Transilvaniei ,pe malul drept al Somesului Mic.
Teritoriul administrativ al comunei Floresti se intinde pe o suprafata de 6092 ha , care este formata din urmatoarele categorii de terenuri :arabil 1877 ha; pasuni 1406 ha ; fanete 846 ha ; livezi 17 ha ; paduri 1207 ha ; tufarisuri 111 ha ; ape+stuf 68 ha ; neproductiv 145 ha ; drumuri 122 ha ; constructii 292 ha.
Relieful comunei este de depresiune marginita de dealuri cu o altitudine medie de 400-500m. Dealul Melcilor este cel mai inalt si prezinta o creasta abrupta spre Somesul Mic.
Resursele localitati Floresti nu prezinta interes deosebit. Din valea Somesului Mic si din lunca se exploateaza nisip si pietris din dealul Padurea Manelui. Din Dealul Melcilor s-a exploatat calcar, argila , marna . La prospectiunile facute s-au gasit si urme de hidrocarburi pe Valea Sanaslaului.
Clima localitati este caracteristica regiunilor de deal si podis ,temperatura medie anuala este de 11-12gradeC. Cea mai scazuta temperatura a fost de-32 gradeC,cea mai ridicata de +36 grade C.
Precipitatiile sunt neregulate ,influientate de apropierea Muntilor Apuseni .Media precipitatiilor este de 750 mm/mp/an.
Dealurile (Cetatea Feti ,Urusag ,Garbau ,Sanaslau ) sunt acoperite de paduri de foioase :stejar (gorun) ,fag,plop,cires,carpen,tei .Se mai gasesc plantatii de pin,paltin ,molid .
Suprafete importante de teren sunt ocupate de terenuri agricole mai ales pe fundul depresiunii (ses).
Fauna este bogata si variata .In comuna se gasesc animale de interes vanatoresc :mistreti , caprioare , vulpi , lupi,pisica salbatica, vidre , nurci ,dihori , rate salbatice , prepelite .Fauna piscicola este de asemenea bine reprezentata ,mai ales datorita amenajarilor hidroenergetice de pe Somesul Mic.
Solurile predominante sunt:cernoziom levigat pe ses,brun si brun-roscat de padure,rendzine pe Dealul Melcilor,soluri gleizate in zona numita Bidiscut si soluri aluvionare in lunca .
Pozitia suburbana si-a pus amprenta asupra dezvoltari localitatii si asupra profilului sau economic.Pe primul loc se situeaza agricultura cu principala sa ramura :cultura plantelor de camp . Pe locul secund se situeaza cresterea animalelor si activitati legate de industria alimentara .
Datorita conditiilor pedoclimatice din zona se cultiva plante de camp ca: porumb orzoaica de primavara ,grau de toamna ,cartofi.In ultimi ani ,datorita dezvoltari zootehniei ,si in special a sectorului de crestere a bovinelor ,plantele furajere (in special lucerna si trifoiul ) tind sa ia locul plantelor de cultura traditionale .
Pe suprafete mai restranse si in ferme specializate se cultiva legume cum ar fi :varza de toamna ,morcovi ,telina ,fasole mazare ,rosii ,castraveti, etc.
Cultura pomilor fructiferi si cea a vitei de vie se practica pe suprafete restranse ,mai mult in curtile oamenilor ,pentru consumul propriu .
Zootehnia in schimb tinde sa ia o dezvoltare ascendenta ,mai ales datorita posibilitatilor de desfacere a produselor animaliere pe piata municipiului Cluj-Napoca .De remarcat este faptul ca zootehnia este tot mai mult practicata de tineretul reantors in comuna dupa 1991.
Alte activitati cu caracter agricol practicate in comuna sunt ;morarit si panificatie ,industrializarea carni si a laptelui ,fabricarea rachiurilor naturale ,daracit lana ,etc.
Pe langa aceste activitati cu caracter agricol, in comuna isi desfasoara activitatea si alti agenti economici cu alte obiecte de actoivitate, cum ar fi: autoservice, constructii civile si industriale, confectii metalice, prelucrarea lemnului, comert cu produse petroliere, comert cu produse industriale, pesticide, ingrasaminte, etc.
Populatia localitati Floresti impreuna cu cele doua sate apartinatoare (Luna de Sus si Tauti ) insumeaza locuitori de diferite nationalitati si confesiuni.
Dupa 1970, dar in special intre 1980-1985 ,populatia tanara a migrat catre municipiul Cluj -;Napoca ,datorita industrializarii masive a orasului .In prezent tinerii se intorc in comuna datorita declinului economic resimtit dupa 1989. Astfel, locul populatiei in varsta este luat de tineretul actual,care i-si intememeiaza familii si care incearca sa dezvolte noi afaceri pe raza comunei.
Repartitia pe sexe se prezinta astfel:49%barbati si 51% fe mei.In ceia ce priveste religia avem de-a face cu o multitudine de cul te dupa cum urmeaza: 55% ortodoxi,10% greco-catolici,20% reforma ti, 10% romano-catolici si 5% alte culte.De remarcat este faptul ca in anul 1998 in satul Floresti s-a sfintit biserica greco-catolica unde si-au adus contributia toti locuitorii satului,indiferent de religia care ii apar tineau. Tot in comuna s-a sfintit in anul 1994 manastirea cu hramul
“Acoperamantul Maicii Domnului’’.
In comuna Floresti la km.486+500 exista un monument isto ric,un monument de arta si arhitectura din sec.al XIV-lea precum si bustul lui Gh.Sincai,opera sculptorului Virgil Fulicea,dezvelit in anul
1978.In sudul localitatii pe un promotoriu al Dealului Rotund se mai zaresc si astazi urmele unei cetati feudale timpurii,cunoscute sub numele de Cetatea Fetii.
Infrastructura existenta este bine reprezentata prin drumul national E-15 care traverseaza localitatea Floresti precum si a drumului judetean D.J. 107 M care traverseaza satul Luna de Sus .
In comuna Floresti exista in jur de 3000 gospodarii puternice ,bine dezvoltate din punct de vedere material .Toate gospodariile din comuna ,cu exceptia celor din satul Tauti ,beneficiaza de gaz metan ,telefon , apa curenta ,canalizare ,ceea ce denota gradul ridicat de confort .In plus aproape fiecare familie detine autoturism proprietate personala .
Baza materiala pentru dezvoltarea sectorului agricol din comuna Floresti cuprinde : 30 tractoare U-650 , 23 tractoare U-445 , 8 tracroare sub 30 C.P. , 12 masini de semanat cereale , 5 masini de semanat plante prasitoare , 2 masini de plantat cartofi ,5 combine autopropulsate de recoltat cereale paioase , 5 echipamente pentru efectuarea tratamentelor chimice , 20 remorci , 8 autocamioane ,4 autobasculante si in jur de 300 atelaje .
Fata de municipiul Cluj -;Napoca , centrul comunei este situat la circa 8 km, iar fata de centrul de comuna satul Luna de Sus este situat la 3km si satul Tauti la 5 km . Datorita acestor distante nu exista piete agroalimentare in comuna .
In prima zi de vineri a fiecarei luni are loc targul agroalimentar de la Gilau , la numai 4 km de Floresti .
Pe raza comunei Floresti exista urmatori agenti economici mai importanti care colecteaza si desfac produse agricole :
- S.C.ROMARIS SRL -;activitate de carmangerie si abatorizare , desfacere : carne ,preparate si semipreparate din carne .
- S.C. RUSOMAR SRL SI S.C. RUSONEX SRL-activitate de carmangerie
- S.C. KENEDI SRL -;activitate de carmangerie si abator .
- A.F. IACOB CSABA -;activitate de carmangerie .
- S.C. IRBO -;INDUSTRIALA SRL -;activitate de morarit si panificatie .
- S.C. DRINAS SRL -activitate de panificatie .
- S.C. NEP PROD SRL -;activitate de panificatie .
- S.C. AMARETO SRL -;activitate de cresterea si valorificarea puilor pentru carne
- S.C. KARNA SRL -; activitate de crestere si valorificare a puilor pentru carne .
- S.C.GEMATO PROD SRL -;activitate de crestere si valorificare a puilor pentru carne .
- S.C. LORIETE SRL-activitate de crestere si valorificare a puilor pentru carne .
- S.C. AVIMEAT SRL -;activitate de crestere si valorificare a puilor pentru carne .
- S.C. ALE AVIS SRL -;activitate de crestere si valorificare a puilor pentru carne .
- S.C. ASENA SRL -;activitate de crestere si valorificare a puilor pentru carne .
- S.C. ONCOS SRL -;activitate de abatorizare ,crestere si valorificare de tineret taurin pentru carne , porci pentru carne ,pui pentru carne .
Pe teritoriul comunei Floresti nu exista ferme vegetale mari actuali proprietari de terenuri detin suprafeteintre 0,5 -;5 ha ,dispersate in parcele ,ceea ce ingreuneaza mult efectuarea lucrarilor agricole de calitate si combaterea eroziuni solului .
In schimb sectorul zootehnic este bine dezvoltat ,cuprinzand in general ferme mixte .
Structura fermelor zootehnice se prezinta astfel :
1.Ferme de bovine : 10-20 capete 1
20-100 capete 4
2.Ferme de porcine : 10-20 capete 12
20-100 capete 9 peste-100 capete 1
3.Ferme de ovine : 50-100 capete 1
100-200 capete 3
4.Ferme de pasari ; 500-1000 capete 2 peste-1000 capete 8
5.Ferme mixte ; peste- 18