I. Tipuri de evaluare:
1. Predictiva (initiala); m5e2ey
÷ la inceputul unui ciclu, a unei teme noi;
2. Formativa (continua);
÷ la fiecare lectie sau tema noua;
3. Sumativa (finala).
÷ la sfarsitul unui ciclu, a unui capitol;
II. Instrumente de evaluare:
A. Metode traditionale de evaluare:
A pentru elaborarea probelor, profesorul va avea in vedere urmatoarele
intrebari:
B ce tip de itemi trebuie construiti?
B ce grad de dificultate trebuie sa aiba?
B cum trebuie sa arate itemii din punct de vedere tehnic?
B cum se va face asamblarea itemilor?
B cum vor fi formulate instructiunile testului?
B va masura testul astfel construit un esantion semnificativ de rezultate ale
invatarii?
a) Probe scrise;
A lucrari, teze, teste elaborate dupa itemi bine definiti;
b) Probe orale;
¼ raspunsuri orale;
c) Probe practice;
¿ experiente, rezolvari de probleme si exercitii;
B. Metode alternative de evaluare (moderne):
a) Observarea sistematica a elevilor :
A poate fi facuta pentru a evalua performantele elevilor dar mai ales pentru
a evalua comportamente afectiv-atitudinale;
A furnizeaza informatii asupra performantelor elevilor din perspectiva
capacitatii lor de actiune si relationare, a competentelor si abilitatilor de
care dispun acestia;
A modalitati de inregistrare a informatiilor:
> fisa de evaluare;
> scara de clasificare -; construita prin ordonari si gradari de date
obiective;
> lista de control sau verificare, utilizata de obicei in activitatile
de laborator;
A caracteristici de evaluare:
? competente (concepte si capacitati):
A organizarea si interpretarea datelor;
A selectarea si organizarea corespunzatoare a instrumentelor de lucru;
A descrierea si generalizarea unor procedee, tehnici, relatii;
A utilizarea materialelor auxiliare unei demonstratii;
A identificarea unor relatii;
A utilizarea calculatorului in situatii corespunzatoare;
? atitudini (fata de munca data):
B concentrarea asupra sarcinii de rezolvat;
B implicarea activa in rezolvarea sarcinii;
B punerea unor intrebari pertinente profesorului;
B completarea / indeplinirea sarcinii;
B revizuirea metodelor utilizate si a rezultatelor;
? comunicare:
C discutarea sarcinii cu profesorul in vederea intelegerii acesteia;
C modul de prezentare a propriilor produse;
C cooperarea in echipa;
C ascultarea activa;
C toleranta fata de ideile celorlalti;
A urmarirea sistematica a activitatii si comportamentului elevului permite
observarea:
D interesului manifestat de elev pentru studiu;
D modului in care elevii participa la activitati;
D gradului de indeplinire a indatoririlor scolare;
D modului de exprimare.
b) Investigatia / experimentul :
A ofera elevului posibilitatea de a aplica in mod creativ cunostintele
insusite, in situatii noi si variate;
A reprezinta o situatie complicata care nu are rezolvare simpla;
A desi sarcina poate fi scurta, timpul de lucru este relativ lung;
A incepe, se desfasoara si se termina in clasa;
A poate fi individuala sau de grup;
A aprecierea modului de realizare a investigatiei este de tip holistic,
de obicei;
A presupune obiective care se urmaresc:
Q intelegerea si clarificarea sarcinilor;
Q aflarea procedeelor pentru gasirea / obtinerea de informatii;
Q colectarea si organizarea datelor sau informatiilor necesare;
Q formularea si testarea ipotezelor de lucru;
Q schimbarea planului de lucru sau colectarea altor date daca este necesar;
Q scrierea unui scurt raport privind rezultatele investigatiei;
A caracteristici personale ale elevilor care pot fi urmarite:
6 creativitate si initiativa;
6 participarea in cadrul grupului;
6 cooperare si preluarea initiativei in cadrul grupului;
6 persistenta;
6 flexibilitate si deschidere catre idei noi;
6 dorinta de generalizare;
A componente: capitol / unitatea de invatare; competente specifice derivate vizate; concepte operationale;
Ë identificarea tehnicilor utilizate;
Ë observarea variatiei marimilor;
Ë culegerea si inregistrarea datelor in diferite conditii experimentale;
Ë determinarea dependentelor existente intre marimile studiate;
Ë interpretarea datelor experimentale;
Ë generarea de concluzii privind experimentele efectuate;
Ë analiza experimentelor prin prisma surselor de eroare;
Ë realizarea unor softuri educationale; itemi; raspuns.
c) Proiectul;
F mai amplu decat investigatia / experimentul;
F incepe in clasa prin definirea si intelegerea sarcinii;
F se continua acasa pe parcursul a catorva zile sau saptamani;
F se termina in clasa prin prezentarea in fata colegilor a unui
raport asupra rezultatelor obtinute;
F poate fi individual sau de grup;
F titlul / subiectul va fi ales de catre profesori sau elevi;
F structura studiului stiintific / proiectului:
ð titlu;
ð introducere -; argumentul, cu justificarea ipotezei sau a unei intrebari
legate de tema;
ð materiale si metode:
ö se vor preciza materialele si echipamentul folosit;
ö metoda de lucru;
ö planul experimentului;
ð rezultat -; prezentarea rezultatelor sistematizat, pe articole insotite
de grafice, desene, tabele, diagrame, casete audio, casete video;
ð concluzii:
ø pareri personale;
ø solutii propuse;
ø generalizarea problemei;
ð bibliografie -; utilizarea corespunzatoare a bibliografiei;
F in timpul realizarii proiectului se va evalua:
ó metode de lucru;
ó utilizarea corespunzatoare a bibliografiei;
ó corectitudine / acuratete tehnica;
ó utilizarea corespunzatoare a materialelor si echipamentului;
ó generalizarea problemei;
ó organizarea ideilor si materialelor intr-un raport;
ó calitatea prezentarii;
ó acuratetea cifrelor, tabelelor, desenelor, diagramelor;
F criterii de alegere a proiectului -; elevii trebuie: x sa aiba un anumit interes pentru proiectul respectiv; x sa cunoasca dinainte unde isi pot gasi resursele materiale; x sa fie nerabdatori in a crea un produs de care sa fie mandri; x sa nu aleaga subiectul din carti vechi sau sa urmeze rutina din clasa;
F capacitatile / competentele -; care se evalueaza in timpul realizarii
proiectului: o metodele de lucru; o utilizarea corespunzatoare a bibliografiei; o utilizarea corespunzatoare a materialelor si echipamentului; o corectitudinea, acuratetea tehnica; o generalizarea problemei; o organizarea ideilor si materialelor intr-un raport; o calitatea prezentarii; o acuratetea cifrelor, desenelor.
d) Portofoliul;
$ instrument de evaluare complex, integrator, ofera posibilitatea de a emite
o judecata de valoare care reflecta evolutia elevilor;
$ reprezinta o colectie exhaustiva de informatii despre progresul scolar al
unui elev, obtinut printr-o varietate de metode si tehnici de evaluare;
$ se proiecteaza de catre profesor in functie de context si reuneste diferite
instrumente de evaluare traditionale si alternative;
$ sintetizeaza activitatea elevului de-a lungul timpului (un an, un ciclu) reprezentand
astfel si o forma de evaluare sumativa a achizitiilor elevului si a preocuparilor
sale;
$ utilitatea portofoliilor: k elevii devin parte a sistemului de evaluare si pot sa-si urmareasca, pas cu
pas, propriul progres; k elevii si profesorii pot comunica (oral sau in scris) calitatile, defectele
si ariile de imbunatatire a activitatilor; k elevii, profesorii si parintii pot avea un dialog concret despre ceea ce elevii
pot realiza, atitudinea fata de o disciplina si despre progresul care poate
fi facut la acea disciplina in viitor; k factorii de decizie, avand la dispozitie portofoliile elevilor, vor
avea o imagine mai buna asupra a ceea ce se petrece in clasa.
$ un portofoliu poate sa cuprinda:
? continutul focalizat pe concepte si capacitati esentiale:
? selectii din insemnari care exemplifica reflectii, originalitate, culoare,
patrundere ...;
? produse elaborate, variate tipuri;
? produse care arata procesul de dezvoltare:
J inceput;
J planificare;
J revizuiri;
? produse care indica interesele, stilul elevului si folosirea unei varietati
de inteligente:
C criterii pe baza carora munca va fi evaluata;
? date provenite din aplicarea instrumentelor de evaluare formalizate:
? rezultate la teste initiale, formative, sumative;
? date privind comportamentul elevului in clasa:
? observarea sistematica;
? date privind activitatea elevului in afara clasei:
? rezolvarea temelor;
? referate;
? proiecte;
? participarea la sesiuni de comunicari stiintifice, concursuri scolare, excursii,
vizite didactice;
? preocuparea pentru aplicatiile informaticii in domeniu;
? preocupare pentru legaturile disciplinei cu alte discipline.
e) Tema pentru acasa;
ø la fiecare lectie, pentru consolidare si formare de priceperi si deprinderi;
f) Tema de lucru in clasa;
ö pentru verificarea feed-back-ului;
g) Autoevaluare;
J intrebari pe care elevii ar trebui sa si le puna:
L exista si un alt mod (metoda) de a rezolva aceasta sarcina?
L am rezolvat sarcina suficient de bine?
L ce ar trebui sa fac in pasul urmator?
L ce produs care ma reprezinta ar trebui sa-l pun in portofoliu?
J conditii necesare pentru formarea deprinderilor autoevaluative la elevi:
L prezentarea obiectivelor pe care elevii trebuie sa le atinga;
L incurajarea elevilor in a-si pune intrebarile de mai sus
si a da raspunsul in scris;
L incurajarea elevilor in cadrul grupului;
L completarea la sfarsitul unei sarcini importante a unor propozitii de
genul:
K am invatat ...
K am fost surprins de faptul ca ...
K am descoperit ca ...
K am folosit metoda ... deoarece ...
K in realizarea acestei sarcini am intampinat urmatoarele
dificultati ...
h) Referatul.
! a) referate bazate pe informare -; documentare bibliografica -;
utilizate:
³ cercuri;
³ sesiuni de comunicari;
³ teme de sinteza;
! b) referate bazate pe descrierea unor activitati desfasurate in clasa
si pe analiza datelor obtinute in urma acestei activitati / experiment;
! in evaluarea unui referat -; se urmaresc:
² structura -; de tip a) sau b);
² introducere -; argumentul, cu justificarea ipotezei sau a unei intrebari
legate de tema;
² materiale:
§ a) consideratii generale asupra temei abordate;
§ b) materialele utilizate, mentionate dupa o anumita procedura (material
-; scop);
² procedura:
¨ a) analiza in detaliu a fiecarei surse de documentare;
¨ b) prezentarea metodelor de laborator in ordinea in care au
fost utilizate;
² observatiile:
© a) comentariul comparativ al surselor de documentare;
© b) descrierea observatiilor;
² rezultatele -; prezentarea rezultatelor cu selectarea a ceea ce
este deosebit;
² comentarea rezultatelor:
ª a) interpretarea personala a rezultatelor selectate;
ª b) realizarea de desene, grafice, diagrame, tabele si interpretarea rezultatelor;
² concluzii -; rezumarea celor constatate intr-o concluzie exprimata
succint si raportata la ipoteza initiala;
² bibliografie -; oportunitatea surselor bibliografice;
² modul de prezentare:
8 aspect;
8 continuitate;
8 mod de prezentare.
III. Proba = orice instrument de evaluare proiectat, administrat si corectat
de catre profesor. n pentru elaborarea lor trebuie avut in vedere: v ce tip de itemi trebuie construiti; v ce grad de dificultate trebuie sa aiba; v ce trebuie sa arate itemii din punct de vedere tehnic; v cum se va face asamblarea itemilor (relevanta, concizia); v cum vor fi formulate instructiunile testului; v daca testul va masura un esantion semnificativ de rezultate ale invatarii.
IV. Item:
= element component al unei probe.
V. Tipuri de itemi:
i. Itemi obiectivi:
- testeaza un numar si o varietate mare de elemente de continut, dar, de cele
mai multe ori, capacitati cognitive de nivel inferior;
- fidelitate si validitate ridicate (sunt folositi in testele standardizate);
- obiectivitate si aplicabilitate ridicate;
- scheme de notare foarte simple;
- timp scurt de raspuns si de corectare;
- posibilitatea utilizarii unui numar mare de astfel de itemi intr-un
test.
· itemi cu alegere duala -; solicita raspunsuri cu da/nu, adevarat/fals,
acord/dezacord;
· itemi de tip pereche -; solicita stabilirea de corespondente /
asociatii intre elemente asezate pe doua coloane. Criteriile pe baza carora
se stabileste raspunsul corect sunt enuntate explicit in instructiunile
care preced coloanele de premise si raspunsuri;
· itemi cu alegere multipla -; solicita alegerea unui singur raspuns
corect / alternativa optima dintr-o lista de solutii / alternative.
ii. Itemi semiobiectivi:
Þ raspuns limitat ca spatiu, forma, continut prin structura enuntului
/ intrebarii;
Þ sarcina foarte bine structurata -; utilizeaza materiale auxiliare;
Þ elevii trebuie sa produca efectiv raspunsul;
Þ libertate restransa de a reorganiza informatia si de a formula
raspunsul in forma dorita;
Þ elevii trebuie sa demonstreze pe langa cunostinte, si abilitatea
de a structura cel mai corect si mai scurt raspuns;
Þ usurinta si obiectivitate in notare;
# itemi cu raspuns scurt -; intrebare directa care solicita un raspuns
scurt (expresie, cuvant, numar, simbol);
# itemi de completare -; enunt incomplet care solicita completarea de spatii
libere cu 1-2 cuvinte care sa se incadreze in contextul dat;
# intrebari structurate -; mai multe subintrebari (de tip obiectiv,
semiobiectiv sau minieseu) legate printr-un element comun -; modul de prezentare
include:
§ un material / stimul (texte, date, diagrame, grafice);
§ subintrebari ;
§ date suplimentare;
§ alte subintrebari5.
iii. Itemi subiectivi:
Ø forma traditionala de evaluare la noi;
Ø usor de construit;
Ø solicita raspunsuri deschise;
Ø evalueaza procese cognitive de nivel inalt;
Ø verifica obiective care vizeaza creativitatea, originalitatea; v situatii problema (rezolvarea de probleme) -; activitate noua, diferita
de cele de invatare curente, menita sa rezolve o situatie problema -;
se evalueaza elemente de gandire convergenta si divergenta, operatii mentale
complexe (analiza, sinteza, evaluare, transfer); v itemi de tip eseu -; solicita elevilor sa construiasca / produca un raspuns
liber (text) in conformitate cu un set de cerinte date. Acesti itemi pot
fi:
¨ eseu structurat / semistructurat -; raspunsul asteptat este dirijat,
orientat si ordonat cu ajutorul unor cerinte, indici, sugestii, de exemplu:
compunere / eseu dupa un plan de idei;
¨ eseu liber / nestructurat -; valorifica gandirea creativa,
originalitatea, creativitatea, nu impune cerinte de structura.
Ø forma traditionala de evaluare la noi;
Ø usor de construit;
Ø solicita raspunsuri deschise;
Ø evalueaza procese cognitive de nivel inalt;
Ø verifica obiective care vizeaza creativitatea, originalitatea; v situatii problema (rezolvarea de probleme) -; activitate noua, diferita
de cele de invatare curente, menita sa rezolve o situatie problema -;
se evalueaza elemente de gandire convergenta si divergenta, operatii mentale
complexe (analiza, sinteza, evaluare, transfer); v itemi de tip eseu -; solicita elevilor sa construiasca / produca un raspuns
liber (text) in conformitate cu un set de cerinte date. Acesti itemi pot
fi:
¨ eseu structurat / semistructurat -; raspunsul asteptat este dirijat,
orientat si ordonat cu ajutorul unor cerinte, indici, sugestii, de exemplu:
compunere / eseu dupa un plan de idei;
¨ eseu liber / nestructurat -; valorifica gandirea creativa,
originalitatea, creativitatea, nu impune cerinte de structura.
VI. Matrice de evaluare:
I proiectarea evaluarii pe obiective (competente) in functie de
instrumentele de evaluare;
I matrice de evaluare:
I centrata pe capacitati (competente);
I centrate pe continuturi si domenii de continut;
Unitate de invatare: ....................................................................................................
Instrumente de evaluare Proba scrisa Proba orala Proba practica (proiect) Tema
de lucru in clasa Tema pentru acasa Observarea sistematica a elevilor
Obiective (competente) ale unitatii de invatare
1.
2.