z5z18zy
Dincolo de atmosfera terestra se intinde o lume diferita si plina de
mister. Nimic material nu poate intrece frumusetea Cosmosului. Va invit
sa calatorim impreuna spre cele mai tainice profunzimi ale Universului.
Haideti sa visam la astri. Am decis sa prezint Cosmosul indepartat deoarece
cu cat ne indepartam mai mult, cu atat misterul creste si
cantitatea de informatii detinute de noi scade.
Terra, casa noastra, este doar un corp ceresc de mici dimensiuni care se roteste
la nesfarsit in jurul unei stele la fel de neinsemnate la
scara cosmica, Soarele. Pe langa miscarea de revolutie Pamantul
mai executa o miscare de rotatie in jurul unei axe ce trece prin centrul
lui. Are si un satelit natural, Luna, fara de care oamenii nu ar mai fi fost
asa de visatori si romantici. Alaturi de Planeta Albastra se mai rotesc in
jurul Soarelui alte opt planete, pe orbite proprii, respectand aceleasi
legi. Cu exceptia lui Mercur si Venus, celelalte au un numar mai mare de sateliti
decat Terra. In jurul stelei centrale se mai rotesc si alte corpuri
ce formeaza materia neorganizata, cum ar fi cometele, asteroizii, meteoroizii
etc. Omul a imbogatit si el materia aleatorie din spatiul interplanetar,
construind sateliti artificiali, sonde spatiale, rachete cosmice si de curand
statii si laboratoare orbitale.
Soarele cu tot ce se roteste in jurul lui formeaza Sistemul Solar. Departe,
la distante inimaginabile se afla alte stele asemanatoare Soarelui nostru. Acestea
la randul lor formeaza diferite tipuri de sisteme stelare.
Deoarece distantele cosmice sunt foarte mari, incat mintea omeneasca
nu le poate percepe, astronomii folosesc alte unitati pentru a le masura: unitatea
astronomica (distanta medie Pamant-Soare, egala cu aprox. 149,6 milioane
km), anul-lumina (distanta strabatuta de lumina, cu viteza v=300 mii km/s, intr-un
an, egala cu 9,46 mii de miliarde km) si parsecul (egal cu 3,26 a.l.).
Forta de atractie universala a grupat stelele in sisteme complexe numite
galaxii. Cele peste 6000 stele vizibile de pe Pamant, pe intreg
cerul cu ochiul liber, precum si Soarele fac parte din Galaxia Noastra numita
Calea Lactee. Ea are forma unei spirale, cu diametrul de aprox. 100 mii a.l.,
iar grosimea de numai 15 mii a.l. Masa galaxiei este de 140 miliarde ori mai
mare decat masa Soarelui. In realitate numarul de stele din galaxie
depaseste 150 miliarde, dar noi vedem doar cateva mii din cauza distantei
mari si a stralucirii reduse a acestora. Sistemul Solar este situat intr-o
margine, in Bratul Orion, la o distanta de aprox. 28 mii a.l. fata de
centru. Galaxia a primit numele de Calea Lactee datorita benzii de stele vizibila
pe cer, asemanatoare cu o dara de lapte varsat, care nu este altceva decat
proiectia nucleului si a discului galactic vazute din profil.
In interiorul galaxiei stelele sunt grupate in alte sisteme. Un
numar infinit de mare de stele batrane, rosii formeaza nucleul galactic.
Acesta este de fapt o sfera imensa fata de care dimensiunile stelelor pot fi
considerate neglijabile. Alte stele rosii formeaza roiuri globulare, aglomerari
cu forma sferica ce contin peste un milion de stele. Exista cam 150 de astfel
de roiuri in Calea Lactee, iar majoritatea sunt dispuse sub forma unui
halo urias care inconjoara intreg discul galactic (ex. Omega Centauri,
M13 din Hercules etc). Acest disc consta intr-un numar de brate ce pornesc
din nucleu, dand galaxiei aspect de spirala. Aceste brate sunt alcatuite
din stele tinere, albastre, dar si din materie interstelara. Printre stele exista
niste nori imensi de gaze, in special hidrogenul, precum si pulberi si
praf. Norii au primit denumirea de nebuloase, care la randul lor se clasifica
in mai multe tipuri. Exista nebuloase difuze (care vazute prin instrumente
optice au aspectul unei pete cetoase, cel mai evident exemplu fiind M42, Nebuloasa
Orion), cat si nebuloase obscure (care au aspectul unei pete intunecate
pe un fond luminos al cerului, ca ex. Nebuloasa Cap de Cal, un nor din vasta
M42). Aceste nebuloase sunt adevarate incubatoare in care iau nastere
noi stele printr-un proces indelungat si complex. Al treilea tip il
reprezinta nebuloasele planetare. Acestea au aspectul unui inel cu o stea in
centru. Spre deosebire de cele difuze si obscure, aici o stea in ultimul
stadiu de viata emite gaze si praf care formeaza inelul. Astfel de corpuri sunt
Nebuloasele Dumbell, Helix, Ochiul Pisicii etc. Pe langa acestea mai exista
in bratele galaxiei si roiuri deschise de stele tinere. Sunt asemanatoare
celor globulare, doar ca numarul de stele componente este foarte mic. Ex.: Closca
cu Pui, Caseta cu bijuterii, Stupul etc. Ca materie neorganizata mai exista
si vantul stelar, flux de particule emis in spatiu de catre stele,
in urma reactiilor nucleare ce au loc in interiorul acestora.
Calea Lactee se roteste in jurul propriei axe intr-un asa numit
dans galactic, si o data cu ea si intregul Sistem Solar. O rotatie completa
are loc o data la 225 ani terestri, un an galactic. Deci Soarele se afla exact
in pozitia in care se afla acum, atunci cand pe Terra traiau
dinozaurii.
Dar in Cosmos mai exista si alte galaxii, cam cateva miliarde de
astfel de sisteme. Iar distantele dintre ele sunt enorme, de ordinul a milioanelor
si chiar a miliardelor de a.l. Acestea sunt de trei tipuri: galaxii spirala,
asa cum e si Calea Lactee, iar ca o particularitate a acestui tip in Univers
exista si galaxii spirale barate, care au doar doua brate ce pornesc dintr-o
bara care trece prin centru; galaxii eliptice -; au forma de elipsoid si
sunt alcatuite din stele rosii batrane. E posibil ca aceste galaxii sa
fi fost la inceput spirale si dupa ce materia dinte stele s-a epuizat,
stelele care formau spiralele s-ar fi apropiat de nucleu. Iar a treia categorie
o reprezinta galaxiile neregulate, cu o forma nedeterminata. Un exemplu elocvent
sunt Marele Nor Magellanic si Micul Nor Magellanic, galaxii satelite Caii Lactee.
La randul lor galaxiile se grupeaza in roiuri de galaxii, care apoi
formeaza roiuri de roiuri numite superroruri si respectiv hiperroiuri. Galaxia
noastra face parte din Roiul Local. Acesta contine in jur de 30 de galaxii
si are cam 5 a.l. diametru. Calea Lactee impreuna cu Andromeda sau marea
Galaxie Spirala sunt cele mai mari galaxii din acest roi. Andromeda este cel
mai indepartat corp vizibil cu ochiul liber pe cer. Se gaseste la o distanta
de 2,9 a.l. Un alt roi important ar fi Roiul Virgo, din constelatia Fecioara.
Se gaseste cam la 50 milioane a.l. si contine in jur de 1000 galaxii.
In Univers exista si asa-numitele Gauri Negre, portiuni din spatiu, unde
energia este foarte mare, iar datorita gravitatiei totul este atras in
adancul unor gropi virtuale si nimic nu mai scapa. Inclusiv razele de
lumina. Sunt ca niste gropi fara fund, cu dimensiuni mici raportate la scara
cosmica. In preajma unei astfel de gauri timpul si spatiu dispar, capata
niste insusiri pe care mintea noastra nu este capabila sa le inteleaga,
deocamdata. Aceste gauri au fost detectate cu instrumente speciale ale astronomiei
invizibilului. O astfel de gaura neagra de dimensiuni uriase s-ar putea afla
in centrul nucleului galactic devorand stelele din apropiere. De
curand au fost detectate si gauri de vierme, in M16 Nebuloasa Vulturului.
Sunt acele porti stelare cu ajutorul carora am putea strabate distante cosmice
in doar cateva ore.
Cele mai indepartate galaxii sunt quasarii. Acestea sunt galaxii tinere
care emit in spatiu cantitati enorme de energie. Se afla la distante de
peste 10 miliarde a.l. Ele ne dau multe informatii despre modul cum s-a format
si a evoluat Universul. Dar despre ele se stiu cele mai putine lucruri. Ar putea
exista si alte Universuri paralele grupate intr-un Multivers.
De fapt cu cat ne indepartam cu atat cunoastem mai putin si
misterul e mai mare. Dar cred ca merita sa ne sacrificam pentru a putea intelege
Creatia Lui Dumnezeu. Mai avem multe de descoperit pentru a putea intelege
modul de functionare al Cosmosului in care traim.