Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    


 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate





Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 




Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
Democratizarea si marginalizarea in societatile est-europene
Colt dreapta
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 
g6s7so
I. Introducere
Numarul studiilor care s-au concentrat asupra perioadei de tranzitie post-comuniste in Europa de Est a crescut rapid in ultimii ani. Majoritatea dintre ele urmaresc conditiile generale si principalele dimensiuni ale reformei democratice. Putine insa isi indreapta atentia asupra problemelor rezultate din fenomenul marginalizarii prin care trec aceste societati.
Lucrarea de fata discuta unele aspecte ale marginalizarii ca un produs al schimba rilor sociale rapide si intensive, care au ridicat probleme serioase si neprevazute in cursul procesului de institutionalizare si consolidare democratica in societate. De asemenea, pe parcursul lucrarii se va propune un cadru pentru evitarea unor aspecte negative ale marginalizarii si canalizarea consecintelor acesteia, minimalizind in felul acesta obstacolele tranzitiei catre democratie.
Reactia patetica insotind colapsul economiei planificate si al pattern-urilor sociale ale comunismului lasa loc unor stiluri noi de gindire. Schimbarile institutionale, eco nomice si sociale creeaza conditii in Europa de Est pentru destramarea vechilor simboluri si cadre sociale, insa generarea unora noi se dovedeste a fi un proces dificil si lent, in special in tarile cu o economie slab dezvoltata. Tranzitia catre o economie de piata prin democratizarea vietii sociale creeaza conditiile pentru realizarea unei noi strategii pentru activitatea economica, dar in acelasi timp demonstreaza ca marea parte a populatiei nu este pregatita de a face fata noilor realitati sociale. Lipsa atitu dinilor si motivatiilor corespunzatoare unui comportament economic adecvat econo miei de piata, pe de o parte, si tranzitia legislativa, pe de alta parte, fac posibila situarea unor mase largi de oameni catre straturile periferice ale societatii conform regulii: foarte putini, dar bogati si foarte multi, dar saraci . Aceasta situatie determina apatie in rindul populatiei si o atitudine generala de neajutorare



(Goralczyk, 1992).
Nivelul ridicat al marginalizarii in societatile din Estul Europei este un factor ce contribuie la instabilitatea acestor societati si face posibila transformarea conflictelor latente existente in populatie in conflicte deschise, manifeste. Dupa opinia noastra acest nivel al marginalizarii este rezultatul felului in care s-a ales trecerea de la o economie central-planificata, la una libera de piata. Unul din motivele pentru care s-a ales acest mod radical de tranzitie este faptul ca oamenii de afaceri din tarile puternic industrializate privesc inca tarile ex-comuniste ca pe Amenintarea Rosie , mai degraba decit ca pe niste puteri economice reale, care au interese reale sa produca aceste schimbari. In acest fel, prin tranzitie, capitalul international devine un aliat natural al economiei. Rezultatul ultimelor alegeri din aceste societati vine sa sustina punctul nostru de vedere. Dar acum este prea tirziu. Dezvoltarea, evolutia acestor societati este deja oprita.
II. Democratizarea si modernizarea societatilor est-europene creeaza anomie
Pierderea temporala a functionalitatii normelor sociale, rezultata dintr-o criza eco nomica si politica profunda, este o conditie a societatii definita de E. Durkheim drept anomie . Aceasta conditie priveaza oamenii de solidaritatea colectiva. Ei nu se mai concep ca facind parte din societate si de aceea ei se simt fara responsabilitate sociala.
Aceasta este o situatie ambigua in care indivizii pe de o parte sint incapabili sa se raporteze la sistemul de valori si norme ale societatii, iar pe de alta parte, au tendinta de a crede din ce in ce mai putin in propriile lor reguli, pe care inceteaza sa le mai aplice. In conformitate cu teoria lui R. Merton, atunci cind oamenii, ca urmare a unor schimbari in statusul social, sint incapabili sa se raporteze la sistemul de valori si norme, apare un conflict de norme in cadrul culturii .
Tranzitia in tarile est-europene este motivata in special de diferentierea capitalului politic si de stat. Redistribuirea acestui capital in mod egal pentru toti cetatenii si in mod corespunzator diferentierea societatii, este realizata in conformitate cu tipul de reforma sociala, politica si economica ales de societatea respectiva. In acest fel, consolidarea se realizeaza in jurul modernizarii democratice a societatii. Alta varianta ar fi lasarea banilor proveniti din capitalul de stat in miinile vechilor elite stabilite de-a lungul timpului.
A doua varianta poate conduce la consolidarea societatii in numele unei moder nizari reale, dar pentru aceasta sint necesare citeva conditii. Prima este legata de satisfacerea nevoilor societatii, care solicita ca mare parte din capitalul acumulat sa fie investit in productia autohtona si acumularea de noutati tehnologice. Aceasta pro ductie, insa, nu satisface profitul pe termen scurt pe care-l urmaresc cei din elite, mai ales in perioada acumularii de capital. De aici deducem a doua conditie care e necesara, anume o cultura sociala, politica si economica ridicata pe care trebuie sa o posede noile elite, care la rindul ei va conduce la dezvoltarea unei responsabilitati civile ridicate. In prezent, cea mai mare parte a elitelor politice si economice din
Europa de Est nu arata ca ar indeplini aceasta cerinta. A treia conditie necesita ca fortele politice de opozitie sa fie motivate de dorinta de a crea o legislatie prin care o mare parte din veniturile elitei economice sa fie folosita pentru realizarea reformelor economice ce vor conduce la consolidarea societatii si prevenirea conflictelor sociale.
Celor mai multe dintre tarile examinate le lipsesc aceste conditii si, din aceasta cauza, alegerea alternativei care ar conduce la redistribuirea capitalului in mod egal pentru toti cetatenii pare sa fie mai adecvata, facind astfel posibila recrutarea clasei mijlocii, care la rindul ei trebuie sa-si indeplinesca misiunea sa istorica de a dezvolta spiritul unui individualism democratic.


Stilul adoptat in a porni reforma in societatile din Estul Europei conduce la o clara diferentiere a societatii, la saracirea necontrolata a celei mai mari parti a popu latiei si pierderea calificarii. Acestea se reflecta intr-o totala marginalizare si slabire a normelor sociale. Asa cum scria R. Dahrendorf, societatea care devine reconcilianta pentru o lunga perioada de timp fata de grupurile din cadrul ei ajunge sa fie, astfel, amenintata.
Pentru scopul practic al acestei lucrari si in conformitate cu stiintele sociale, vom caracteriza oamenii marginali ca fiind acei indivizi ce sint impinsi spre periferia grupului lor social, datorita unor schimbari rapide si negative, ce sint privite in acest caz ca fiind nedorite si impuse din afara , fara consultarea sau acceptul persoanelor implicate. Instabilitatea pozitiei lor sociale, in cele mai multe cazuri, priveaza indivizii de oportunitatea de a-si indeplini rolurile lor sociale, separindu-i astfel de mediul lor obisnuit de munca si viata. Am folosit termenul de marginalizare tocmai referindu-ne la indivizii si grupurile sociale din aceste circumstante de instabilitate.
In cautarea unei noi identitati de grup, marginalilor le lipseste o directie stabila, la fel si echilibrele mentale necesare (Starikov, 1989). Datorita tendintei fundamentale umane de a vedea cauzele negative in altii si nu in propria persoana, distantele dintre normele vechi si cele noi in diverse culturi se maresc si in cele din urma ajung sa se intoarca impotriva mediului social.
Acesta ar fi primul pas pe calea transformarii activismului personal in agresivitate.
Colapsul sistemului de valori creeaza oportunitatea individului de a justifica in fata propriei persoane violenta ca stil de comportament . Acest fapt se manifesta in special in cazul tarilor balcanice din Europa de Est, unde sint prezente diverse inte rese internationale, economice si politice.
Cind marginalizarea in societatile tulburate de criza economica si sociala se mani festa intr-un ritm accelerat, in care mecanismele si institutiile chemate sa controleze agresivitatea sociala nu functioneaza normal, structurile sociale fac obiectul unei eroziuni, iar rezultatele sint evidente. De exemplu, datele statistice, in cazul Bulgariei, releva ca actele comportamentale deviante au crescut de aprox. 2,5 ori in ultimii 5 ani, iar numarul celor care le-au comis a crescut de aproape 5 ori. Aceasta tendinta este doar unul dintre indicatorii cresterii agresivitatii sociale (Panev, 1995, p. 82).
Consolidarea noii societati cu greu poate fi asteptata atunci cind, in Bulgaria, mai mult de jumatate dintre proprietarii actuali de locuinte vor ramine, in viitorul apro piat, fara nici un mijloc de trai, la un nivel normal; mai mult de o treime dintre acestia este de asteptat sa devina someri; doar o zecime se indreapta spre polul pozitiv al unei situatii financiare si materiale bune, iar peste jumatate catre polul negativ (Kostov s.a., 1994).
III. Elitele marginale si democratia
In timp ce marginalii de jos sparg normele sociale catre agresivitatea publica, marginalii de sus sau elita fac acelasi lucru, insa printr-o mascare a propriilor acte agresive. Comportamentul lor creeaza o atitudine generala de genul Totul este posibil, cu efecte negative multiple, amplificate de mass-media.
Ceea ce vreau sa mentionez aici este ca acestui numar mare de oameni, care formeaza noua elita sociala, ii lipseste cultura si orientarea valorica, necesara noilor roluri sociale. Acesta este si unul din motivele pentru care ei continua sa fie margi nalizati de societate. Lor le lipsesc cele necesare unei elite pentru a avea o gindire economica, politica si sociala. Actiunile lor sint motivate doar de interese pe termen scurt, astfel ca ei nu percep importanta satisfacerii intereselor pe termen lung, care e in relatie directa cu bunastarea societatii.


Cu alte cuvinte, cind stratificarea sociala se petrece in conditiile unei culturi democratice nedezvoltate, asa cum este cazul in majoritatea tarilor est-europene, exista toate indiciile sa ne asteptam la dezvoltarea puternica a tendintelor extreme, atit in jos , cit si in sus , atit la stinga , cit si la dreapta , mai ales daca meca nismele legislative si compensatorii sociale nu sint inventate.
Acumularea rapida a bogatiei de catre elita zilelor noastre, facuta public de catre mass-media, contrariaza marea majoritatea (saraca) a oamenilor, si-i determina sa-si piarda speranta in democratie, care, conform credintelor lor, ar trebui sa apara in urma reformelor politice.
Cererea pentru mai multe drepturi civile si libertati creste, de obicei, pe plan social in perioadele de tranzitie de la o forma la alta de organizare. Din motive pur pragmatice si ideologice, cei care sustin aceste cereri ignora adesea sa adauge ca drepturile si libertatile necesita responsabilitati sociale crescute, atit la nivel indivi dual, cit si la nivel social. Datorita lipsei unei culturi civice si democratice, la nivel personal, acest slogan este transformat in mai multe drepturi si mai putine responsabilitati pentru mine si mai multe responsabilitati si mai putine drepturi pentru ceilalti . Aceasta atitudine afecteaza toate grupurile sociale, indiferent de statusul social al individului. Conditiile discutate anterior determina foarte usor ca conflictele latente in societatile marginalizate sa se transforme in conflicte deschise. Foarte adesea, ceea ce sta la baza acestor conflicte nu poate fi cunoscut, cum de altfel nu poate fi prevazut care conflicte se vor declansa mai intii, cind si unde.
Din acest punct de vedere, anomia este situatia de incalcare, fara pedepsire, a normelor sociale de catre criminali. Pe de o parte, oamenii nu sint legati de societate, de aceea ei nu interiorizeaza rolurilor lor sociale. Pe de alta parte, societatea in sine tinde sa creada din ce in ce mai mult in cistigul legii si respectarea ei de catre viola torii acesteia. Din aceasta cauza, este foarte posibil sa asistam in viitor la asfixierea noului regim datorita elitelor marginale, asa cum scria Theda Skocpol: Revolutiile sociale au condus la formarea unor state nationale mai puternice, mai centralizate, mai birocratice si mai coercitive decit regimurile vechi pe care le-au inlocuit
(Skocpol, 1994, p. 20).
IV. Concluzii
Asa cum scria R. Dahrendorf in 1988, in cartea sa Conflictul social contemporan, din pacate, cercul majoritatii nu este interesat in reducerea cercului oamenilor declasati, marginalizati. Dimpotriva, acesta impinge in mod activ pe cei din urma in afara traditiilor culturale si face tot posibilul sa-i mentina acolo, gindind ca in acest fel isi apara propriile pozitii sociale. Mai mult, incepind cu anii 60, Europa de Est a ramas subdezvoltata economic, o parte marginalizata a continentului european. Ceea ce este mai rau e ca in ultimele decenii aceasta marginalizare a crescut, in loc sa scada (Janos, 1994, p. 3).
Clasa majoritatii nu se poate astepta la stabilitate, in situatia prezenta din majoritatea tarilor est-europene, unde clasa majoritara a devenit, de fapt, o clasa minoritara datorita procesului total de marginalizare.



Colt dreapta
Creeaza cont
Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)




Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910



 
Copyright© 2005 - 2024 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite
Colt dreapta