l9v7vv



1. Termenul interactiune se foloseste pentru a desemna unitatea superioara de analiza a unei conversatii, ansamblul de schimburi efectuate de participanti intr-un anumit context.
Aceasta unitate, dificil de izolat, este denumita de Goffman “intalnire” si de alti cercetatori -
“incursiune”256.
Exista, de asemenea, o problema legata de dificultatea de a determina invariantele acestei unitati, altfel spus de a aprecia daca este vorba despre una si aceeasi unitate atunci cand aceasta se afla intr-un cadru dinamic (schimbarea participantilor, modificarea ansamblului spatio-temporal, modificarea temei etc.).
Dupa Kerbrat-Orecchioni (1990:216) “pentru a avea de-a face cu una si aceeasi interactiune, trebuie si este suficient ca sa avem un grup de participanti modificabil dar fara ruptur a, intr-un cadru spatio-temporal modificabil dar fara ruptur a, care vorbesc despre un obiect modificabil dar fara ruptura”.
Vion (1992: 148) foloseste termenul “intalnire”, definit ca “ansamblu format din ceea ce se petrece intre doi sau mai multi subiecti, din momentul intalnirii pana in momentul despartirii.”
O “intalnire” poate avea mai multe interactiuni daca se schimba cadrul interactiv, definit ca
“natura unui raport social stabilit de la inceput” Vion (1992: 110).

2. Termenul dialog are cel putin doua acceptiuni principale.
In opozitie cu monolog, el poate desemna orice forma de schimb verbal, in special intre doua257 persoane.
In cadrul unei ierarhii a schimburilor verbale pe criteriul formal/informal, dialog se refera la schimburi mai formale decat conv ersatia, car acterizate prin ex istenta unei dorinte reciproce de a ajunge la un rezultat. (dialog in teatru, filozofie258, politica etc.)

Se pune astfel problema atribuirii unei valori etice dialogului:
“Dialogul vrea sa se sustraga campului de forte si de interese (…) placerea dialogului nu este cea a stabilirii consensului ci a fertilitatii/fecunditatii/germinatiei fara sfarsit” (Jacques in
Cosnier et. al. 1988:60)

3. Dialogismul se refera la dimensiunea fundamental interactiva a limbajului, scris sau oral259.

Termenul desemneaza in retorica p rocedeul care consta in a introduce un dialog fictiv intr-un enunt. Bahtin (1984:302): “Locutorul nu este un Adam, si din acest motiv, obiectul discursului sau devine, cu siguranta, punctul unde se intalnesc opiniile interlocutorilor imediati (intr-o conversatie sau o discutie asupra oricarui eveniment al vietii obisnuite) si la fel de bine viziunile asupra lumii, tendintele, teoriile etc.”
Bahtin utilizeaza, de asemenea, termenul cu sensul de intertextualitate (Todorov 1981: cap.5).
Moirand (1990:75) distinge doua tipuri de dialogism
1) dialogismul interactional care trimite la multiplele aspecte ale schimbului verbal;
2) dialogismul intertextual care se refera la marcile heterogenitatii enuntiative, la fenomenul
“citarii” in sens larg.
Pentru Bahtin (1977:106) aceste doua fatete ale dialogismului par imposibil de disociat la un nivel profund: “orice enuntare, chiar sub forma sa fixata in scris reprezinta un raspuns260 la ceva si este construita ca atare. Ea nu este decat o veriga a lantului actelo r de vo rbire. Orice
(noua, nota n.n.) inscriere este o prelun gire a p recedentelor, angajeaza cu ele o polemica, se asteapta la reactii active de intelegere, anticipeaza asupra acestora etc.” (v. interactiune).

Toate formele comunicarii verbale sunt guvernate de un principiu dialogic. Dialogul este forma sub care se concretizeaza diversele tipuri de interactiune verbala, indiferent de functia lor (comunicativa sau fatica), de tipul lor (reale sau fictionale), de modul de actualizare (oral sau scris).
Principalele valori ale conceptelor monologic/monologal si dialogic/dialogal sunt redate in tabelul urmator:

MONOLOGIC261/MONOLOGAL
DIALOGIC264/DIALOGAL

Monologal262

- un locutor
Monologal263 este un termen adecvat:
1) discursului adresat sinelui;
2) discursului care, cu toate ca intereseaza

Dialogal265

- mai multi locutori
- dialogal266 se aplica strict in cazul interlocutionar











Dialogic
- discurs structurat pe confruntarea cu un auditoriu, nu cere raspuns sau acces, alternanta la cuvant (de ex . alocutiunea unui sef de stat);
3) textelor scrise in care enuntatorul nu se afla in contact cu receptorul (sau coemitatorul)




Monologic
- discurs centrat asupra propriei organizari, “inchis” vorbele altuia/altora.



- dialogic se aplica discursurilor care nu asteapta raspuns (texte scrise, cursuri magistrale etc.) dar care pun in scena o multitudine de voci care sunt “polifonice”




INTERVENTIE
Termen folosit in analiza conversationala francofona267 (fr. intervention) pentru a desemna cea mai mare unitate monologala, adica fiecare contributie a unui locutor la un schimb verbal.
Terminologia anglo-saxona prefera termenul miscare/engl.move, propus de Goffman si de
Sinclair si Coulthard (1975).

Exemplu:…
A: As vrea sa te rog ceva: Vrei sa inchizi fereastra?
B: Adevarul este ca s-a facut frig. Se apropie iarna.
A: Multumesc.

Avem de-a face cu trei interventii care constituie o unitate de schimb verbal. Interventia se poate descompune la randul ei in mai multe acte de limbaj (interventie complexa) sau intr-un singur act de limbaj (interventie simpla: de ex. Multumesc).

Scoala de la Geneva (Roulet 1981) introduce distinctia interactiune/interactiune verbala, nu orice comunicare este in mod necesar verbala.

Conditiile de existenta268 a unei interactiuni verbale sunt urmatoarele:

1. colocutorii trebuie sa accepte un numar de norme comune
2. colocutorii trebuie sa participe la schimbul verbal
3. colocutorii trebuie sa gestioneze comunicarea prin alternanta la accesul la cuvant, gesturi etc.

Reprezentantii Scolii de la Geneva (Roulet et. al. 1985, Moeschler 1985) vad in functia interactiva functia care articuleaza constituantii unei interventii, si, in particular, leaga actele directoare de actele subordonate (Interventie).
Functia interactiva nu trebuie confundata cu functia interactionala care priveste relatiile dintre participanti.

O tipologie a interactiunilor realizata de Scoala de la Palo Alto (Watzlawick et. al 1972:66) distinge: a) interactiuni simetrice in care participantii se afla pe picior de egalitate (de ex. conversatia
intre doi participanti la joc) b) interactiuni complementare in care diferenta intre participanti este puternic marcata (de ex. interactiunea profesor-elev).
In acest caz se poate vorbi de o pozitie inalta si de o pozitie joasa pe car e se plaseaza participantii.
Caracterul acestor pozitii poate fi impus prin natura genului d e discurs, atunci cand rolurile sunt fixate institutional (intr-o consultatie medicala, doctorul detine pozitia inalta) sau fac obiectul unei negocieri (interactiunea intre soti, intre asociati etc.)
O relatie complementara nu este in mod necesar inegala dar produce adesea o alunecare de la pozitia inalta spre pozitia dominanta.

In cadrul unei interactiuni se infrunta strategiile participantilor care treb uie in mod constant sa negocieze.Termenul strategie nu trebuie inteles, la acest nivel, drept activitate de comunicare disimulata sau manipulare.
Transparenta pentru receptor a strategiilor folosite de emitator este pusa in evidenta de existenta unor strategii corespunzatoar e acestora la nivelul receptarii, deci a unor strategii interpretative.
Ambele tipuri de strategii sunt recunoscute ca atare de participantii la interactiunea comunicativa, ceea ce dovedeste conventionalitatea comportamentului strategic al membrilor unei comunitati.
Se considera ca “O descriere detaliata si completa a strategiilor comunicative este practic imposibila, pentru ca in acest domeniu se manifesta cu precadere creativitatea indivizilor.”
Prezenta unui comportament strategic al emitatorului este, de obicei, semnalata de lipsa de concordanta intre structura interactionala d e adancime (care reflecta competenta comunicationala a individului) si secventele de acte comunicative actu alizate in structura de suprafata (care reflecta competenta sociala).

Interventiile initiative sunt cele care impun constrangeri partenerului la schimbul verbal
(cerere de informatii, propuneri, solicitari de diverse tipuri…);
Interventiile reactive reprezinta raspunsurile pozitive sau negative la inter ventiile initiative.

Trebuie mentionat faptul ca multe interventii sunt simultan initiative si reactive.
Scoala de la Geneva (R oulet 1981) face, d e asemenea, o analiza a structurii interventiei si distinge doua componente:
Un/mai multe act(e) directo(a)r(e); actul director este obligatoriu, este cel care da interventiei o valoare pragmatica
Un/mai multe act(e) subordonat(e); pregateste sau justifica actul director.
Astfel, in ex. “Este foarte draguta, m-a ajutat mult”, “Este foarte draguta” reprezinta actul director, justificat de actul subordonat “m-a ajutat mult”.

Orice interactiune verbala trebuie sa se supuna principiului cooperarii.
Fiecare participant la o interactiune trebuie sa-si aduca contributia, astfel incat sa raspunda asteptarilor coemitatorului, in functie de finalitatea schimbului si de momentul in care acesta are loc.
Grice (1979) v ede in principiul cooperarii un fel de metaprincipiu care dirijeaza schimburile verbale si care este specificat intr-un anumit numar de “maxime conversationale”:
1) maxima calitatii (a fi veridic)
2) maxima relatiei (a fi pertinent)
3) maxima cantitatii (a fi informativ doar atat cat se cere)
4) maxima manierei (a fi clar). (v legile discursului)

Aplicarea acestor maxime este conditionata insa de varietatea genurilor de discurs si, in special, de presiun ea normelor culturale, care impun adesea reguli contrare celor enuntate de
Grice.
Maximele sunt de altfel susceptibile de a primi doua interpretari:
- maximele drept conditii a priori ale oricarei comunicari verbale (perspective lui Grice)
- maximele alcatuiesc un cod sui generis al bunelor maniere (din punctul de vedere al majoritatii analistilor discursului)

Respectarea principiului cooperarii nu implica existenta unei armonii fara umbre intre participantii la interactiunea verbala; in general, orice interactiune este o activitate tensionata.
Totusi, acest principiu evidentiaza faptul ca este indispensabila existenta unei minime cooperarii, o vointa comuna de a respecta anumite reguli, pentru a fi posibila comunicarea.

Schimbul reprezinta unitatea minimala a interactiunii sociale, definita ca succesiune de miscari performate de colocutori si aflate in raporturi secventiale (oferta-satisfacere respingere-contracarare-reofertare269).

Alte sensuri ale notiunii de schimb:

1. Interactiune in care participantii pot fi pe rand, locutori si interlocutori, enuntarile lor alternante se afla intr-o relatie de stricta determinare: corespondenta, dezbateri la radio, tv., conversatii etc.
Nu apartin acestui tip: conferinta academica, romanul, alocutiunea sefului statului etc. datorita absentei alternantei (v.monologal,monologic).

2. Schimb desemneaza si unul din nivelurile analizei interactiunii verbale, si anume Unitatea dialogala minimala270.

A: Ce mai faci Ioane?
B: Mult mai bine, multumesc.


Unitatea inferioara se numeste interventie a unui singur emitator; unitatea superioara ansamblu discursiv (cum ar fi cazul cererii de info rmatii despre starea unei familii intregi)

Exista adesea schimburi inserate sau parentetice:

Cand pleci?
Nu ti-am zis? Schimb inserat.
Nu
Maine.

Analiza conversationala, dupa lucrarile lui Goffman (1973), opereaza cu distinctiile:
- schimburi de confirmare: cei doi participanti efectu eaza in relatie stransa actiuni de acelasi tip, care se regasesc in principal la inceputul si la sfarsitul interactiunii. Servesc la
“confirmarea”271legaturii so ciale.

Buna-ziua
Buna ziua.
- schimburi reparatorii: este de tip ternar si permite reapararea unei amenintari asupra fetei negative suscitata de prima interventie:
Cat e ceasul?
10 si 25.
Multumesc.
Multumirea este destinata a repara amenintarea pe care o constituie intrebarea si a restabili echilibrul interactiunii.

CONVERSATIE272 a) In sens lar g termenul se refera la orice situatie interlocutionara, de la schimbul spontan din famile la conferenta de presa. Acest sens este avut de cele mai multe ori in vedere in cadrul analizei conversationale. b) In sens restrans si mai ap ropiat de uzul comun, termenul este folosit pentru a face trimitere la un gen de interactiune verbala caracterizata prin:
- schimburi relativ echilibrate, egale;
- spectru larg al temelor de discutie (putine constrangeri tematice);
- libertate relativa in succesiunea luarilor de cuvant.
Participantii care pot fi in numar mai mare de doi273 se afla in vecinatate spatiala (sau in legatura, vezi conversatia telefonica), in simultaneitate si intretin relatii conviviale274.
Conversatia este lipsita de finalitate instrumentala, de aceea un interogatoriu sau o dezbatere politica nu se incadreaza in acest tipar.
In cadrul conversatiei “Compania este cautata, nu informatiile” (Jacques in Cosnier et.al.
1988: 58).

Secventa in analiza conversationala de tip francofon275 reprezinta o unitate intermediara intre interactiune si schimb verbal. KERBRAT-ORECCHIONI
(1990:218) defineste secventa drept:”un bloc d e schimburi legate printr-un grad puternic de coerenta semantica si/sau pragmatica”. Secventele pot fi incluse una intr-alta, pot exista secvente cu plasare laterala fata de “cursul principal” /firul director al conversatiei.
Indiferent de terminologia276 folosita este de remarcat ca secventele cele mai ritualizate sunt cele de la inceputul si sfarsitul conversatiei.

Secventele de la inceput se caracterizeaza printr-o: a) unitate tematica remarcabila (temele sunt impuse, discutiile despre starea vremii, despre noutatile familiale etc..) b) unitate pragmatica (scopul participantilor este de a spar ge gheata si de a ajunge la subiect277)

Analiza discursului foloseste termenul ritual278 pentru a desemna secventele de actiune verbala cu un grad ridicat de rutina.
Gradul de codificare a acestor ritualuri este variabil. Astfel exista:
1) secventele rigide de enuntare cum ar fi anumite obisnuinte de politete in viata de zi cu zi (scuze, saluturi, multumiri…) sau specifice unor situatii puternic formalizate
(in domeniul juridic de ex.)
2) secvente mai flexibile (precum cadrul schimburilor verbale dintre prezentator si invitat in emisiunile de televiziune sau in talkshow-uri).
Alti cercetatori279 vad in ritualul socio-lingvistic (langagier) „ansamblul constrangerilor care codifica practicile socio-lingvistice si care rezulta din conditiile de producere si interpretare
(circumstantele discursului) ale actului de limbaj”.
Astfel, intra in categoria ritualurilor in care participantii isi atribuie si li se atribuie anumite roluri urmatoarele acte: a face o comanda intr-un restaurant, a solicita o lamurire unui functionar public, a cere “indicatii” de orientare spatiala etc.

Orice dialog se prezinta ca o alternanta a intrarii in interactiune a vorbitorilor si, din acest punct de vedere, notiunea de acces la vorbire280 este esentiala p entru analiza conversatiei.

Pentru descrierea acestui concept textul de baza il reprezinta lucrarea lui Sacks, Schlegoff si
Jefferson 1974).
Termenul desemneaza mecanismul care dirijeaza aceasta alternanta si, mai ales, prin metonimie, contributia fiecarui participant, fiecare dintre luarile de cuvant.
Adesea este dificil de definit luarea de cuvant, deoarece acest fenomen poate sa se manifeste si prin alte mijloace decat vorbirea propriu-zisa (semnale verbale sau paraverbale).
Studiul fenomenului se face din mai multe perspective:
- suprapunerea unor secvente discursive
- existenta tacerilor (semnificative)
- echilibrul stabilit intre contributiile participantilor
- atitudinea partenerului aflat in pozitia de ascultare
- prin ce mijloace se realizeaza selectia emitatorului pentru luarea de cuvant
(ex ista in acest sens un intreg sistem de semnale care pot indica intentia de a lua cuvantul).
Strategii interactionale in dezbaterile televizate

Cadrul teoretic

Analiza modelului integrativ al lui Willis Edmonson pune in evidenta existenta a cinci tipuri fundamentale de miscari interactionale (W. Edmondson 1981: 86-89, apud Liliana Ionescu Ruxandoiu 1995:52):

OFERTA : se introduce o tema de conversatie
SATISFACEREA: se comunica emitatorului precedent faptul ca intentia sa perlocutionara a fost eficienta
RESPINGEREA: emitatorul incearca sa-l determine pe partener sa-si retraga complet oferta initiala; o asemnea miscare reflecta neconcordanta cu intentiile perlocutionare ale partenerului
CONTRACARAREA: emitatorul incearca sa amendeze continutul miscarii precedente, determinandu-l pe partener sa revina partial asupra spuselor sale; in acest caz, oferta este acceptata, dar numai intr-o vresiune modificata
RE-OFERTAREA: initiatorul unui schimb propune o versiune modificata a primei sale oferte; esenta noii versiuni nu mai este identica cu cea a versiunii initiale


Modul specific de structurare a dezbaterii poate fi facut dintr-o dubla perspectiva :modelului conversational al etnometodologilor288 (H.Sacks, E. Schegloff, G. Jefferson) si cel integrativ289 al lui
W.Edmonson.

DEZBATEREA POLITICA ELECTORALA LA TELEVIZIUNE

Motto:
“Ce este o confruntare la televiziune? O disputa in care sunt angajate nu atat idei, temeinicia pozitiilor, cat replici cu efect, clisee construite din vreme, modalitati de adresare, prestatii compuse pentru a sugera adevaru ri, a stimula anumite perceptii, aprilejui releifarea unor atitudini. ” Paul Dobrescu, op.cit., p.240

A. Analiza dezbaterii electorale finale din 1996 dintre candidatii Ion Iliescu si Emil
Constantinescu se va face pe baza unor fragmente desprinse din cartea lui Paul Dobrescu,
Iliescu contra Iliescu. Analiza din interior a campaniei electorale 1996, Editura Diogene,
Bucuresti, 1997

Trebuie mentionat ca dezbaterea s-a desfasurat in doua etape: prima cea a confruntarii directe, guvernate de schimburile interactionale firesti ale conversatiei, a doua reprezentand o structura mai rigida, constransa de reguli accepate de participanti (care si-au adresat intrebari directe, cate patru fiecare).

STRATEGII folosite in prima parte a dezbaterii

Emil Constantinescu

1. Afirmarea pozitiei favorabile, a imaginii de lider a formatiunii pe care o reprezenta:

“Nu stiu daca stiti, domnule Iliescu, ca presedintele Conventiei Democrate sunt eu si ca aceasta formatiune a castigat alegerile generale” aironie, suprapunere peste imaginea de
invingatori p.241

2. Atac la adresa competentei contracandidatului:

“Deci, daca sa spunem, nu prin absurd, ci prin votul popular normal, ati mai obtine un mandat de patru ani, ce garantii am avea noi ca in urmatorii ani ati face ce nu ati facut in cei sapte ani? Nici una!” p.241 nu prin absurd, ci prin votul popular normal aformulare voit neutra, acceptarea jocului democratici ce garantii am avea noi ca in urmatorii ani ati face ce nu ati facut in cei sapte ani? Nici una!”aintrebare retorica; argumentul continuitatii; raspuns negativ in pozitia finala (pozitie tare, de punctare a mesajului)i

3. Discurs complex aplicat pe program, angajant, pozitionat pozitiv, antitetic; discurs de tip problema-solutie

“De fiecare data domnul Iliescu vine si ne spune <<De unde aveti bani? N-aveti bani. Nu se poate face>> Domnule Iliescu, ati fost sapte ani la conducerea acestei tari, sapte ani nu am auzit decat acest lucru: << Nu se poate face. Nu exista bani>>. Eu m-am angajat in aceasta campanie electorala pentru a spune ca se poate, ca banii exista, dar ei sunt furati din avutia nationala; ei sunt blocati, cum este cazul blocajului financiar de care am discutat -; care este urias, este ca un buget, deci este mai mare d ecat bugetul national, sunt bani care stau, care n u produc -; fie cae este vorba de economia subterana, care reprezinta numai prin taxele care nu se platesc, dublul <<Contractului cu Romania>>” p.242

De fiecare data domnul Iliescu vine si ne spune <<De unde aveti bani? N-aveti bani. Nu se poate face>> Domnule Iliescu, ati fost sapte ani la conducerea acestei tari, sapte ani nu am auzit decat acest lucru: << Nu se poate face. Nu exista bani>>. adiscurs raportati

Eu m-am angajat in aceasta campanie electorala pentru a spune ca se poate apozitionare pozitiva; deschidere, pro misiunei

4. Adoptarea unui discurs complex ca raspuns la cererea de precizare a pozitiei ce incheie secventa contracandidatu lui aacuzele de incalcare a maximei cantitatii (nu a spus tot ) si a maximei calitatii (nu a fost sincer) bazate pe discursul raportat (al lui Emil Constantinescu si al unui text de ziar)i.

Iata in continuare succesiunea schimburilor verbale:

Ion Iliescu : In legatura cu resursele necesare, interne si externe, mie mi se pare insuficient fundamentat ce s-a prezentat pana acum in programul CDR -; atat resursele interne cat si cele externe. Pentru cele interne, totul se rezuma la nistecresurse din economia subterana, si cand se poate, sigur, o sa se intensifice rigoarea financiara, dar aceasta este o chestiune de incertitudine -; sau reducerea cheltuielilor administrative -; protocol s.a.m.d. In al doilea rand s-a vorbit despre resurse ex terne, un posibil credit -; a spus domnul Constantinescu -; de 60 de miliarde de dolari. Intamplator, am in fata un articol semnat de domnul Valentin Hossu
Longin in revista Cuget, a miscarii pentru Regatul Romaniei, care se refera la ceva similar, cum ar fi un concern, un consortiu de banci nord-americane, japoneze, vest-europene care ar fi dispuse sa ne ofere noua, spune dansul, vreo 40 de miliarde de dolari si spune ca garantul acestei chestiuni ar fi Casa Regala Romana, singurul reprezentant credibil fiind Regele Mihai.
As vrea sa-l intreb pe domnul Constantinescu daca la aceasta su rsa se referea dansul cand vorbea despre aceasta posibila finantare a noastra la nivelul de 60 de miliarde de dolari.
aacuzele de incalcare a maximei cantitatii (nu a spus tot ) si a maximei calitatii (nu a fost sincer)i.

Emil Constantinescu:

Marele om politic Nicolae Titulescu spunea: “Cand am acceptat urcusul in politica, am acceptat ca in fiecare dimineata sa inghit pe stomacul gol o broasca raioasa”. adiscurs raportat; citat; argumentul autoritatii citatei

Este un lucru pe care trebuie sa-l accepti ca, intrand in politica, suferi o serie de atacuri care nu au nici o legatura cu subiectul si care reprezinta obsesii, calomnii sau teme deja rasuflate.ageneralizare; asumare implicita a raspunderii politice; ataci

Eu cred ca trebuie sa ne concentram pe pe probleme reale.areofertarei

N-avea nici o legatura aici Casa Regala si articolele citate de domnul Iliescu.arespingere a ataculuii

Ma rog aconcesiei , sper ca pe parcursul emisiunii vom reusi sa dam un ton mai serios discutiei noastre…areofertare sub forma sperantei; tacere semnificativai

Hai sa vedem acum ce vom face. aofertai

In primul rand, problema centrala este a agriculturii si trebuie sa plecam de la necesitatea de a transforma micul proprietar de astazi intr-un fermier.anu mai este si un al doilea rind, al treilea rand etc.i
In toti anii care au caracterizat regimul Iliescu, anual au ramas nearate din toamna, din 1990 pana in 1996, aproximativ 5 milioane de hecatr e de teren arabil, ceea ce reprezinta jumatate din suprafata arabila a tarii. Paguba noastra este de 7-8 milioane de tone de cereale, cam 1,5 miliarde de dolari sau 5000 miliarde de lei productie agricola primara, ceea ce reprezinta aprox imativ 28-30 miliarde de lei produse agroalimentare finite. Daca prin lege am lua de la bugetul statului 2,5-;3 miliarde de lei fara dobanzi si fara rambursar e, cu destinatie precisa -; cultivarea pamantului -, in 3-4 ani de zile agricultura, respectiv gospodariile taranesti, se vor capitaliza, taranii vor deveni fermieri intreprinzatori, iar la bugetul statului se vor adauga, pe langa bugetul actual annual, aproximativ 9000 de miliarde de lei, cu care vom asigura onorarea promisiunilor sociale din Contractul cu Romania. Acestea nu se vor face pe productia primara, pentru ca acolo am propus scutirea de impozit agricol, ci pe zona secundara. Vom pune in miscare productia de tractoare, pentru ca prin aceasta apoi se va crea front de lucru pe piata interna -; si pentru siderurgie, si pentru metalurgie, si pentru industria chimica, de ingrasaminte si pesticide; 1,5 milioane de oameni vor avea un loc sigur de munca si vor putea sa ramana in mediul rur al. Celelalte surse care privesc industria deriva in primul rand -; asa cum am mai spus, si repet acest lucru -; din atacarea blocajului financiar.. Blocajul financiar -; si aceasta cifr a trebuie sa intre in mintea fiecarui roman care ne asculta ainjonctivi
-; este acum de 20 000 de miliarde de lei. Deci, tot bugetul national este de 18 000 miliarde de lei. Acest lucru se datoreste exclusiv incompetentei guvernului -; domnul Iliescu a recunoscut ieri ca asta este aautoritate citatai, nimeni nu poate s-o nege -; si ca exista tehnici, nu financiare de deblocar e, exista stimulare a unor banci de investitii, care sa poata sa rupa acest cerc care nu permite intreprinderilor nici cel putin sa-si plateasca CAS-urile.adiscurs de programi


Ion Iliescu: Imi pare foarte rau, domnul Emil Constantinescu nu raspunde la
“cestiune”…aRespingere glumeata, aluzie, intertext Caragialei

Emil Constantinescu: Ce trebuie sa precizam este ca trebuie arepetare trebuie, ton autoritari sa fie discutate afirmatiile mele, si nu ce citeste domnul Iliescu prin diferite ziare. Or, Contractul cu Romania nu este legat in nici un fel de acest lucru, nu are nici o legatura cu suma de 50 de miliarde de dolari pe care le discuta domnul Iliescu; si am aratat si in ceea ce priveste economia subterana -; si noi o venim cu date chiar in aceasta discutie, cu date certe, care arata cu cat este pagubita economia nationala datorita neinterventiei factorilor de resort si, in primul rand, sigur, a modului in care presedintele a tratat aceasta problema.

Emanuel Isopescu: Domnule Constantinescu, va multumim.

Ion Iliescu: Dumneavoastra va uitati propriile afirmatii. Dumneavoastra va apartine afirmatia cu 60 miliarde de dolari. Ceea ce am citat acum se refera la 40 de miliarde, la fel de neserioasa. La asta ma refeream, nu la altceva. aatac; acuza de incalcare a maximei calitatii, a cantitatii, a relevanteii

Emil Constantinescu: Dar nu discutam aceasta problema.arespingerei

Ion Iliescu: Bine, ma refeream la resursele care pot fi antrenate pentru aceasta modernizare…areofertare; autocorectare; intreruperei

Emil Constantinescu: Dumneavoastra aveti o imagine primitiva aatac la persoana, insultai in care va imaginati ca cineva cu un sac de bani pe care-i depune undeva…a analo gie; ex emplu; neclar; intreruperei

Ion Iliescu: Vedeti? a“vedeti” apare atat ca un act de reactie la o interventie anterioara, cat si ca un element ce tine de domeniul modalitatii -; de identificare, de certitudine, de evaluare a situatieii

Emil Constantinescu: Este vorba de investitiile strategice care se vor face in Romania pe o perioada indelungata de timp. areofertare; revenire la programi

“Dezbaterea finala este un punct culminant. De ea se leaga marile sperante, mai ales cand
“meciul” nu este decis, in mod clar, in celelalte reprize”290.
Cadrul dezbaterii electorale la televiziune impune adesea o structura de tip OFERTA +
ATAC. Aceasta dinamica este ilustrata, de exemplu, de seriile de patru intrebari directe291 pe care si le-au adresat candidatii in dezbaterea finala din 1996. Vezi Paul Dobrescu, op.cit., p.
249 si urm.

Emil Constantinescu:

1. Domnule Iliescu, ati declarat la televiziune, chiar la Televiziunea Romana ca sunteti liber cugetator. Aceasta conform tuturor dictionarelor limbii romane inseamna ateu, necredincios sau fara Dumnezeu. Sigur ca omul se poate schimba. Pot sa se produca chiar zguduiri sufletesti. La Antena 1, in dialogul pe care l-am avut, v-am intrebat daca credeti
in Dumnezeu. Ati dat, sigur, un raspuns care mie, asa ca om, mi s-a parut neconvingator.


Acum as vrea sa va intrb, pentru ca totusi suntem intr-o tara crestina, va este frica de
Dumnezeu, domnule Iliescu?

1. Domnule Iliescu, stiti sau v-ati gandit cum poate o familie cu doua salarii medii sa creasca doi copii? aatac implicit Emil Constantinescu are doi copii si stie, Ion Iliescu nu are copii; populismi

2. Ieri a fost adusa in discutie problema caselor, aceasta obsesie a dumneavoastra -; a caselor nationalizate, problema chiriasilor, pe care le-am lamurit in sfarsit acum. Chiriasii sunt lamuriti. Dcaa nu sunteti dumneavoastra lamurit, asta este alta problema. Tocmai de aceea, vreau sa va pun o intrebare legata de acest lucru, pentru ca la un moment dat ati ridicat problema casei de serviciu. In lege este prevazuta o locuinta de protocol. Ati afirmat ca sunteti chirias. Ce aveti de gand sa faceti cu locuinta pe care o detineti? Doriti sa deveniti proprietar?

3. Este o intrebare care, cr ed eu, depaseste cadrul unor intrebari conventionale, pentru ca se refera la probleme de mare interes national. Ea se leaga de discutia noastra anterioara. Si ea se leaga de lipsa de transparenta, in general care a caracterizat si activitatea
Ministerului de Externe, si a Presedintiei. Tratatul de la Varsovia a fost desfiintat practic prin Protocolul de la Praga din 1 iulie 1991. Este adevarat ca a mai fost o intrare in vigoare in 18 februarie 1993 -; oficiala. In acea clipa, deci, cand s-a desfiintat Tratatul de la Varsovia, trebuia actionat pentru scoaterea din vigoare a tuturor prevederilor care permiteau trupelor rusesti sa intre in Romania. Am in fata mea doua documente care provin de la Ministerul de Externe. Primul dintre ele este din 4 mai 1995 si are nr. 11898 al Ministerului Afacerilor Externe:

“Dlui Teodor Melescanu, ministru de stat, Ministru al Afacerilor Externe
NOTA
Avind in vedere specificul deosebit al reglementarilor Conventiei intre Guvernul RSR si
Guvernul URSS asupra dislocarii temporare si r eciproce a unei parti din fortele maritime militare in marea teritoriala, in porturile si bazinele maritime militare din Marea Neagra si pe
Dunare, precum si pe aeroporturile partilor contractante, daca acest lucru va fi impus de situatie, propunem ca Ministerul Afacerilor Externe sa actionaze pentru includerea pe agenda primei sedinte a Consiliului Suprem de Aparare al Tarii a analizei initiativei denuntarii acestei conventii, astfel cum a f ost propusa prin Memorandumul nr.I-II. 4843, din septembrie 1994, semnat de ministru afacerilor externe si avizat de ministrul apararii nationale. Alineatul 2.
Precizam ca Memorandumul amintit a fost inaintat spre aprobare domnului Ion Iliescu, presedintele Romaniei, la data de 3 noiembrie 1994”.

Al doilea document:
“Dlui Teodor Melescanu, ministru de stat, Ministru al Afacerilor Externe nota de audienta
La data de 8 noiembrie a.c. (este vorba de 1995, n. a.), cu nr. de inregistrare 4492, Dl ministru consilier Aurel Preda, director adjunct al DJT, l-a chemat in audienta pe dl Vladimir Gusak, ministru-consilier al Ambasadei Federatiei Ruse la Bucuresti. Au participat dnii Dan Tudor, referent la DJT, si T.Triaputin, secretar I la Ambasada ” Feder atiei Ruse. Dl Preda a aratat ca
in contextul negocierilor romano-ruse asupra actualizarii acdrului juridic bilateral, situatia juridica a Conventiei…” s.a. Avand in vedere aceste argumente -; ca sa nu mai citesc -; arata ca partea romana considera aceasta conventie caduca si neaplicabila la relatiile romano-ruse.
In acest sens, am inmanat diplomatului rus Nota verb ala H-014358 privind declararea caducitatii Conventiei, rugandu-l pe acesta sa informeze ministrul afacerilor externe rus. De ce a durat atata timp?

Dionisie Sincan: As vrea sa va atrag atentia ca intrebarea a durat trei minute.a interventia moderatoruluii

Emil Constantinescu: Da. Cu asta nu mai am alt comentariu. De ce a durat atata timp? De ce acest lucru nu a fost stiut si de ce Romania s-a aflat intr-o situatie in care -; noi suntem o tara mica, iar Rusia este o tara mare, se putea considera ca oricum situatia impune, ar fi putut sa impuna acorectie, epanortozai, o astfel de deplasare. Pe de alta parte, a durat mult prea mult, pana in noiembrie 1995, dupa ce Romania isi declarase si sustinuse intrarea in NATO. Asta deloc nu coincidea cu conduita apei care trebuie sa o aiba o tara care aspira sa intre in NATO.
Dupa parerea mea situatia este extrem de grava…

Ion Iliescu:

1. Ati afirmat la o emisiune realizata de BBC ca veti opri subventiile catre regiile autonome.
Daca stiti care sunt regiile subventionate, ce implicatii economice si sociale ar avea aplicarea masurilor dvs?

2. As vrea sa va pun o intr ebare in legatura cu pensiile. Ati facut doua afirmatii din acest punct de vedere: pe de o parte, scoaterea de sub controlul guvernului dvs. a bugetului asigurarilor sociale si fondul de pensii. Scoaterea de sub controlul statului, am inteles, si reinfiintarea Casei Autonome a Pensiilor pe baza privata. Si, de asemenea, in legatura cu pensiile taranilor: la Ruginoasa ati declarat ca veti mari pensiile taranilor. Nu dumneavoastra le veti mari areformulare; autocorectie; anticipare a unui ataci, dar veti milita pentru marirea pensiilor taranilor pana la nivelul celor de la oras. Dupa aceea, v-ati corectat si ati venit cu alta cifra. Chiar aceasta oscilatie nu inteleg pe ce se bazeaza. Dar as vrea sa va intreb in principiu, inclusiv pentru tarani apopulism; exponenti cum o sa le mai asigurati chiar si pensia pe care ati mentionat-o, daca se sco ate de sub garantia statului asigurarea pensiilor? Pentru ca taranii nu au sursa proprie de alimentare a fondului de pensii, se face din bugetul statului. Altminteri, daca sunt scosi din bugetul statului raman complet neacoperiti. Nu are cine sa le mai asigure (pensia).

3. Cu o luna in urma, domnul Constantinescu ma soma pe un ton veh ement sa convoc
Consiliul Suprem de Aparare a Tarii pentru a lua o atitudine fata de schimbarea din functie a generalului Lebed, fapt ce ar fi creat o situatie care, spunea domnul
Constantinescu in comunicatul din 18 octombrie, ar putea pune in pericol stabilitatea
intregii Europe. Dansul aprecia ca raspunsul meu la acest eveniment a fost sovaielnic si echivoc, intrucat am declarat ca este vorba de o problema interna a Rusiei. Cum apreciaza acum domnul Constantinescu ce mi-a recomandat mie atunci?

4. Pe mine m-a surprins afirmatia dumneavoastra de ieri, ca Romania nu a respectat embargoul impus Iugoslaviei. Si n-ati raspuns la intrebarea mea: daca stiti ce pierderi economice a avut tara noastra in urma respectarii acestui embargo, ce sacrificii s-au facut si daca cumva cunoasteti aprecierile pe care le-au facut cei abilitati sa estimeze modul in care Romania si-a respectat obligatiile in legatura cu embargoul d in Iugoslavia -; organisme internationale s.a.

B.Vom urmari in continuare cum se realizeaza SATISFACEREA unei OFERTE- ATAC care apare, in general, in conditiile in care locutorul se afla pe o pozitie vulnerabila sau defavorizata. An aliza se va baza pe textul cartii lui Ion Iliescu, Momente de istorie, vol.III
(vezi bibliografia) care reproduce dezbaterea finala radiotelevizata din 7 octombrie 1992.

Emil Constantinescu isi sustine si isi protejeaza imaginea pozitiva in doua etape :
1) locutorul isi exprima satisfactia fata de strategia adoptata de interlocutor in dezbatere
2) locutorul isi afirma disponibilitatea, chiar multumirea de a putea contribui la dialogul propus

Ion Iliescu : OFERTA-ATAC

Deci, in primul rand, cu privire la Constitutie, caracterul ei, in ce fel poate domnul
Constantinescu sa se angajeze in fata electoratului sa apere o Constitutie pe care, din start, o considera nedemocratica a…i? Este prima intrebare.
A doua, tot legata de constitutie, in primul articol al Constitutiei se defineste statul roman, cu cinci componente ale sale: stat national, unitar, independent, suveran si indivizibil a…i. Deci, cele cinci componente. In Declaratia de la Cluj, la care ati facut referire, in toate cuvantarile dumneavoastra ati omis cuvantul “national”. Cr ed ca nu este o omisiune intamplatoare. De ce ocoliti aceasta componenta a definirii statului nostru? ainterpelare pe ton dur, populismi Aveti rezerve asupra ei? a…implicit, tacere semnificativai
Al treilea element, apropo de Constitutia republicana, ati dat o declar atie solemna -; ca veti respecta aceasta Constitutie republicana. In acelasi timp a…i ati manifestat clar optiunea dumneavoastra monarhica apunerea adversarului in contradictie cu el insusi; vorbe (declarativ solemn)- fapte (ambiguu, manifestat)i. Cum se imapca, deci, aceste trei elemente cu angajamentul pe care vi-l luati in afta electoratului roman -; de a fi un p resedinte al Romaniei, al statului bazat pe aceasta constitutie?

Emil Constantinescu:

SATISFACERE :

“Aici este problema si ma bucur ca introducerea, chiar daca a fost mai agitata, a fost un apel la sinceritate.”

REOFERTARE

Vad ca ati devenit foarte ofensiv, insa -; in termenii tenisului -; ma ajutati foarte mult, adica mi-ati ridicat la plasa exact mingiile pe care le asteptam. aironie, lansarea ofertei de a continua; “vad” cu sensul “constat” i

Ion Iliescu:

CONTRACARARE

Adica v-am oferit un serviciu, pentru ca la tenis nu se ridica la plasa aprecizare ironicai

Emil Constantinescu:

REOFERTARE

Ati servit bine. aacceptarea reformularii; din perspectiva locutorului dezbaterea poate continuai p. 479


Uneori menajarea imaginii interlocutorului este formala, ironica si introdusa intr-o secventa de satisfacere amplificata

Ion Iliescu:

OFERTA-ATAC

a…i Dumneavoastra ati deschis acesata discutie (despre problema nationala, n.n.)

Emil Constantinescu:

SATISFACERE, AMPLIFICARE

Da, eu am deschis-o si am deschis-o bine.aefect de insistentai
Lucrurile merg ca intr-un fel de scenariu perfect in care replicile se leaga bine unele de altele, si am spus si ieri arenvoi, strategia continuitatii si a consecventei discursului propriui -; la volei v-ati referit -; parca imi ridicati la plasa mingi, ca sa trag mai bine aironie, limbaj colocvial, strategie populistai.

SATISFACERE (a unei directii neimportante)

Ion Iliescu:

Am jucat volei in tinerete. aconfesiune; trimitere la discutia din ziua precedenta; argumentul competentei in utilizarea corecta a cuvintelor, expresiilor; strategie populistai

SATISFACERE, AMPLIFICARE (menajarea ironica a imaginii interlocutorului; atac disimulat)

Da. Sunteti colaboratorul cel mai apropiat al meu. Trebuie sa recunosc ca cel mai mare sprijin
in acesta dezbatere il primesc din partea dumneavoastra, marturisesc, si este un lucru elegant. p.557-558



DEZBATEREA POLITICA ELECTORALA SI PRINCIPIUL POLITETII292

Dupa Brown si Levinson (1978: 70-72), actele care reprezinta o amenintare pentru imaginea pozitiva a interlocutorului (receptor sau destinatar) sunt:

- insultele, acuzatiile, provocarile, criticile, formularile ironice
- ex presiile unor emotii violente
- mentionarea unor subiecte tabù
- inserarea in discutie a unor informatii pe de o parte, compromitatoare la adresa interlocutului si, pe de alta parte, avantajoase pentru locutor (laude);

- necooperarea manifesta, punctata prin intreruperi sau prin elemente nonverbale (a nu urmari ochii, fata interlocutorului; a te face ca nu auzi, a privi in tavan) si paraverbale
(asociate celor nonverbale: sunete care denota lipsa atentiei, fluierat etc.)

Actele ce ameninta imaginea negativa a interlocutorului (unele dintre ele suprapunandu-se cu cele de mai sus, semnificatia lor fiind decodabila numai in context) sunt:

-cererile, ordinele, sugestiile, sfaturile, provocarile, avertismentele, formularile prin care i se
(re)aminteste sa faca ceva;
-ofertele, promisunile, complimentele care exercita o presiune asupra interlocutorului pentru a-l determina sa ia o anumita atitudine;
-expresiile invidiei, ale admiratiei (excesive), ale unor starii emotionale, afective puternice
(ura, dorinta, manie, furie etc.).

Pentru a ilustra tipurile de acte care ameninta puternic imaginea pozitiva a partenerilor la dezbatere vom analiza dezbaterea finala radio-televizata din 7-8 octombrie 1992 dintre Emil
Constantinescu si Ion Iliescu. Cum este si firesc, imaginea locutorului apare in si prin formularile interlocutorului:

Imaginea lui Emil Constantinescu va fi afectata de:

1. Acuzatia de abordare ned emocratica a problemelor si de partizanat:

Ion Iliescu:
“Dumneavoastra definiti forte democratice doar pe cele care sunt grupate in Conventia democratica si care va sprijina pe dumneavoastra. Este o maniera nedemocratica de a aborda lucrurile”293

2. Acuzatia de introducere in discurs a unor informatii incorecte, neverificate p.570
3. Acuzatia de oportunism politic, atunci cand EC isi “adecveaza” limbajul, tonul etc. in functie de interese p.555, 595
4. Acuzatia referitoare la aroganta si atitudinea jignitoare la adresa electoratului astrategie populistai:

Ion Iliescu:
“…a eticheta electoratu l, in sensul ca unii au optat pentru democratie, iar altii spre nedemocratie, este o jignire…” p.550

5. Acuze complexe care pun in evidenta existenta unei contradictii intre vorbele si atitudinile contracandidatului atema extremsimului si a totalitarismuluii:

“…manifestarile extremiste cele mai deranjante s-au organizat de catre sustinatorii dumneavoastra…”p.550 sau

“Deci, mi se pare ca nu manifestati …consecventa in legatura cu principiile pe care le proclamati si aceasta atitudine aroganta de tratare a altor forte care nu sunt de acord cu mine ca nefiind democrate este, iertati-ma Aintroducerea printr-o formula de scuza a unei formulari dureS, o atitudine care impinge spre un nou totalitarism…” p.551



6. Acuzatia de atitudine partizana; implicit se pune problema inconsecventei in atitudini si a lipsei unei perspective obiective in abordarea problemelor:

Ion Iliescu:
“…de ce s-a schimbat atitudinea dumneavoastra? Deci, pe de o parte, condamnati minerii cand vin in sprijinul autoritatii, chiar daca o fac de o maniera brutala, dar, pe d e alta parte, ii salutati atunci cand ataca institutii publice si ordinea de drept.”

7. Acuzatia de a avea un plan ascuns care va fi scos la iveala in conditii favorabile:

Ion Iliescu:
“Ce drepturi si libertati suplimentare fata de cele inscrise in Constitutie doriti sa se acorde minoritatii maghiare din Romania?…”p.557

In mod simetric, imaginea lui Ion Iliescu va fi afectata de enunturile lui Emil Constantinescu referitoare la:

1. Semnalarea contradictiei dintre fapte si vorbe

Emil Constantinescu releva contradictia dintre autoevaluare si apartenenta la nomenclatura pe baza declaratiei interlocutorului:

Ion Iliescu : In 1971 am devenit disident aautoevaluarei si am fost trimis spre reeducare secretar cu propaganda in judetul Timis aapartenenta la nomenclatura fiind implicitai. sau prin folosirea exemplului:
Emil Constantinescu :
“Doina Cornea a spus in timpul lui Ceausescu ce avea de spus, in timp ce dumneavoastra ati zis ca ati spus, dar eu nau am vazut sa fi luat pozitie nici cu scrisoarea celor sase…N-am
inteles ce ati riscat si n-o sa inteleg niciodata” p.565

2. Acuze complexe privind ascunderea adevarului (in legatura cu teroristii implicati in
Revolutia din decembrie, evenimentele de la Targu-Mures, mineriadele, unele cazuri de coruptie; p.491) sau a interventiei in favoarea descoperirii adevarului (lipsa de vointa politica).

3. Acuzatii explicite referitoare la incetinirea ritmului reformei:

Emil Constantinescu :
“Ati propus o incetinire a ritmului reformei” si chiar de “nerezolvare” a problemelor in timpul mandatului pentru care trebuie sa-si asume raspunderea politica, p.583

4. Acuzatia de lipsa a calitatilor pe care le-ar presupune un presedinte
-clarviziune politica “intr-un context istoric dat” p.578
-ezitare in a-si exprima pozitia ferma impotriva puciului de la Moscova, p.582

5. Acuzatia de populism la nivelul mesajului (p.514) si de izolare la Cotroceni (p.547-548)


DEZBATEREA POLITICA SI Maximele conversationale ale lui Grice294

Maxima calitatii este incalcata in conditiile in care se fac afirmatii neadevarate, ipocrite sau care ascund realitatea-

Maxima cantitatii este incalcata atunci cand enuntul omite informatii importante.

Analiza dezbaterii finale radio-televizata din 7-8 octombrie 1992 dintre Emil Constantinescu si Ion Iliescu pune in evidenta o structura complexa de schimburi verbale declansate de reprosul de incalcare deliberata a maximei cantitatii (din partea lui Ion Iliescu ) si de sustinerea respectarii acestei maxime in contextul dat (de catre Emil Constantinescu).

Conflictul este declansat de o neinteleger e cauzata de perioada pentru care Emil
Constantinescu a facut declaratia. Neintelegerea determina acuza potrivit careia Emil
Constantinescu ar fi fost secretar adjunct cu propaganda intr-un comitet la Universitate (caz in care functia ar fi fost aprobata de Biroul 2 al CC), care este respinsa de Emil Constantinescu cu argumentul ca situatia la care se referea era punctuala - momentul 1989-, cand acesta era secretar adjunct cu propaganda intr-un comitet pe catedra.

Amplificarea discursiva pentru sustinerea maximei cantitatii da nastere la un sistem de respingeri (care pe alocuri are aspect de cearta):
Emil Constantinescu
Ion Iliescu


Ca ati lucrat si la facultate, si la catedra?


Eu am spus totul, de la inceput.

Da.



OFERTA de clarificare
RESPINGERE

Acum cautati sa contestati ca ati lucrat la facultate



Nu, uite aici…asuprapunerei



RESPINGERE
RESPINGERE

Bun, dar nu ati spus de la inceput.


RESPINGERE

Deci, haideti sa fim sinceri pana la capat.





Ba am spus de la inceput.



----------------------------------------------------
INTERVENTIA MODERATORULUI:
Florin Bratescu
Domnilor, cred ca…asuprapunerei
---------------------------------------------------
RESPINGERE cu reofertare
SATISFACERE + OFERTA
SATISFACERE proiectiva
“Deci, cu acest raspuns ne-am lamurit.aconcluzie ironicai Dar, haideti sa intram in tema dezbaterii de asta-seara.”p.476 477

Cred ca putem sa terminam.



Maxima relevantei este incalcata atunci cand enuntul locutorului “face sa dispara coerenta discutiei”. Incalcarea acestei maxime este sanctionata de interlocutor:

“Domnule Constantinescu, aveti o maniera de a dispersa tema unei discutii, pornind de la o idee -; relatiile cu sindicatele -; v-ati extins in zeci de mii de amanunte si probleme”. Ion
Iliescu, op.cit., p.549.


CONCLUZII:

Dezbaterea politica electorala este prin definitie un loc al tensiunii si al incordarii extreme marcat de prezenta moderatorului si desfasurat in fata unui auditoriu invizibil dar a carui importanta este imensa (alegatorii).

In acest context, dezbaterea-;polemica favorizeaza alunecarea catr e spectacol. Schimbul verbal scapa adesea controlului moderatorului. Procedeele tipice ale interactiunii verbale constau in suprapuneri, demaraje concurentiale, competitie pentru inscrier ea la cuvant.

Problema imaginii si, in special, a credibilitatii candidatilor este esentiala.
Jocul de impunere a unei imagini “de votat”alegatorilor este dublat de intentia permenenta de a “afecta” imaginea contracandidatului.

Analiza dezbaterii electorale finale din 1996 pune in evidenta cateva strategii “de reusita”:

1. Pe planul conf runtarii de idei, introducerea unor teme cu potential de risc pentru contracandidat da nastere la tensiuni suplimentare care declanseaza schimburi verbale dinamice (intreruperi, suprapuneri, manifestarea violentei etc.). Confruntarea are si momente de calm, de revenire la un ton normal, in special, ca efect al interventiei autocontrolului, a moderatorului, a unei replici perceputa ca un avertisment la adresa
“imaginii”.

Ion Iliescu : …Bun, deci stenograma a fost un fals, dar aceasta realatare a prezentei dumneavoastra la Paris, in 21 iulie, cu o delegatie de franco-romani a Aso ciatiei de prietenie a francezilor…

aintreruperei
Emil Constantinescu: Nu am avut nici o intalnire.anegatiei

Ion Iliescu: Este publicat.aindicarea doveziii

Emil Constantinescu: Dumneavoastra ce faceti acum, vreti sa-mi scoateti si “Romania Mare”, organ de…arepros vehement; trimitere la o intentie implicita a colocutoruluii
aintreruperei

Ion Iliescu: Nu are nici o legatura cu “Romania Mare”, sunt declaratiile dumneavoastra la
“Vocea Americii”, la “Europa Libera”…anegarea unei intentii implicite; indicarea doveziii
aintreruperei

Emil Constantinescu: In sensul in care v-am spus.aprecizare calmai


Ion Iliescu: …in “Baricada”…acontinuarea enuntului dupa intrerupere; o noua intreruperei

Emil Constantinescu: Nici o “Baricada”! Domnule presedinte, nu mai rasfoiti foi acolo! aton vehement; accent emfatic; injonctiv categoric; dorinta de a inchide subiectuli

Ion Iliescu: Deci, contestati totul? aacceptarea propunerii de a inchide subiectul prin clarificarea acestuiai

Emil Constantinescu: Absolut!295asustinere puternica a punctului de vederei p.481

2. Spatiul emisiunii fiind restrans, ex punerea logica, riguroasa, concisa ar trebui sa predomine fata de formularile stufoase, retorice.Schimburile verbale se pot concentra si pe problema “ocuparii spatiului”, in fond, a timpului alocat. Astfel, revendicarea dreptului de a isi face cunoscut punctul de vedere poate inregistra comentarii rautacioase, ironii, apel la ordinea consimtita prin contractul dezbaterii.

Ion Iliescu: …Procuparea dumneavoastra principala este cum sa schimbam Constitutia in acesti patru ani sau cum s-o aplicam?
EC: Am inteles, acum nu-mi epuizati timpul, ca problema nu este sa-mi tineti lectii mie”
aironie; stil colocvial -; a tine lectii- ; populism implicit : nici candidatul, nici electoratul nu are nevoie de lectiii p.482

Ion Iliescu: …Ati crezut ca se rezuma Constitutia doar la aceasta prevedere, dar ea se referea la domeniul economiei.aironiei

Emil Constantinescu: Stati un moment, cer arbitrajul. ainterventie imperativa la adresa moderatoruluii
Cred ca nu este cazul ca unul dintre cei doi sa monopolizeze total. a apel la egalitatea sanselor
“discursive” in fata electoratuluii
Ori ma lasati sa vorbesc, ori …aavertisment amenintare cu privire probabil la posibilitatea de a parasi dezbaterea i
Eu cred ca dumneavoastra aveti -; imi pare rau ca va atrag atentia -, ati ramas cu cateva… de cand conduceati sedinte, adica ma puneti la punct, ca si cum dumneavoastra ati fi in prezidiu
…aironie introdusa printr-o formula politicoasa; trimitere la elemente vulnerabile din trecutul contracandidatului; generalizare pe tema “mentalitatile nu se schimba”i
Va rog foarte frumos sa asteptati. arugaminte imperativa i
Mi-ati pus o intrebare, asteptati sa va raspund! aapel la logica conversatiei; ton autoritari p.483-484

In alte cazuri, regulile accesului la cuvant in dezbatere sunt comentate si restabilite.

Emil Constantinescu: Domnule Iliescu, iar vorbiti? Nu va puteti stapani?aintrerupere brutala; apostrofare; ton de ceartai
Fiti un om calm. arecomandare rautacioasai
Acum nu mai vorbiti cu cineva la sedinta, nu dati lectii numanui, aaluzie la trecutul contracandidatului; subminare a autoritatiii v-am ascultat in liniste cat ati pus intrebarile, asteptati sa va raspund.aapel la ordinei
Aveti obiectii la raspuns, interveniti dupa aceea si discutam. aimpunerea ordinii in dezbaterei
Altfel, nu mai putem continua…a semnalarea impasului; impunerea conditieii


Constrangerile de timp ale dezbaterii si grija de a transmite mesajul cel mai potrivit catre alegatori face ca uneori intreruperile, suprapunerile sa contribuie la “eliberarea culoarului” pentru unul dintre candidati. aRemarcati negatiile prezente in toate schimburile verbalei.

Emil Constantinescu:
a…i Nu am de gand sa intru cu dumneavoastra tot timpul in tot felul de…arespingere categorica; oferta implicita de a discuta problemele importantei

aintreruperei
Ion Iliescu:
Nu, dar nu ati raspuns la intrebari arespingere; insistentai

Emil Constantinescu:
Asteptati, va raspund in scris, cu asta gata, ca nu ma examinati dumneavoastra aici…a ironie; respingerei

Ion Iliescu: Nu, dar va rog sa dati un raspuns clar ainsistentai

Emil Constantinescu: Am dat un raspuns clar si sa stabilim inca un lucru si va rog foarte mult sa interveniti aambiguitate: oferta pentru contracandidat sau solicitarea interventiei moderatorului?i
Raspunsurile eu nu i le dau domnului Iliescu, eu le dau natiunii, si dau raspunsurile natiunii si gata.apozitie explicita; strategie populista; imperativ -;si gata-i
Nu mai avem nevoie…adirectie abandonatai
Daca domnul Iliescu…adirectie abandonatai
Va rog sa fiti disciplinat! acerere imperativai
La prima am raspuns.asatisfacere; precizarei
Nu ma mai intrerupeti! acerere imperativai

Ion Iliescu: O faceti pe profesorul care pune la punct studentul. Ce-i asta? acontracarare; analogie; intrebare cu rolul de a restabili conventiile dezbateriii

Emil Constantinescu: Dar nu va dati seama ce ati facut pana acum? Nici nu m-ati lasat sa vorbesc. aatac; tema accesului la cuvant, ingradit de contracandidati

CONC LUZII:

1. Specificul dezbaterii electorale, importanta acesteia pentru sustinerea si impunerea unei imagini cat mai bune in f ata electoratului determina adoptarea unor strategii specifice.
Strategiile de atac nu se mai dezvolta in planul ideologic ci se deplaseaza spre planul personal, pentru lezarea imaginii publice a adversarului. “…trebuie gasite punctele slabe ale adversarului, identificate probleme precise unde el este vulnerabil”296
2. In aceasta arena interactiunea verbala este dominata de atac, respingere si contracarare.
Din perspectiva maximelor conversationale (Grice) aplicate la dezbatere se constata o
incalcare sistematica a acestora.
3. Caracterul puternic conflictual, necooperativ al schimbului verbal este insotit de un ansamblu de mijloace paraverb ale si nonverbale (unele greu de redat in textul scris).
4. Constrangerile tipului discursiv (de timp, in special) contribuie la accentuarea violentei in cadrul “inscrierii la cuvant” si se manifesta prin suprapuneri, intreruperi frecvente, lupta
pentru a avea ultimul cuvant (considerat ca important pentru retinerea mesajului rezidual sau ca simbol al victoriei in interactiunea verbala).
5. Dezbaterea finala este un punct culminant al campaniei electorale. Desi se pare ca ea nu a contribuit intr-un mod decisiv la schimbarea/influentarea optiunilor electorale297, modul in care se desfasoara este un spectacol cu ecouri in memoria electoratului.

TEMA:

Analizati pe larg, dupa modelele propuse, din perspectiva modelului W.Edmonson, dezbaterea politica electorala la televiziune dintre Emil Constantinescu si Ion Iliescu (pe baza textului din volumul Ion Iliescu, Momente de istorie, vol.III, Bucuresti, Editura
Enciclopedica, 1996, p.469-595).

Se vor avea in vedere urmatoarele obiective:
-Studiul schimburilor verbale specifice grupate generic sub termenul strategii de atac
(incluzand apararea si contraatacul) din cadrul acestui gen discursiv institutionalizat
(dezbaterea de idei).
In acest cadru, vor fi observate aspecte legate de strategiile de atac:
-cine si de cate ori ataca
-ce se ataca
-rolul politetii in confruntare

Pragmatica defineste politetea in relatie cu sentimentul responsabilitatii fata de locutor (fata de celalalt) in tot cursul interactiunii verbale.
Principiul politetii reprezinta un principiu de baza in pragmatica, complementar cu principiul cooperarii.
Actiunea acestui principiu se manifesta la nivelul reglementarii comunicarii in sensul mentinerii echilibrului social si a unor relatii de bunavointa intre colocutori.
Aplicarea principiului politetii in comunicare determina alegerea strategica a modalitatilor de expresie lingvistica (in functie de datele concrete ale situatiei de comunicare).
Pragmatica dispune de o teorie coerenta a politetii, propusa de P. Brown si S. Levinson (1978) care se bazeaza pe conceptul de face (eng),reprezentand o preluare si adecvare a aceleiasi notiuni propuse de Goffman (1967).

Liliana Ionescu-Ruxandoiu a 1999:107i citandu-l pe Green (1989 :144) considera termenul face , dificil de tradus acceptabil in limba romana) ca atribuit conceptului ce desemneaza
“imaginea publica a eului individual, configurata in termenii unor atribute sociale accepttae de altii; mentinerea imaginii fiecaruia dintre noi presupune cooperarea, pentru ca acest fapt este strict dependent de actiunile si de sistemele de valori ale celor cu care venim in contact”.
Conceptul de imagine /face in pragmatica preluat din cercetarile de sociologie a comunicarii ale lui E. Goffman, poate fi inteles in termenii unui “conflict implicit intre dorinta fiecaruia de a se bucura de aprecierea si de acordul semenilor sai (eng. positive face)