Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    
 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate




Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
Somajul
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 

Conform Dictionarului explicativ al limbii romane, munca este o activitate constienta, specifica omului, indreptata spre un anumit scop, in procesul careia omul efectueaza, reglementeaza si controleaza prin actiunea sa schimbul de materii intre el si natura, pentru satisfacerea trebuintelor sale. f5n4nx
Antoine de Saint Exupéry, numeste aceasta activitate: “Calitate a omului, care nu are nici un nume. Aceasta calitate poate fi insotita de veselia cea mai zambitoare. Este acea calitate a tamplarului care se aseaza de la egal la egal in fata bucatii sale de lemn, o pipaie, o masoara, si, departe de a o trata cu usurinta, isi aduna pentru ea toata priceperea”.
Munca, factor de productie activ si determinant in activitatea economica, impune o analiza ampla la nivel macroeconomic si microeconomic.
Munca ocupa, in universul sociologilor, un loc preponderent. Ea mobilizeaza iscusintele, permite omului sa depaseasca constrangerile mediului si contribuie astfel la crearea bogatiilor. Veniturile care ii sunt asociate constituie o componenta esentiala a cererii reprezentate de gospodarii si permit accesul la consum. Indiferent ca este vorba de atribuirea posturilor, de ierarhia calificarilor, sau de organizarea relatiilor profesionale, gestiunea resurselor umane regrupeaza aceste diferente caracteristice si pune in joc mai multe problematici. Unele trimit la dezbateri teoretice, altele se refera la contributii mai factuale; de exemplu, cum se explica progresia somajului de lunga durata: trebuie sa incriminam rigiditatea aparatului productiv, sa ne pronuntam in favoarea unei redefiniri a procedurilor de indemnizare sau sa evocam recompunerea relatiilor sociale; trebuie sa rationam in termeni de integrare si de polivalenta sau sa punem accent pe delocalizarea activitatilor si reducerea posibilitatilor de angajare. O alta tema de actualitate: precarizarea locurilor de munca, inegalitatile dintre categoriile mainii de lucru ce risca sa se accentueze.
Pentru a caracteriza nivelul fortei de munca trebuie utilizati urmatorii indicatori: populatia activa si populatia ocupata sau neocupata.
Populatia activa este totalitatea persoanelor cu o varsta mai mare decat o anumita limita stabilita legal si o sursa proprie de venit. Populatia activa se imparte in doua categorii: obisnuit activa si curent activa. Prima categorie, populatia obisnuit activa, este constituita in functie de modul in care se participa la creearea de bunuri si servicii in decursul unui an si cuprinde toate persoanele care au depasit o anumita varsta -; in cazul Romaniei, si al mai multor tari: de 15 ani -; si al caror principal statut in ceea ce priveste activitatea in cursul unei lungi perioade (un an calendaristic) a fost “ocupat” sau “neocupat”.
A doua categorie, populatia curent acitva, a fost constituita in functie de participarea la productia de bunuri si servicii in decursul unei saptamani si cuprinde toate persoanele ce indeplinesc cerintele pentru a fi incluse in categoria “ocupat” -; “neocupat”. Persoanele cu statutul “ocupat” au o varsta mai mare de o anumita limita si in timpul unei perioade de o saptamana sau o zi sunt cuprinse intr-una din categoriile:
-; Angajat -; platit (prezent la munca sau cu servicu, dar absent de la munca)
-; Angajat in propria unitate (prezent la munca sau cu activitate, dar absent de la munca).
Persoanele cu statutul “neocupat” au depasit o anumita varsta, iar in timpul perioadei de referinta sunt fara munca, disponibil pentru munca sau in cautarea unui loc de munca. Neocuparea este numarul de persoane care cauta loc de munca, iar neocupatii sunt persoanele fara loc de munca, numiti someri.
Somajul este un fenomen contemporan, complex, cuprinzator, care include in sfera sa aspecte economice, sociale, politice, psihologice si morale.
Dictionarul explicativ il defineste ca un fenomen economic caracteristic societatii capitaliste, care consta in aceea ca o parte din salariati raman fara lucru, ca urmare a decalajului dintre cererea si oferta de forta de munca. Este o stare negativa a economiei care consta in nefolosirea unei parti din forta de munca salariata.
Somajul este caracterizat de pierderea de venit, pierderea increderii de sine, erodarea raporturilor cu comunitatea si aparitia sentimentelor de alienare si excludere din viata normala, ceea ce provoaca tensiuni si amenintarea stabilitatii sociale.
Somajul se manifesta inegal pe tari, zone, perioade, sexe, varsta, calificare profesionala. Afecteaza de cele mai multe ori tinerii si femeile, iar prelungirea in timp mareste riscul degradarii competentei profesionale si dificultatea de reintegrare. Somerul de lunga durata se descalifica, uneori iremediabil. Uitarea gesturilor profesionale, pierderea ritmurilor de munca il fac pe somer mai putin competitiv si antreneaza o neincredere sporita in randul potentialilor patroni.
Conform BIM (Biroul International al Muncii), sunt considerati someri persoanele care cumuleaza urmatoarele conditii:
· Au depasit varsta de 15 ani;
· Sunt apte de munca;
· Nu au loc de munca (a incetat contractul sau a fost temporar intrerupt si sunt in cautare de munca remunerata);
· Sunt fara ocupatie, apte de munca, nu au mai lucrat sau ultimul loc de munca nu a fost remunerat;
· Sunt disponibile imediat pentru o munca salariata.
Exista o serie de teorii sociologice cu referire la factorii cauzatori ai somajului:
I. Teoria clasica sustine ideea ca somajul exista numai pentru persoanele care vor sa se angajeze, dar cu un salariu superior celui stabilit pe piata muncii. Ca urmare, somajul are cauza rigiditatea salariului real la scadere, nivelul prea ridicat al acestuia pretins de lucratori si presiunile sindicale asupra modului de determinare a salariului care impiedica intreprinzatorii sa ridice cererea de forta de munca la nivelul care ar absorbi intreaga oferta existenta la un moment dat. Somajul voluntar rezulta din faptul ca o parte din someri accepta voluntar sa ramana in aceasta situatie pentru o perioada mai scurta sau mai lunga de timp. Ea s-ar datora dorintei lor de a avea mai multa informatie despre locurile de munca ce se ofera. Considerand insuficiente informatiile furnizate pe piata muncii, ei prefera sa examineze singuri ansamblul de oportunitati in baza unor calcule de tip cost / avantaj (costul = lipsa ocuparii, iar avantajul = un loc de munca mai bun).
II. Teoria lui John Maynard Keynes sustine ideea ca somajul involuntar exista daca, in cazul unei cresteri usoare, in raport cu salariul nominal, a preturilor la bunurile pe care le consuma muncitorii, cat si cererea totala de mana de lucru dispusa sa munceasca la salariul nominal curent, cat si cererea totala de mana de lucru la acel salariu, ar fi mai mari decat volumul existent al ocuparii. Cauza somajului involuntar este insuficienta cererii de consum. Cum cererea de forta de munca e derivata din cererea pentru bunurile la producerea carora este folosita, explicatia somajului involuntar nu se gaseste pe piata muncii, ci pe piata bunurilor si serviciilor. O reducere a investitiilor din diverse motive (rata dobanzii ridicata, rata profitului inacceptabila pentru intreprinzator, conjunctura nefavorabila) va reduce intr-o etapa urmatoare productia, intreprinzatorii nu mai sunt interesati sa ceara angajari, iar pretul de vanzare coboara. Diferenta intre volumul ocuparii anterioare si cel existent in noile conditii este somaj involuntar, pentru ca acesti lucratori ar accepta lucrul la salariul curent al pietei, dar cererea este insuficienta datorita scaderii investitiilor, care numai incurajeaza investitorii sa angajeze salariati.
III. Conceptia neoclasica sustine ca somajul ar rezulta din insesi procesele cresterii, ceea ce ii ofera caracterul de fenomen “natural”. Somajul ar rezulta din mobilitatea fortei de munca si conditiile de informare a pietei muncii. Statisticile arata o diminuare a perioadei medii de ocupare si, respectiv, o marire a duratei medii de somaj datorate prelungirii perioadei dintre doua angajari.

Cartile de specialitate alcatuiesc o clasificare a formelor de somaj, luand in considerare mai multe criterii:
1) Dupa modul de manifestare:
· Somaj voluntar (lucratorii nu sunt dispusi sa se angajeze cu salariul real existent)
· Somaj involuntar (datorat insuficientei cererii)
2) Dupa sex, varsta si pregatirea persoanelor afectate:
· Somaj feminin
· Somaj juvenil
· Somaj intelectual, etc.
3) In analize care cupleaza criteriile cauza, sfera de cuprindere si durata, se disting:
· Somaj conjunctural (ciclic) -; care apare in urma reducerilor de activitate ce au loc in fazele de recesiune, depresiune sau criza ori datorita unor perturbatii din viata economica.
· Somaj tehnologic -; reprezentat de reducerea locurilor de munca datorita modificarilor in aparatul tehnic de productie. Resorbirea lui presupune recalificarea fortei de munca sau chiar reconversia ei, fiind necesara o perioada mai lunga de timp pentru reincadrarea lucratorilor.
· Somajul structural -; generat de modificari in structura activitatii si a mobilitatii profesionale; poate rezulta si dintr-o inadecvare a ofertei de munca, la nevoile diverselor domenii de activitate.
· Somaj sezonier -; intalnit cu regularitate in ramurile si sectoarele de activitate cu caracter sezonier (agricultura, turism)
· Somaj total -; cuprinde intregul timp de lucru al unui salariat
· Somaj partial -; reducerea temporara sau de durata a timpului de lucru (saptamana incompleta sau zi incompleta), destul de des intalnit
· Somaj de oferta -; atunci cand intreprinzatorii refuza sa mai produca si sa mai angajeze lucratori in conditiile existente de rentabilitate a capitalului, pe care le considera inacceptabile.
· Somaj de excludere, reprezentativ pentru lucratorii mai varstnici;
· Somaj de insertie, propriu celor sub 25 de ani;
· Somaj de reconversiune, legat de restructurarile industriale.
Aceste ultime 3 forme nu evolueaza in acelasi ritm. Din 1985 somajul de excludere este in scadere. Dimpotriva, somajul de reconversiune, caracterizat de cresterea numarului concedierilor din motive economice, precum si somajul de insertie, corelat cu cresterea procentului activitatii feminine la varste intermediare, se mentin la nivel ridicat. Diferentele sunt mari chiar de la o tara la alta. Numarul somerilor de lunga durata este foarte mare in Spania, Olanda si Belgia. Alte regiuni sunt relativ ocolite de acest fenomen (America de Nord, Scandinavia). Aceste diferente depind de diversi factori. Este vorba, de la caz la caz, de repartizarea populatiei active, de structurile industriale sau de nivelul de calificare. Trebuie mentionate si variabilele institutionale (influenta legislatiei, organizarea protectiei sociale si dinamica relatiilor contractuale).



Unemployment rates (%) in June and July 2000 in ascending order
June July June July
EU 15 8.3 8.4 Denmark 4.8
Euro-zone 9.1 9.1 Sweden 5.6 6.0
Germany 8.4 8.4
Luxembourg 2.2 Belgium 8.4 8.4
Netherlands 2.6 Finland 9.4 9.6
Austria 3.2 3.3 France 9.6 9.6
Portugal 4.3 4.4 Spain 14.2 14.1
Ireland 4.5 4.5
Colectia: Key Indicators
Teme: Population & Social Conditions
Indicatorii statistici sunt calculati numai pentru Zona-Euro si EU15.

4) Dupa criteriul duratei:
· Somaj de scurta durata -; sub un an ca intindere
· Somaj de lunga durata -; mai mult de un an. Este in progresie constanta. Fie ca este vorba de efective, de partea relativa sau de vechimea medie, indicatorii retinuti confirma aceasta tendinta.
Pentru a analiza corespunzator somajul, trebuie cercetate ratele somajului, ele avand cea mai larga utilizare. Rata somajului se calculeaza dupa relatia: RS = a S / (PO + S) i x 100, unde S = numarul de someri, iar PO = populatia ocupata. Rata somajului arata ponderea somerilor in numarul total al fortei de munca (FM), de aceea FM = PO + S (suma dintre populatia ocupata si someri).
Ratele somajului au fluctuat in tarile occidentale in ultimii ani, iar intre diverse societati au existat variatii substantiale. In afara orbitei occidentale, somajul a fost considerabil mai redus in Japonia decat in alte parti. O combinatie de factori explica nivelurile relativ ridicate din multe state occidentale pe parcursul ultimilor 20 de ani.
ü Un element important il constituie cresterea competitiei internationale in industrii pe care se baza prosperitatea occidentala. In 1974, 60 % din productia mondiala de otel era realizata in Statele Unite ale Americii. Astazi, cifra este de doar 15 %, in timp ce productia s-a triplat in Japonia si in tarile din Lumea a Treia (in special Singapore, Taiwan si Hong Kong -; care practica preturi inferioare celor japoneze).
ü Cu mai multe ocazii, incepand cu “criza petrolului” din 1973 (perioada in care principalele tari producatoare de petrol s-au intrunit si au cazut de acord sa urce pretul petrolului), economia mondiala a avut parte, fie de o recesiune severa, fie de o incetinire a productiei.
ü Folosirea din ce in ce mai ampla a microelectronicii in industrie a redus nevoia de forta de munca.
ü Mai multe femei decat inainte cauta slujbe platite, rezultatul fiind ca mai multi oameni cauta numarul limitat de slujbe disponibile.
Anumite tari par a fi mai bine plasate decat altele in combaterea somajului la scara mare. Ratele somajului au fost reduse cu mult succes in Statele Unite decat in Marea Britanie sau in alte natiuni europene. Explicatia consta probabil in faptul ca puterea economica a tarii ii ofera mai multa putere pe pietele mondiale decat economiile mai mici si mai fragile. In mod alternativ, este posibil ca sectorul de servicii mai cuprinzator din SUA, sa ofere o sursa mai mare de noi slujbe decat disponibilul din tari in care o parte mai mare a populatiei a fost folosita in mod traditional in industriile de prelucrare.


Year Total (%) Male (%) Female (%) White (%) Black And Other (%)

U.S. Unemployment Levels
1950 5.3 5.1 5.7 4.9 9.0
1955 4.4 4.2 4.9 3.9 8.7
1960 5.5 5.4 5.9 5.0 10.2
1965 4.5 4.5 5.0 4.1 8.1
1970 4.9 4.4 5.9 4.5 8.2
1975 8.5 7.9 9.3 7.8 13.8
1980 7.1 6.9 7.4 6.3 13.2
1985 7.2 7.0 7.4 6.2 13.7
1990 5.6 5.7 5.5 4.8 10.1
1995 5.6 5.6 5.6 4.9 9.6
1999 4.2 4.1 4.3 3.7 7.0
Source: Economic Report of the President, 2000

Numarul somerilor si rata somajului in Romania, in perioada 1991 -; 1997
Anul Nr. Someri (pers.) Rata somajului (%)
1991 337.440 3,0
1992 929.019 8,2
1993 1.164.705 10,4
1994 1.223.925 10,9
1995 998.432 9,5
1996 657.564 7,0
1997 881.400 9,6
SURSA: Statistica Sociala, 1997, C.N.S., pag. 72

Societatea a elaborat o serie de metode de combatere a somajului, ce incearca garantarea resurselor cu politici de calificare, masuri de insertie a somerilor in campul fortelor de munca si diferite tipuri de ajutoare.
Beneficiarii de ajutor de somaj sau ajutor de integrare profesionala reprezinta persoanele apte de munca, ce nu pot fi incadrate din lipsa de locuri disponibile corespunzatoare pregatirii lor.
Sunt indreptatite sa primeasca ajutor de somaj: a) persoanele al caror contract de munca a fost desfacut din initiativa unitatii sau carora dupa caz le-a incetat calitatea de membru in cooperatia mestesugareasca din motive neimputabile lor; b) persoanele al caror contract de munca a fost desfacut din initiativa unitatii, daca s-a stabilit prin dispozitia sau hotararea organului competent nelegalitatea masurii luate de unitate ori lipsa vinovatiei persoanei in cauza, iar reintegrarea in munca nu mai este obiectiv posibila la unitatea in care a fost incadrata anterior sau la unitatea care a preluat patrimoniul acesteia; c) persoanele al caror contract de munca a fost desfacut din initiativa lor, pentru motive care, potrivit legii, la reincadrare nu intrerup vechimea in munca; d) persoanele care au fost incadrate cu contract de munca pe durata determinata; e) absolventii de invatamant care, in termen de un an de la absolvire, s-au angajat si nu au beneficiat integral de ajutor de integrare profesionala vor primi ajutor de somaj indiferent de vechimea in munca; f) persoanele fizice autorizate sa presteze o activitate individuala si membrii asociatiilor familiare, daca au contribuit la constituirea fondului pentru plata ajutorului de somaj pe o perioada de 12 luni in ultimii 2 ani anteriori inregistrarii cererii, in situatia in care si-au incheiat activitatea renuntand la autorizatia de functionare.

Sunt indreptatiti sa primeasca ajutor de integrare profesionala: a) absolventii institutiilor de invatamant in varsta de minimum 18 ani, care nu au surse de venit proprii la nivelul a cel putin jumatate din salariul de baza minim brut pe tara si care, intr-o perioada de 60 de zile de la absolvire, nu au reusit sa se incadreze in munca potrivit pregatirii profesionale; b) absolventii institutiilor de invatamant in varsta de cel putin 16 ani, in cazurile justificate de lipsa sustinatorilor legali sau de imposibilitatea dovedita a acestora de a presta obligatia legala de intretinere datorata minorilor; c) tinerii care inainte de efectuarea stagiului militar nu au fost incadrati cu contract de munca si care intr-o perioada de 30 de zile de la data lasarii la vatra nu s-au putut angaja; d) absolventii scolilor speciale pentru handicapati, care nu au loc de munca.

Categorii de persoane ce nu pot beneficia de ajutor de somaj sau ajutor de integrare: a) persoanele care detin terenuri agricole avand o anumita suprafata; b) persoanele care au surse de venituri proprii sau care realizeaza venituri din prestarea unor activitati autorizate in conditiile prevazute de lege si care obtin pe aceste cai un venit de cel putin jumatate din salariul de baza minim brut pe tara, din care s-a dedus impozitul prevazut de lege; c) persoanele carora li s-a oferit un loc de munca corespunzator pregatirii si nivelului studiilor, situatiei personale si starii de sanatate, situat la o distanta de cel mult 50 km de localitatea de domiciliu, sau carora li s-a recomandat de catre Agentie sa urmeze cursuri de calificare, recalificare, perfectionare si au refuzat nejustificat oferta sau recomandarea; d) absolventii invatamantului liceal care urmeaza forme superioare de pregatire profesionala, indiferent de forma acesteia si de durata ei.

Desi o persoana este aflata in somaj, aceasta are o serie de obligatii pe care trebuie sa le respecte si indeplineasca:



- sa se prezinte lunar sau de cate ori este solicitata la Agentie cu carnetul de somer pentru a fi vizat si a fi informata asupra locurilor de munca vacante;
- sa participe la cursurile de calificare sau recalificare atunci cand i se propune;
- sa caute un loc de munca pentru a fi incadrata, sa incerce sa devina intreprinzator particular sau sa presteze o activitate autorizata in conditiile legii;
- sa anunte in termen de 3 zile Agentia in cazul in care reuseste sa se angajeze, s-a privatizat sau are alte surse de venituri proprii.

Situatia somajului la data de: 20.06.2001 (in Romania):
Total persoane in evidenta: 42644 persoane, din care: 22883 se afla in plata; 19766 neindemnizate, aflate in cautarea unui loc de munca.

RATA SOMAJULUI IN JUDETUL NEAMT: 14,6%. Acest indicator reprezinta procentul numarului de someri din populatia activa civila (265.700 persoane)

Situatia somerilor pe zone:
Zona Piatra Neamt Roman Tg. Neamt Bicaz Poiana Teiului
Rata somajului pe zone 11,0% 17,4% 18,9% 17,8% 10,4%

Situatia somerilor pe localitati

Localitatea Piatra Neamt Roman Tg. Neamt Bicaz Poiana Teiului
Rata somajului pe localitati 11,1% 20,7% 24,3% 20,6% 10,9%

ANEXA

Statistica: actele false ale nivelului de trai
Eugen Ovidiu Chirovici

“Cum traiesc romanii, dupa opt ani de tranzitie? Datele statistice spun ca foarte rau, mult mai rau decat in regimul planificat, de vreme ce salariul mediu real se situeaza doar la jumatatea celui inregistrat in 1989, iar consumul la o serie de produse de baza s-a diminuat considerabil. Numai ca in Romania, dintr-o serie de cauze pe care le vom enumera mai jos, statisticile trebuie privite cu rezerva cuvenita. O demonstreaza capturile saptamanale ale Garzii Financiare, rezultatele controlului vamal si anchetele politiei. Or, aceasta economie alimenteaza buzunarele a sute de mii de romani - sunt bani care nu apar in nici o statistica.



Acesti bani ar trebui sa se regaseasca, macar partial, in consumul de bunuri, deci in vanzarile cu amanuntul catre populatie. Si imediat ar trebui sa se aprinda beculetul rosu, semnaland necorelarea volumului desfacerilor de marfuri cu nivelul venitului nominal net. Asa trebuie, numai ca aici ajungem la o alta importanta cauza a relativitatii statisticilor oficiale: cine si cum face raportarile. Circa 80% din comertul cu amanuntul se deruleaza prin firme particulare, cele mai multe dintre acestea de dimensiuni mici si mijlocii. Ele se aprovizioneaza fie din en -; grourile marilor orase, fie direct din bazarele turcesti, poloneze sau unguresti. Partide mici de marfa, care nu sunt raportate fiscului, pentru a nu se plati impozit. Ca atare, in statistici -; alcatuite in baza raportarilor unui etalon socotit semnificativ -; nu apar poate nici jumatate din marfurile care s-au vandut de fapt. Pe de alta parte, peste 30% din populatia Romaniei traieste in mediul rural, deci are venituri, mai mari sau mai mici, din agricultura. Aceste venituri, nefiind supuse impozitarii, nu apar in statistici. Cu triplu efect: nu sunt socotite veniturile realizate de fermieri, nu este cuantificat autoconsumul in gospodaria taraneasca (consumul de produse proprii) si nu se iau in considerare vanzarile pe piata taraneasca, vanzari care ar trebui sa se adauge, statistic, celor derulate prin magazine. Daca ar fi vorba de doar 3-4% din populatie, deformarile nu ar fi, poate, semnificative. Dar, repetam, este vorba de o treime din populatia totala a Romaniei. Este greu de crezut, de pilda, ca romanii consuma mai putina carne decat in anul 1989, cand acest produs era cartelat la intern si exportat masiv. Intr-un studiu, am analizat evolutia a doi indicatori in doua judete diferite: Brasov si Vrancea. Ultimul este campion la rata somajului, in vreme ce Brasovul abia atinge media nationala la acest capitol. Numai ca in judetul Brasov volumul vanzarilor cu amanuntul inregistra diminuari in perioada analizata, desi somajul era constant (explicatia fiind scaderea salariului real prin inflatie), in vreme ce in Vrancea, in condiaii de crettere a tomajului, vanzarile se majorau. Evident, este vorba de o necorelatie, care se explica prin faptul ca Vrancea este un judet agricol, in vreme ce Brasovul are o agricultura prea putin dezvoltata. Poate sa para straniu ca in primele sase luni ale acestui an productia industriala a scazut cu 20%, in vreme ce rata somajului a ramas constanta, iar salariul mediu nominal net a crescut. De unde se platesc lefuri majorate, in conditiile in care intreprinderile produc (deci si vand) mai putine marfuri? A crescut volumul creditelor contractate de intreprinderile de stat? Nu, la acest indicator chiar se semnaleaza reduceri, de 30% in termeni reali. Atunci? Au descoperit managerii vreun mijloc miraculos de a produce bani-cash? Nu. Explicatia trebuie cautata in structura somajului. Si vom vedea ca, de fapt, somajul a crescut, adica au continuat disponibilizarile. Numai ca, in acelasi ritm, au expirat termenele de plata a indemnizatiei respective pentru un numar de someri si acestia au disparut din statistici -; cel mai probabil au luat drumul economiei paralele. Statistica nu ne spune numarul celor fara un loc "oficial" de munca, ci numarul celor care primesc indemnizatie de somaj. Este o mare diferenta, mai ales in cazul Romaniei. Nu vrem sa sustinem ca romanii traiesc bine -; se vede cu ochiul liber ca nu este asa, ba chiar este evident ca nivelul de viata al multora este departe de ceea ce se numeste un trai decent. Dorim doar sa atragem atentia asupra faptului ca statisticile sunt o oglinda deformata, mai mult sau mai putin, a realitatilor din Romania si trebuie judecate ca atare, atunci cand analizam, obiectiv, starea de fapt din tara noastra.”






Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)


Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright 2005 - 2019 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite