s7r16rz
Cind am debutat in exprimarea public\ pe teme de feminism, primul lucru care mi-a trecut prin minte a fost acela de a scrie un text deasupra unui desen
(caricaturi). Imaginea desenului era cea a unei femele cangur privind indulgent -contrariat\ spre propriul ei marsupiu din care se vedea bustul cu cravat\ al unui cangur-mascul care vorbea in faia unor microfoane. Coniinutul discursului s\u era:
Domnilor, femeile sint creaturi slabe care au nevoie de proteciie (M. Miroiu din 1991 ai pin\ acum).
1. Cine deiine telecomanda?
E cu totul de aateptat s\ ne putem schimba profesiile, c\s\toriile ai locurile de vieiuire cu aceeaai resemnare ai acelaai optimism cu care schimb\m canalele televizorului. Acestea sint cuvintele Patriciei Mann scrise in contextul discuiiei sale despre strategii pentru o er\ postfeminist\ 1. Ele sint izvorite dintr-un tip de experieni\, cea a lumii deschise ai dinamice care lupt\, in mod deschis ai dinamic, impotriva conservatorismului, dezm\rginind orizonturile libert\iii. Ele vin dintr-o lume care acum aproape 30 de ani f\cea din The Feminine Mystique a lui Betty Friedan o conatiini\ de sine lucid\ a americancelor care, formate s\ fie p\puaelele lui t\ticu 2, incepeau s\ refuze tot mai explicit s\ fie doar atit.
In aceeaai vreme, femela cangur a socialismului nu lupta nici cu mitul frumuseiii, nici cu familia republican\. Nu lupta pentru emancipare economic\, fiindc\ era obligat\ s\ munceasc\. Nici m\car nu contempla bustul masculului din marsupiu iinind discursuri despre neajutorare, fiindc\ discursurile publice nu erau despre astfel de am\nunte lumeati, ci despre marile probleme ale umanit\iii . Comunismul nu-ai permitea detalii , ideologia lui s\rea direct la esenie .
Femeile despre care scrie Patricia Mann s-au afirmat intr-o societate care a ajuns in stadiul in care oamenii iai pot schimba proiectele de viai\ mai mult sau mai puiin asem\n\tor cu schimbarea canalelor TV. Democraiiile liberale permit oamenilor s\-ai iin\ telecomanda vieiii proprii in miini proprii. In regimurile totalitare, telecomanda este iinut\ ins\ de c\tre stat. In societ\iile de tranziiie din estul Europei telecomenzile se multiplic\ ai incep s\ se distribuie prin descentralizare. Guvern\rile insele incep s\ se legitimeze doar prin contribuiia la acest proces de re-incet\ienire , de redare a puterii de alegere celor ce urmeaz\ s\ le aleag\. Incepe s\ se propage distinciia dintre canale private ai canale publice. Este procesul de redobindire a exerciiiului cet\ienesc, asupra c\ruia voi reveni atunci cind voi trata problema minimalismului civic in societ\iile de tranziiie3.

In Romania, procesul de universalizare a cet\ieniei a fost lung ai dificil.
Incepind cu 1829, aceast\ societate s-a inscris pe terenul provoc\rilor spre modernizare, teren care a cuprins, cu sincope semnificative, ai desm\rginiri ale conceptului de cet\iean ai ale accesului spre cet\ienie. Ne-am incadrat procesului revoluiionar de la 18484, am introdus votul cenzitar (1858), am universalizat votul masculin, mai puiin ofiierii ai magistraiii in 1923, dup\ indelungi parla ment\ri asupra includerii femeilor ca cet\ieni5 . Constituiia lui Carol al II-lea permitea femeilor s\ fie aleg\tori, s\ candideze pentru Senat, dar nu ai pentru
Camera Deputaiilor. Dar dictatura care i-a urmat a transformat-o in simplu document pentru uzul istoricilor. Cind nimeni nu a mai putut parlamenta dup\ instaurarea comunismului, cind a vota nu a mai avut decit sens ritualic, fiindc\ exista o singur\ ofert\ politic\ ai statul se identifica cu un partid, femeile au primit drept de vot (1948). Prin urmare, in Romania femeile sint formal cet\ieni din 1948. Ele au primit acces la putere tocmai atunci cind puterea civic\ devenise vid\ de sens.
Istoria real\ a cet\ieniei a inceput ins\ pentru femeile din Romania acum
aapte ani. S\ inielegem, deci, c\ stadiul actual minimalist al particip\rii femeilor la viaia public\ se datoreaz\ unei duble istorii: cea patriarhal\ (pin\ in 1948), cea totalitar\ (pin\ in 1989). S\ inielegem c\ ai obstacolele de acum sint legate de memoria unei istorii pretotalitare in care viaia public\ era aproape exclusiv masculinizat\. S\ mai inielegem ai c\, potrivit reflexului mintal al vinovatului primordial ai al iapului isp\aitor , imaginea femeilor in politic\ continu\ s\ fie tendeniios marcat\ de figuri ale comunismului (Ana Pauker, Elena Ceauaescu,
Lina Ciobanu, Alexandrina G\inuae, Aneta Spornic). Vizibilitatea politic\ a femeilor produce multor ziariati ai oameni politici crampe mintale de tip patriarhal ai reaciia fai\ de acest fenomen este un fel de Vade retro Satana!6
(voi reveni asupra acestei probleme).
Ca s\ intr\m intr-o er\ postfeminist\ , aaa cum incepe s\ se contureze ideea in i\rile cu democraiie avansat\, noi ar fi trebuit s\ epuiz\m totuai niate stadii ale acestui proces.
A) Miacare feminist\ liberal\ n-am avut decit embrionar (cea din jurul anului 1923), iar acum nu avem o miacare liberal\ consistent\ c\reia feminismul s\-i fie parte. Feminismul liberal contemporan se axeaz\ pe drepturile omului, insistind asupra incorpor\rii experieniei femeilor. El produce politici ale egali z\rii aanselor in competiiie, pledeaz\ pentru reformarea sex-rolurilor, pentru educaiia androgin\, pentru eliminarea sexismului din educaiie ai din practicile instituiiilor publice, pentru reformarea familiei in valorile parteneriatului domestic.
Militind pentru eliminarea patriarhatului in sfera public\ ai privat\, feminismul liberal extinde drepturile omului, accentuind pe integritate, reciprocitate ai autoafirmare, inclusiv cu sprijinul politicilor axate pe democraiia paritar\ ai pe parteneriatul privat. In contrast cu aceast\ abordare, liberalii romani actuali par s\ preia grosso-modo ideea miinii invizibile, suficienia egalit\iii formale in faia legilor. Cu alte cuvinte, strategia lor este inc\ opac\ la nedreptatea de gen. Mai
in glum\, mai in serios, ei par s\ fie ataaaii unui principiu amoral: scap\ cine poate . El este amoral tocmai fiindc\ in lipsa justiiiei cu ochii deschiai la discrimin\ri, perpetueaz\ principiul justiiiei oarbe care produce ai aplic\ legi abstracte pentru entit\ii teoretice, indivizi f\r\ determin\ri. In plus de aceasta, ca ai alte familii politice romaneati, liberalii noatri par inc\ prea indiferenii la reforma social\, practicind (conatient sau nu) ideologia marxist\ a determin\rii suprastructurii de c\tre baz\, avatar al economismului reduciionist.
B) Feminismul socialist are un prost prestigiu, c\ci este asociat cu emanci parea comandat\ (cu porunc\ de la st\pinirea comunist\). In retorica partidelor de orientare marxist-socialist\ nu intilnim analiza dublei zile de munc\ a femeilor, nici exploatarea muncii nepl\tite a acestora, drept caz fundaiional pentru restul formelor de exploatare, indeosebi pentru cea de clas\. Inegalitatea nu este tratat\ ca avindu-ai sorgintea in familie, in relaiiile asimetrice prin care jum\tatea feminin\ a societ\iii este desemnat\ rolurilor auxiliare ai este frustrat\ de timp liber pentru autodezvoltare. Promovarea femeii din discursurile socialiatilor romani este goal\ de justific\ri ai programe. Mai mult, cele mai multe partide politice, socialiste sau nu, precum Partidul Naiional S\r\nesc
Creatin-Democrat (PNSCD), Partidul Unit\iii Naiionale a Romanilor (PUNR),
Partidul Romania Mare (PRM), sint explicit conservatoare in programele lor pe dimensiunea de gen. Ele vorbesc despre abstraciia femeia , o glorific\ pentru roluri tradiiionale ai, eventual, o fac p\rtaa\ la strategia proteciiei sociale
inieleas\ ca parastas ocazional (in locul asisteniei pentru dezvoltare, femeile primesc conjunctural din pomenile proteciiei sociale). Din cind in cind, mai ales cind se afl\ la guvernare, astfel de partide introduc retorica promov\rii femeii in politic\, muliumindu-se s\ o justifice exclusiv prin argumentul autorit\iii, nu prin cel al necesit\iii: Aaa ne cere Consiliul Europei ; Ne preseaz\ Banca Mondial\ , Ne pune condiiii Uniunea European\ etc.
C) Feminismul social-democrat se contureaz\ insular. Practic, in peisajul politic romanesc el apare in programele Partidului Democrat (PD), fiind inclus
in strategiile de contracarare a fenomenelor de excludere social\. PD are iniiiative legate de politicile afirmative pentru femei, dar nu ai-a g\sit inc\ o strategie coerent\ de argumentare ai nici aliaii suficient de contemporani in privinia genului social care s\ determine o abordare normativ\ modern\. Partidele social-democrate nu includ inc\ activitatea domestic\ in categoria munc\ retribuit\ ai nu au strategii de dezvoltare a serviciilor astfel incit s\ elibereze poteniialul creativ al femeilor inspre activit\ii pl\tite ai cu utilitate social\
inalt\. Tuturor partidelor le lipsesc politici de integrare a educaiiei pentru sfera public\ cu educaiia pentru sfera privat\. Nici politicile de proteciie specifice pentru contracararea violeniei care afecteaz\ prioritar femeile nu sint inc\ mai mult decit discuiii de club restrins.
D) Feminismul ecologist ar presupune un stadiu in care societatea se repliaz\ generos spre fiiniele nonumane, c\ci a dep\ait problemele vitale ale fiinielor umane. Dac\ am avea o miacare ecologist\, ar exista ai terenul pentru dezvoltarea ecofeminismului. Cel din urm\ ar demonta retorica dispreiului fai\ de natur\, a trat\rii acesteia ca simpl\ resurs\ ai ar construi politici comune de combatere a sexismului ai specismului. C\ci in cazul ambelor forme de discriminare se opereaz\ cu o logic\ a dispreiului pentru ceea ce e natural (speciile nonumane)
ai pentru categoria socotit\ de c\tre sexiati drept emoiional\, deci mai puiin capabil\ de discern\mint ai autoguvernare: femeile.
E) Feminismul radical este un stadiu avansat de evoluiie a feminismului. El presupune saltul peste limitele reformiste ale celorlalte orient\ri, adic\ o revalo rizare radical\ a experienielor femeieati, o strategie de construire a valorilor ginomorfice, resemnificarea conceptelor centrale ale religiei, moralei ai politicii.
Presupune revaloriz\ri structurale ale culturii, adic\ strategii de subminare a r\d\cinilor tradiiiei patriarhale. Dep\aind feminismul egalit\iii prin cel al afirm\rii diferenielor, feminismul radical este o alternativ\ simbiotic\ a lumii
in care tr\im. Separatismul teoretic pe care il practic\ induce inhibiiie ai team\.
De aceea, aansele sale de dezvoltare pe solul cultural ai politic romanesc sint
inc\ nule sau cel mult embrionare (la nivelul jocului cu m\rgele de sticl\ intre citeva teoreticiene). Acest lucru este firesc. Din experieni\ proprie, pot s\ afirm c\ abord\rile in discursul public aaa cum le-au practicat pin\ acum cei ciiiva teoreticieni ai analiati romani, deai erau de sorginte liberal\ sau social-democrat\, au trecut drept radicale ai au trezit reaciii de team\ ai indignare. Erau prea subversive pentru familiarul conservatorism de gen, la nivelul la care exist\ el la noi: cel al unei retorici premoderne.
Practic, o societate ca aceea romaneasc\ este un paradox. Pe de o parte, multe din punctele de pe agenda miac\rilor feministe sint atinse f\r\ o miacare feminist\: dreptul la vot, participarea la activitatea productiv\ (peste 47% din totalul foriei de munc\ in comunism, peste 44% in 1996, dreptul la avort ai, foarte recent, concediul parental, 1997). Pe de alt\ parte, evidenia indic\ in continuare o societate sexist\, cu tendinie profund conservatoare (ba chiar reaciionare) in privinia femeilor. Acest paradox face obiectul analizei in continuare.
2. Patriarhat f\r\ taii
Una din marile diferenie intre femeia-cangur a socialismului ai femeia-cangur a tranziiiei este aceea c\ microfoanele din marsupiu au fost recuplate ai discursul despre sl\biciunea ai lipsa de autonomie a femeilor se aude nestingherit
in spaiiul public. O societate formal\ f\r\ discrimin\ri de gen, dar in care sfera privat\ a r\mas domeniul femeilor marcate de dubla zi de munc\ ai de spaimele produse de politica pronatalist\ (A. Baban) s-a transformat dup\ 1989 intr-una tot mai pregnant patriarhal\. Ea a anulat ideologia f\r\ gen a omului nou de tip comunist . A inlocuit-o cu alte valori pe care, in criz\ de repere, le-a c\utat
in amintirea trecut\ a perioadei interbelice. Combinaiia intre nostalgia perioadei precomuniste, realitatea postcomunist\ ai modelul new woman al societ\iii de consum oferit de media, a n\scut un patriarhat f\r\ taii . L-am numit astfel pentru c\ patriarhatul actual romanesc este cu totul altul decit, de exemplu, patriarhatul de tip republican din SUA. Este o ideologie ai un comportament care nu rezult\ deloc din statutul de unic intreiin\tor al familiei (bread-winner) al b\rbatului (cel ce deiine ai distribuie resursele, deci deiine in chip legitim controlul). Capul familiei este un concept mai degrab\ pur ideologic. El a r\mas moatenire din statisticile de tip comunist ai din singura tradiiie mai larg acceptat\: cea religioas\. Societatea romaneasc\ este explicit ai indiscutabil subsumabil\ definirilor societ\iii patriarhale. Adic\ ea este dominat\ de sistemul autorit\iii masculine in oricare din zonele vieiii publice: cultur\, religie, politic\, economie, administraiie. a) Femeile nu se reg\sesc in ceea ce societatea recunoaate drept autoritate.
Cercet\rile asupra increderii populaiiei in instituiii relev\ procente semni ficativ inalte pentru cele autoritare. Intre acestea, Biserica se afla pe primul loc (89%), iar Armata pe locul al doilea (81%)7. Mutaiiile suferite dup\ alegerile din 1996 nu schimb\ semnificativ tendinia. Parlamentul are o cot\ de incredere constant sc\zut\ (in jur de 21%), iar organizaiiile nonguver namentale in care femeile deiin o pondere de aproape jum\tate ai sint foarte active in conducere nici m\car nu figureaz\ in cercet\rile asupra autorit\iii cu care sint creditate instituiiile.
Din insuai locul Bisericii, Armatei ai, mai nou, al Preaediniiei, din simpatia unor categorii largi ale populaiiei pentru demonstraiiile de fori\ ale poliiiei, se poate deduce tendinia spre autorit\ii-model, spre ierarhii clare, laniuri de comand\ precise, obligaiii ai constringeri, dar prea puiin spre drepturi ai libert\ii8. In nici una dintre aceste instituiii superior creditate femeile nu ocup\ poziiii vizibile. La nivelul Bisericii, dominanta ortodox\, catolic\ ai greco -catolic\ aaaz\ femeile in locuri practic invizibile ai le cantoneaz\ cel mult in educaiie ai caritate, dac\ nu in mai tradiiionalele vindut de lumin\ri ai sp\lat podele. La nivelul armatei femeile sint puiine ai cu grade secundare, iar Preaedintele este b\rbat. b) Societatea de supravieiuire se sprijin\ prin exceleni\ pe munca femeilor.
Comunismul romanesc s-a concentrat pe dezvoltarea industriei: o industrie care ambiiiona s\ produc\ de toate, de la piuneze la avioane. Sc\pind de ideologia care comanda economia, dup\ 89 se pune cap\t expansiunii industriale, dar nu numai ei, ci ai celor mai multe industrii. Salvarea societ\iii,
in lipsa investiiiilor de capital, a fost intoarcerea in rural. La ora actual\ zona rural\ cuprinde peste 54% din populaiie. Aceast\ populaiie cultiv\ o eco nomie de subzisteni\ in gospod\rii in care se lucreaz\ de toate, de la cultivarea florilor la createrea vitelor. Locuitorii satelor romaneati sint la aceast\ or\ i\rani ai nu fermieri9. Neputind produce mai mult decit pentru reproducerea simpl\ a vieiii proprii, ei sprijin\ strategii care deocamdat\ sint de supravieiuire, nu de modernizare. In astfel de gospod\rii cei mai mulii sint ceea ce statisticile denumesc lucr\tori familiali neremuneraii . Iar
78,4% dintre ei sint femei. Avem, deci, de a face cu un fenomen de refacere a ruralului patriarhal bazat pe mijloace agricole premoderne ai pe relaiii de familie la fel de premoderne1 0 . Multe sate sint populate mai ales cu femei b\trine v\duve, c\ci in Romania sperania de viai\ a femeilor este cu 7 ani mai mare decit a b\rbaiilor.
Astfel de comunit\ii alimenteaz\ marginalismul civic. Pentru ele problema drepturilor omului este o simpl\ poveste or\aeneasc\ despre care aud la televizor.
Un alt sindrom semnificativ al societ\iii de supravieiuire il reprezint\ costul serviciilor in totalul bugetului de familie. Acesta este in medie 15,5% ai este alocat preponderent transportului, educaiiei ai s\n\t\iii. Serviciile menajere sint complet nesemnificative. Ele sint prestate de c\tre lucr\torii familiali neremu neraii de oriunde, adic\ de c\tre femei. Nici istoria, nici literatura nu consem neaz\ comportamente semnificativ revendicative ale femeilor. Aaa cum este ea
inv\iat\ in acoal\, nu consemneaz\ nimic despre lupta femeilor pentru eman cipare. Doar dup\ cercet\ri in surse greu accesibile, descoperi c\ exist\ o astfel de istorie. Modelul femeia capricioas\ care bate din picior s\ obiin\ ceva este destul de str\in acestui spaiiu. In locul lui, ai literatura ai istoria se centreaz\ pe mitul autosacrificiului femeiesc. Acest model a fost substaniial alimentat de micro-politicile de supravieiuire cu mijloace ieftine, colectare ai reciclare practicate de multe femei din estul Europei11 .
Dac\ Vestul pare copleait de cererile din ce in ce mai mari ale femeilor, la noi, exasperarea are cauze contrarii. Femeile par s\ nu cear\ nimic ai, mai mult, ele s-ar simii imorale dac\ ar revendica in loc s\ ofere, chiar ai bomb\nind. c) Proteciia invers\ ai infantilizarea b\rbaiilor. In Romania nu s-ar putea vorbi despre proteciia femeilor altfel decit la nivelul unui ritual demagogic ieftin, asemenea celui din metafora cangurului iinind un discurs dinl\untrul marsu piului. Formula femeile presteaz\ servicii menajere ai sexuale in schimbul
intreiinerii ai proteciiei are peste 50 de ani de inactualitate in Romania. Pe de o parte, nici o lege nu le ap\r\ in mod specific in raport cu violenia domestic\, cu cea stradal\, cu h\riuirea sexual\ sau violul marital. Astfel de plingeri sint rar e, iar prima instituiie care nu le ia in serios decit atunci cind formele devin grave este chiar poliiia12. Aceasta nu intervine in conflicte intime ale cuplului , comp\timeate b\rbaiii cind sint reclamaii, iar b\taia uaoar\ este socotit\ un comportament tolerabil chiar de c\tre femei. Violenia domestic\ nu este o infraciiune distinct\ in legislaiia romaneasc\. Demonstraiia unui viol este total umilitoare, violul la intilniri este ignorat iar femeile culpabilizate.
Legislaiia noastr\ sufer\ suficient de mania egalitarist\ ca s\ r\min\ oarb\ la discrimin\ri reale.
Pe de alt\ parte, proteciia economic\ este ai ea f\r\ acoperire. Din totalul populaiiei active, 43,8% o reprezint\ femeile13 . Dar, deai cele mai multe femei au propriile lor surse de ciatig, in Romania ca ai in majoritatea statelor, s\r\cia este feminizat\. Ciatigurile lor sint in medie cu 10,9% mai mici decit ale b\rbaiilor, iar domeniile in care femeile sint majoritare au salarii sub media pe economie14. Num\rul familiilor monoparentale a crescut de 1,5 ori. Ele sint cele mai s\race familii, iar cazul clasic e cel al mamei abandonate cu unul sau mai mulii copii. Toate m\surile de proteciie social\ luate de noua guvernare sint nule in raport cu femeile ai foarte slabe in raport cu copiii15.
Proteciia nu funciioneaz\ nici in privinia aomajului. Femeile sint primele concediate (ultima angajat\, prima concediat\), iar aansele de a obiine o slujb\ sint din ce in ce mai mici pentru femeile tinere. Aproape un sfert din aceast\ categorie (23%) sint aomere16.
Am putea spune c\ in aceast\ societate proteciia care funciioneaz\ real este cea asigurat\ b\rbaiilor de c\tre femei prin multitudinea de strategii de supra vieiuire pe care acestea le produc in imprejur\ri oricit de vitrege. Lor le revine managementul domestic, administrarea resurselor in general s\race, munca fizic\ istovitoare cu unelte gospod\reati preponderent manuale. Aceast\ calitate li se recunoaate prin sintagma impersonal\ femeile sint mai muncite ai se premiaz\ cu reducerea virstei de pensionare cu trei ani in raport cu cea a b\rbaiilor.
Participarea lor la activitatea productiv\, reproductiv\ ai comunitar\ nu le las\ timp pentru dezvoltarea altor capacit\ii. F\r\ cinism, cred totuai c\ pentru cele mai multe femei funciioneaz\ realitatea unui slogan de trist\ amintire libertatea
inseamn\ munc\ 17 .
Fiind protectoare ale familiei, femeile creeaz\ ai un efect mai puiin inten iionat: cel al infantiliz\rii b\rbaiilor in raport cu viaia cotidian\. Ei depind excesiv de femei ai tind spre neajutorare. Cerindu-li-se puiin ai fiind in schimb bombardaii cu reproauri, b\rbaiii inaiai sufer\. Nu-ai dezvolt\ spiritul intre prinz\tor, au iniiiativ\ sc\zut\, se incurc\ in propria lor autonomie, cap\t\ frustraiii. O dat\ cu noile aocuri in schimbarea de valori ai cu presiunea social\
in situaiii de criz\ ai nesigurani\, ei dobindesc mai uaor boli cardiace. In
Romania mortalitatea b\rbaiilor maturi (35-44 de ani) a crescut cu 23%.
Obianuiniele unei familii neparteneriale ai ale unui protectorat femeiesc adaug\ la rindul lor ceva in plus la cauzele pentru care b\rbaiii tr\iesc cu 7 ani mai puiin, iar v\duvia lor este mai rar\, c\ci ei suport\ mai greu singur\tatea ai lipsa de protector.
Dincolo de ochelarii de cal ai metaforelor utilizate de misogini sexul slab , fiinie neajutorate femeile dovedesc mult\ rezisteni\ ai abilitate, doar c\ aceasta se consum\ in sensul strategiilor de supravieiuire ai nu al celor de dezvoltare ai autoafirmare. Practic, exist\ justific\ri serioase c\ prin viaia pe care o duc ai prin tolerarea patriarhatului f\r\ taii , femeile contribuie substan iial la nemodernizarea societ\iii romaneati. Singurul lor protest tacit, dar foarte semnificativ, se vede acum in refuzul maternit\iii ai in createrea uriaa\ a num\rului de avorturi. Nesigure fizic, economic ai social, lipsite de perspective
ai avind soii needucaii pentru parteneriatul domestic, femeile tinere din Romania, deai reprezint\ cea mai numeroas\ generaiie, c\ci sint rezultatele politicii pronataliste din anii 60- 70, nu mai indr\znesc s\ aib\ copii. Natalitatea a sc\zut cu 38% in condiiii ideale ca virst\ fertil\ (in cazul celor foarte tinere,
intre 20-24 de ani, natalitatea a sc\zut de 3,4 ori)18. Ele nu mai vor copii pe care s\-i creasc\ din resurse puiine, in condiiii de responsabilitate parental\ redus\, gindindu-se c\ le d\ afar\ patronul dac\ r\min ins\rcinate ai c\ tr\iesc intr-o societate in care, pe lista parlamentului, problemele lor figureaz\ pe ultimele locuri sau niciunde.
3. Tr\im intr-o er\ prefeminist\
Bucurindu-ne teoretic de faptul c\ Vestul se preg\teate pentru o er\ postfeminist\
(deai acest lucru este contestat de mulii feminiati), nu avem decit s\ ne calcul\m distania fai\ de acest reper ai s\ constat\m c\ in spaiiul nostru un astfel de verdict nu e doar inactual, ci ai periculos. Cu el se intorc diverai profesioniati romani cu acces prefereniial la microfoanele media: l\saii-o mai moale cu feminismul, c\ci i-a trecut vremea, sinteii anacronice, deci ridicole. Puiini sint cei de alt\ p\rere. Redau, spre exemplificare, opinia lui Sorin Alexandrescu:
Actuala emancipare general democrat\ ascunde faptul c\ emanciparea unor categorii specifice precum cea a femeilor nu a inceput inc\. Mai mult, problema abia acum devine vizibil\. In mintea multora, nu numai b\rbaii ci, culmea, chiar ai femei, ea nici m\car nu exist\ ca deziderat... Ca s\ nu mai spun nimic de uluitorul falocratism al lumii politice democratice din Romania actual\ in care femeile nu au aproape nici un loc in parlament, nici in guvern ai nici m\car
in conducerea partidelor de opoziiie «democrate». Democratice pentru cine?
Iat\ de ce o discuiie foarte teoretic\ despre capcanele feminismului mi se pare de-a dreptul irevereniioas\ intr-un moment in care feminismul este inc\ imperios, dureros de necesar 19. a) Vade retro Satana! Lumea postcomunist\ este populat\ cu draci , ca lumea lapon\ cu spiriduai. Duhurile rele se afl\ pretutindeni unde sint ceilalii , cei care n-au ce c\uta acolo unde celor buni nu le convine. In lupta cu monatrii , cind binele invinge, se produc veritabile ritualuri de exorcizare, cum ar fi cel de alungare a duhurilor rele din cabinetele ministeriale dup\ alegerile din 199620. Monstrul tipic este comunismul. Feminismul este un monstru mai mic. Lui i se d\ o importani\ mai redus\ in exorciz\ri. Problema devine acut\ in momentul in care femeile sar din conul de umbr\, p\trunzind
in sfera public\, in politic\, atunci cind ele sint vizibile ai conduc ceva.
Aaa cum aminteam ceva mai devreme, istoria comunismului romanesc a fost populat\ ai cu citeva figuri de femei: Ana Pauker (ministru de externe ai viceprim-ministru in primul guvern comunist), Elena Ceauaescu (num\rul doi
in ierarhia de partid ai de stat), citeva ministre femei ale guvern\rii Ceauaescu
(Aneta Spornic inv\i\mint, Suzana Gidea cultur\). Desigur, num\rul lor a fost mic fai\ de cel al b\rbaiilor, dar potrivit principiului relele f\cute de b\rbaii ascund in spatele lor o femeie diabolic\, iar meritele femeilor ascund
in spate un autor moral b\rbat , mult din r\ul comunist a trecut pe seama femeilor. Simplul fapt c\ promovarea lor a rupt tradiiia invizibilit\iii publice, adic\ ner\m`nerea femeilor in banca lor , a fost ai este socotit factor de dec\dere a bunelor moravuri tradiiionale. Curios este ai faptul c\ in perioada interbelic\ femeile erau eligibile pentru consiliile locale in care ele nu erau aleg\tori, dup\ cum, in Constituiia lui Carol al II-lea, ele erau admise ca aleg\tori, dar nu ai candidaii pentru Camera Deputaiilor.
Rezultatul acestor paradoxuri este acela c\ promovarea pe cote a femeilor e socotit\ obicei comunist, ca ai promovarea lor in general. Disputele din vara anului 1997 despre introducerea sistemului de cote (a premierii b\neati a parti delor care atrag femei in politica activ\) sint mai degrab\ sterile ai lozincarde.
Paula Iv\nescu, deputat\ PD, a propus acest sistem neargumentind conving\tor c\ este vorba despre stimularea politicilor afirmative pentru grupuri margina lizate, iar replicile liberale de tipul celor ale deputatei Mona Musc\ au fost perfect coerente cu liberalismul secolului XIX, adic\ total dep\rtate de politicile egalit\iii de aanse. Nici o femeie important\ in viaia public\ romaneasc\ post -totalitar\ nu a sc\pat m\car de un articol ap\rut intr-unul din cotidienele de mare tiraj, articol care ar fi putut purta in toate cazurile titlul generic Vade retro Satana!
Aaa se face c\ am trecut de la pseudo-parlamentul comunist cu 34% femei
ai guvern cu 11% ministre, la cele democratice cu 3,4% (1993-1996) parla mentare ai o ministr\ femeie2 1 ai cel actual in care se afl\ 2 femei in Senat ai
21 in Camera Deputaiilor, reprezentind sub 4% dintre parlamentari. In Guvern nu mai exist\ nici o ministr\. Singura femeie cu funciie de ministr\ secretar\ de stat este neintimpl\tor la Departamentul pentru Handicapaii, adic\ intr-un departament care aminteate de faptul c\, in cele mai multe programe ale partidelor politice romaneati, problemele femeilor apar la capitolul destinat copiilor, b\trinilor ai persoanelor cu dizabilit\ii. Incluse in aceast\ categorie, femeile sint etern infantilizate, tratate ca handicapate ai destinate s\ se aaeze sub protectoratul celor cu adev\rat maturi ai autonomi, adic\ al b\rbaiilor.
In Romania, doar trei femei au imagine mediatizat\ in virtutea funciiilor lor publice: Zoe Petre, consilier\ prezideniial\, Ana Blandiana, preaedinta Alianiei
Civice ai Alina Mungiu, Directoarea Departamentului Emisiunilor Informative al postului public de televiziune. Pe ling\ vin\toarea clasic\ de greaeli la care este supus\ de c\tre pres\ orice persoan\ public\, cele trei personaje sint vinate
in stilul diaboliz\rilor pentru faptul de a fi femei. Zoe Petre, cunoscut\ istoric\, a devenit scroafa urcat\ in copac , este acuzat\ c\ il are in subordine pe propriul fiu care devine astfel un b\rbat care accept\ s\ fie angajatul m\-sii... ce nu poate fi b\rbat, cu atit mai puiin factor de influeni\ in politica extern\ a Romaniei 22 . Ana Blandiana, o persoan\ de mare influeni\ avind in vedere participarea Alianiei Civice la guvernare, este acuzat\ c\ transform\ b\rbatul -preaedinte intr-o p\pua\ de carton ai este asociat\ rolului nefast jucat in istoria Romaniei, de a conduce iara nu asumindu-ai public vreo responsabilitate, ci pitindu-se in spatele unor b\rbaii politici 23. Ea este asociat\ unui personaj feminin malefic , amanta Regelui Carol al II-lea al Romaniei. Alina Mungiu -Pippidi, o persoan\ incisiv\, o personalitate puternic\, este acuzat\ c\ e prea b\rbat\ ai are rol castrator in raport cu b\rbaiii aefi din jur, transformindu-i
in soii n\t\fleii . Ea e b\rbat din cap pin\ in picioare, cu o mic\, poate neinsemnat\ excepiie 24. Asocierea ei nu e cu cea a amantei regale (pasiv -feminin\), ci cu femeile malefice ale comunismului.
In jurul celor trei figuri s-au creat trei mituri ale femeilor in viaia public\: cel matern, care aciioneaz\ iraiional in virtutea maternit\iii (Zoe Petre), cel delicat-sensibil, care aciioneaz\ subtil-pervers in virtutea sensibilit\iii (Ana
Blandiana), ai cel viril, care aciioneaz\ dictatorial ai castrator in virtutea b\rb\iiei (Alina Mungiu). Oricare dintre tipuri are imagine negativ-malefic\.
Iar ziariatii care le mediaz\ sint editorialiatii cei mai importanii, intr-o societate
in care autoritatea mediatic\ o bate net pe cea profesional\.
Ca s\ pun\ inc\ o pic\tur\ paharului ai aaa saturat cu mesaje diabolizante, preaedintele Romaniei protesteaz\ in Indonezia impotriva afia\rii portretului soiiei sale, Nadia Constantinescu (cum cerea de altfel protocolul i\rii respec tive), cu justificarea c\ acest portret va fi asociat cu cel al Elenei Ceauaescu25.
Protestul s\u nu a fost la fel de r\spicat in privinia propriei imagini, c\ci in leg\tur\ cu complexul Nicolae Ceauaescu b\rbaiii politici nu ai-au b\tut capul.
O contribuiie substaniial\ la aceast\ imagine public\ o au ai ONG-urile de femei, care protesteaz\ timid sau nu protesteaz\ deloc in astfel de cazuri.
Femeile cu autoritate in pres\ nu reaciioneaz\ impotriva sexismului (a discri min\rii), ci impotriva misoginismului (care trece mai mult drept prejudecat\ ai nu pune probleme de sanciionare). Dat\ fiind natura protestului, el se refer\ doar la situaiiile in care sint atacate femei de elit\ (eventual de pe aceeaai parte a baricadei politice). Un astfel de caz il reprezint\ redactora aef\ a revistei 22,
Gabriela Adameateanu, ea ins\ai iinta unui sexism de joas\ extraciie, practicat de c\tre Ion Cristoiu in paginile cotidianului Naiional. Profitind de slaba coagulare a comunit\iilor profesionale ai a societ\iii civile, opinia editorialiatilor din Romania a devenit un inlocuitor de autoritate in materie de civism, etic\ ai democraiie. Acest fapt nu este un r\u in sine. El devine ins\ un r\u incalculabil prin conseciniele sale pe termen lung atunci cind jurnaliatii ignor\ ceriniele minime ale deontologiei profesionale intr-un stat ale c\rui politici pretind s\ duc\ spre civilizaiia democraiiilor liberale.
Chiar trei dintre protagonistele imaginilor diabolizate se declar\ antifeministe
ai imp\rt\aesc strategia opacit\iii la gen (Ana Blandiana, Gabriela Adameateanu,
Nadia Constantinescu). Una singur\ iai asum\ simpatii feministe, Zoe Petre.
Multe femei care aciioneaz\ in partide sint conservatoare. Este mai ales cazul acelor partide care imp\rt\aesc nostalgii ale tradiiiei interbelice. In discuiii particulare, aceste femei se pling c\ sint intens exploatate in campaniile electorale, dar sint trecute pe liste pe locuri neeligibile, r\minind s\ p\zeasc\ focul vetrei , s\ preg\teasc\ rapoarte locale ai cafele la intoarcerea aleailor in circum scripiia electoral\. b) Cet\ieanul minimal la feminin. Respingerea asocierii femeilor cu macro -politica este in perfect\ concordani\ cu respingerea lor in asociere cu politica local\. Dup\ alegerile din 1996, doar 2,75% primari, 6,11% consilieri locali
ai 5,47% consilieri judeieni sint femei26. Femeile prefecii, ca ai femeile rector lipsesc cu des\viraire din peisajul public romanesc. Inclusiv in insti tuiiile in care femeile sint majoritare, raportul funciiilor de conducere este de 36/100 in favoarea b\rbaiilor27. Lipsa de coagulare in protejarea intereselor proprii, in ciuda celor peste 50 de ONG-uri ale femeilor, este coerent\ cu felul in care partidele politice din Romania trateaz\ problemele femeilor.
Aceste probleme se reg\sesc in programele celor mai multe partide politice la capitolul special destinat b\trinilor, copiilor, bolnavilor ai handicapaiilor.
Intr-o astfel de perspectiv\, in percepiia public\ femeile sint asociate cu victimizarea, sl\biciunea, lipsa de proteciie ai statutul de etern minor , etern handicapat . Mesajul programelor politice este in genere c\ femeile au nevoie de proteciie social\, dar nu mai mult decit de atit: nu de asisteni\ pentru dezvoltare, nici de aciiuni afirmative, nici m\car de reduceri de impozite pentru unelte electro-casnice. Partidele de orientare liberal\ adopt\ strategii oarbe la gen, cele social-democrate vorbesc despre o mai mare implicare a femeilor in viaia public\ in enuniuri goale de programe, cele de orientare naiionalist\ ai creatin-democrat\ au nostalgia familiei tradiiionale care elibereaz\ femeile de constringerea de a lucra , intorcindu-le la matca tradiiional\ a familiei patriarhale. Micile excepiii28 nu au coagulat o alt\ imagine public\ decit aceea c\ femeile sint cet\ieni de rangul al doilea, reduta cea mai reprezentativ\ a cet\ieanului minimal .
Am definit intr-o alt\ lucrare2 9 minimalismul civic prin citeva tr\s\turi: reducerea cet\ieanului la statutul de aleg\tor-legitimator al celor ce guverneaz\
(fapt confirmat in cazul femeilor de datele anterior prezentate); nesigurania fizic\ (supuse violeniei domestice ai mai ales climatului de ameniniare, nesiguraniei in libera circulaiie, femeile tr\iesc in genere intr-o stare de team\); s\r\cia (care produce fenomenul de marginalizare social\, mai ales pentru femei in calitate de s\raci ai s\racilor );
indoiala in privinia legilor (includerea in legi a unor capitole distincte care afecteaz\ mai ales femeile, precum ai sanciionarea celor vinovaii de h\riuire
ai violeni\ uaoar\ par inc\ deziderate utopice); complexul inferiorit\iii ierarhice (num\rul de aefi create exponeniial in cazul femeilor); lipsa autorit\iii de cet\iean-contribuabil (funciionarii publici continu\ s\ fie funciionari ai statului); imaginea de mam\ partenogenetic\ (responsabilizarea excesiv\ ai aproape exclusiv\ a femeilor in privinia createrii copiilor, abandonului de copii, toate acestea consumind orice timp liber dedicabil poteniial activit\iilor de auto dezvoltare ai autoafirmare public\).
Minimalismul civic la feminin genereaz\ cercul vicios al neimplic\rii sociale
ai int\reate o tr\s\tur\ comportamental\ evideniiat\ in multe cercet\ri sociologice: femeile sint mai conservatoare decit b\rbaiii. c) Roluri ancilare, mentalit\ii conservatoare. Femeile, scrie Kathy Ferguson, nu sint lipsite de putere fiindc\ sint feminine. Mai degrab\ sint feminine fiindc\ sint lipsite de putere 30. Ca s\ confirme aceast\ idee, mulii cercet\tori romani remarc\ faptul c\ societatea post-totalitar\ este excesiv feminizat\.
Ceea ce a reuait s\ educe comunismul in oameni sint virtuii feminin-negative: supunere, team\, lips\ de autonomie, lips\ de indr\zneal\, incapacitate de autoguvernare. Chiar unii dintre ei lupt\ contra feminismului (sint anti feminiati inaintea feminismului) cu argumentul excesivei feminiz\ri a societ\iii31 .
Aceast\ tr\s\tur\ este caracteristic\ pentru ceea ce am numit societate de supravieiuire 32 . Cei ce tr\iesc intr-o astfel de lume invai\, indiferent de sex, leciia amar\ a umiliniei, obedieniei, dependenia permanent\ de alt cap decit al lor. O astfel de societate este excesiv ierarhizat\. Cei de jos iai asum\ roluri feminine: ei sint susiin\torii, slujitorii, auxiliarii celorlalii. Sint obligaii s\ intre in graiiile birocraiiei, s\ inieleag\ doriniele «st\pinilor», s\ nu caute autoafirmarea. Ei au o slab\ incredere in sine, o stim\ de sine sc\zut\ ai duc o viai\ ancilar\ in raport cu cei puternici 33. Feminizarea pe coordonata ei negativ\ produce teama de schimbare radical\, o team\ fireasc\ atunci cind lupta zilnic\ pentru a tr\i las\ prea puiin loc celeilalte: a tr\i cu sens auto construit. Multe lucr\ri romaneati dedicate tranziiiei remarc\ faptul c\ femeile sint, statistic vorbind, mai conservatoare decit b\rbaiii. Ele sufer\ de un sindrom tradiiionalist prin definiiie ostil schimb\rii 34.
Conservatorismul romanesc pare a avea o dimensiune de gen. Acest fapt este recunoscut ai de c\tre femeile din ONG-uri ai explicat prin teama pentru ziua de miine, mai pregnant\ in cazul femeilor care au responsabilit\ii foarte concrete fai\ de semenii lor. Femeile se tem mai mult decit b\rbaiii, fiindc\ iai asum\ mai mult decit b\rbaiii problema supravieiuirii cotidiene.
Ceea ce par a ignora antifeminiatii romani este faptul c\ o cauz\ de fond a feminiz\rii negative ai conservatorismului este tocmai lipsa politicilor feministe, adic\ lipsa ridic\rii acestei probleme la rangul de ideologie ai politic\. Prin necercetarea cauzelor ai blocarea persuasiv\ a unor strategii de conatientizare, democraiii romani submineaz\ procesul de modernizare social\ ai de conso lidare a democraiiei. d) Feminismul trebuie stirpit de mic. De la politicieni, istorici, sociologi, specialiati in atiinie politice, filosofi, pin\ la persoane cu indeletniciri mai puiin teoretizante, discursul dominant pe tema de gen este fie omagial, fie anistoric ai tradiiionalist (clasica retoric\ despre natura femeii , maternitate , sensibilitate vegetal\ ), fie declarat antifeminist. A treia variant\, cea feminist\ este inc\ insular\ ai face obiectul unei abord\ri separate. Prima categorie de discursuri este r\spindit\ la ambele sexe. Dac\ retorica tradiiio nalist\ este prea bine cunoscut\ (sun\ cam la fel in toate spaiiile culturale, are atributul c\ e valabil\ peste tot ai niciunde), cea antifeminist\ este mai interesant\ ai mai particular\.
Voi releva dou\ tr\s\turi ale acestui discurs: 1) feminismul e periculos oriunde se manifest\, c\ci instaureaz\ barbaria; 2) feminismul e un pericol particular pentru societatea noastr\, c\ci ne creeaz\ probleme in plus. Concluzia ambelor discursuri este aceeaai: feminismul trebuie stirpit de mic.
1) Feminismul e periculos oriunde se manifest\, c\ci feministele sufer\ de o furie revizionist\ oarb\ , sint extremiste, pun in pericol marile momente ale culturii de la Platon la Kant, distrug raiionalitatea logic\, alung\ sau castreaz\ intelectual b\rbaiii, produc o eugenie de tip nou, instaureaz\ in ultim\ instani\ barbaria absolut\ a unei lumi iraiional isterice35 . Tot cu barbaria ne amenini\ ai reputatul eseist ai senator Alexandru Paleologu:
Dac\ renuni\m la curtoazie, la galanterie, la politeie, la dorinia ai pl\cerea de a ocroti o fiini\, totuai, mai slab\, dac\ renuni\m la aceste realit\ii care sint cele care au fasonat de un mileniu lumea european\, garantez pentru generaiia urm\toare barbaria definitiv\ 36 .
2) Feminismul e un pericol particular pentru societatea noastr\, c\ci e inamical, resentimentar ai negativ ai avem deja destui inamici ai destule denuniuri. El e periculos fiindc\ e socialist, iar noi l-am experimentat deja. Feminismul e un atac la fundamentele clasice ale drepturilor omului, iar noi care de-abia le introducem nu putem risca acceptarea unui astfel de discurs. Tr\im intr-o societate cu mari probleme morale, iar feminismul e un atac la virtute, c\ci submineaz\ morala existent\. Explicaiia pentru faptul c\ in societatea romaneasc\, in care imitaiia feluritelor soluiii proaste este o regul\, femi nismul e (aproape) absent , c\ este un exces necopiat inc\, este pus\ pe seama efemin\rii societ\iii in totalitarism, a lipsei acute a virtuiilor b\rb\teati
in politic\, deci a lipsei falocraiiei. Pentru o societate ca a noastr\, lipsit\ de virilitate ai cu grave carenie in proteciia fizic\ a indivizilor, faptul c\ nu are miac\ri feministe ai ecologiste este un semn c\ inc\ nu am dec\zut
intr-atit 37, este un semn de normalitate social\.
4. Ai totuai se naate
Celor pentru care istoria a progresat lin ai destul de sigur le e greu s\-ai imagineze cit de intens\ poate s\ fie derularea unor aspecte ale ei in doar aapte ani.
Dincolo de aspectele economice grele, adesea de nedep\ait, dincolo de cele dou\ categorii de anarhisme (tradiiia unei modernit\ii ratate ai tradiiia comunist\ ), in
Romania, cea mai vitregit\ iar\ a celui mai dur totalitarism european din deceniul opt, se aaaz\ o societate care are instituiii democratice, pluripartidism, societate civil\, o societate in care produciia incepe s\ se orienteze dup\ piai\ ai nu dup\ instaniele superioare care stabileau ce nevoi avem. In ciuda obstacolelor inc\ evidente, in ciuda dificult\iilor in renaaterea comunit\iilor ai a vieiii publice,
in acest spaiiu se intimpl\ real reintrarea in istorie, rec\p\tarea controlului individual. Aceast\ renaatere se produce la dou\ capete: prin cerere social\
(oamenii descoper\ faptul c\ au interese ai le pot formula politic) ai prin ofert\ instituiional/intelectual\. Este un progres de net\g\duit intr-o societate in care drepturile omului au p\rut mult\ vreme marf\ de import , iar orice ideologie nou\ producea disonani\ cognitiv\.
Aceast\ renaatere civic\ este fundamental legat\ de tratarea experienielor proprii drept centre politice ale vieiii noastre 38 . Politica asociat\ problemelor grandioase ai grijilor str\ine ai abstracte ai-a atins ultimele consecinie in comunism, chiar dac\ feminiatii acuz\ aceast\ tr\s\tur\ ca specific\ societ\iilor andro centrice. Redescoperirea interesului personal ai experieniei cotidiene in socie tatea romaneasc\ este un proces concomitent cu redescoperirea (reinventarea) politicului in sine. E drept c\ in acest proces, conform reflexelor istorice bine exersate, problemele femeilor ai marginalilor tind s\ r\min\ in afara sferei in care se aaaz\ elementele spaiiului politic.
Cu toat\ nedreptatea pe care o fac istoriei feminismului romanesc de pin\ in anii 40, m\ voi opri asupra procesului de naatere a cererii ai ofertei in aceast\ zon\, in ultimii aapte ani. a) Cererea ai oferta in media. Ce vor oare aceste conservatoare ? Nu inclin\ cumva s\ reintre in gineceu? Nu cumva se las\ dominate de bombardamentul televiziunii cu femei care ba iin detergenii in min\, obsedate de cur\ienia gulerului c\m\aii b\rb\teati, ba iai afiaeaz\ coapsele lungi la concursuri de top modele?
Ieairea femeilor din iarcul totalitar pare a se produce pe diverse uai: cea a relu\rii domesticit\iii rurale, cea a nesiguraniei locului de munc\, cea a imitaiiei ofertei Western womanhood. Cea din urm\ merit\ puiin\ ateniie. Unele companii vestice au tendinia s\ profite de nemodernitatea mentalit\iilor est-europene, exportind aici tot ce scade in cererea propriei lor pieie: noi m\rci de b\uturi
ai iig\ri, produse cotate cu risc cardiac, diabetic ai cancerigen, noi modele de criminalitate ai, in cazul in spei\, noi modele de feminitate: feminitatea de consum39. Prea puiin din aceast\ ofert\ avantajeaz\ emanciparea femeilor4 0.
S\ nu uit\m c\, in lumea influenielor, televiziunea este atotputernic\. Ea ofer\ ai citeva emisiuni pentru femei, intre care pin\ la ora actual\ una singur\ pare s\-ai asume rolul de emisiune social\41 cu teme specifice abord\rilor contemporane ale genului (dubla zi de munc\, invizibilitatea public\, s\r\cia, obstacolele in carier\, vinzarea corpurilor, violenia domestic\, prostituiia, lipsa parteneriatului public ai privat). Ea a fost conceput\ iniiial ca o emisiune pe placul doamnelor (deci cu modele de rochii ai coafuri, reiete noi etc.), dar la sondajele legate de interese reale ale femeilor pentru astfel de emisiuni a reieait c\ obsesiile romancelor sint cu totul altele decit ondulatul p\rului. Realizatoarele s-au repliat pe cerere, pe problemele mai sus pomenite, adic\ pe cele sociale.
Cotidianele de mare tiraj sint la ora actual\ veriga cea mai slab\ a cererii ai ofertei. Ele prezint\ cazurile grave care afecteaz\ femeile ca pe simple fapte diverse, necomentate. Trateaz\ adeseori ironic incipientele miac\ri revendicative ale femeilor, asociaz\ feminismul cu homosexualitatea ai ecologia (ai acestea reduse la rindul lor la simple cliaee negative), creind stereotipuri greu de dep\ait. Nici un cotidian nu coniine o pagin\ sau o rubric\ dedicate problemelor de gen (dimpotriv\, aceste probleme par s\ fie marginalizate drept simple cazuri singulare), prezenia femeilor la atiri este intre 0,5-1,5%. Problemele lor, ca ai prezenia lor public\, sint subreprezentate in orice context42.
Presa de influeni\ cultural\ este intr-o situaiie paradoxal\ sub acest aspect, c\ci ea ofer\ o tribun\ de exprimare ai feminismului, ai conservatorismului.
Cum in Romania cel din urm\ domin\ asupra celui dintii, aceast\ pres\ joac\ un rol ambiguu: pe de o parte este in avangarda eforturilor de modernizare, ai prin aceasta a celor emancipatoare pentru femei, pe de alt\ parte propag\ prin vocea autorit\iilor cultural recunoscute, a patriarhilor culturii romane , mesajul invers. Iat\ citeva exemple: revista cu cel mai mare interes pentru teorii feministe
ai analize de gen este Dilema43; 22, alt\ revist\ cu prestigiu cultural, public\ sporadic asemenea abord\ri, in funciie de conjunctur\, dar f\r\ s\ aib\ o astfel de politic\ redaciional\; Contrapunct a dedicat citeva rubrici feminismului cultural ai recenziilor lucr\rilor de feminism. Revistele de specialitate Sfera
Politicii ai Revista de cercet\ri sociale sint deschise unor astfel de abord\ri ai polemicilor fair-play. Un caz interesant este cel al unei publicaiii socotit\ de cel mai inalt prestigiu, Secolul 20. Ea a dedicat un num\r intreg Femeilor ai
Feminismului4 4 . Acest num\r este paradigmatic pentru eclectismul culturii romaneati actuale. El coniine abord\ri feministe post-moderne, al\turi de abord\ri tipice discuiiilor pre-wolstonecraftiene de secol XVIII (dar scrise la sfiraitul seco lului XX): de la demonstraiii asupra necesit\iii imperioase a feminismului in
Romania, la retorici alarmiste despre stricarea sevei s\n\toase a societ\iii via feminism intr-un hibrid care d\ seama de stadiul actual al conatientiz\rii acestei probleme, chiar de c\tre cei care se cred in avangarda influeniei culturale in
Romania.
Revistele pentru femei exist\, dar ele inc\ se adreseaz\ intr-o manier\ prefeminist\ sau, in anumite cazuri, chiar tradiiionalist conservatoare. Unele promoveaz\ modelul occidental intr-un proces de colonizare care alung\ dou\ coordonate de fond: feminismul ai dimensiunea social\ a genului, aaa cum se manifest\ ea real in Romania (Lumea femeilor, Timpul femeilor in iara b\rbaiilor,
Familia, Familia mea, Avantaje). Revistele care mai p\streaz\ coordonata autohton\ continu\ linia s\n\toas\ socialist\: Femeia modern\ ai Doina45. Toate aceste publicaiii au in comun faptul c\ int\resc asocierea femeie-trup ai femeie-familie.
Emanciparea civic\ ai politic\ nu sint obsesiile lor tematice, iar organizaiiile care se ocup\ de studii de gen nu au reuait s\ capete suportul financiar necesar pentru publicaiii proprii. b) Cercetarea ai educaiia. Cercetarea ai educaiia pot sluji in dou\ sensuri ieairii femeilor din minimalism civic, anume prin conatientizarea coordonatei sociale a genului ai prin feminism. Interesant este c\ a doua cale este actualmente mai dezvoltat\ decit prima 46. Societatea romaneasc\ nu este inc\ suficient cercetat\ sub multe aspecte, dar atit cit reprezint\ deja cercetarea, ea relev\ la aproape toii indicatorii (cu excepiia speraniei medii de viai\) faptul c\ femeile sint social defavorizate. Cercetarea calitativ\ este inc\ foarte restrins\, iar cea cantitativ\ nu ne spune nimic despre cauzele fenomenelor. In ultimii ani, au inceput ins\ s\ fie elaborate teme de diplom\, MA ai doctorat pe coordonate de gen, preponderent in domeniile: sociologie, filosofie, psihologie,
atiinie politice, jurnalistic\ ai mai puiin in istorie sau drept47 .
In Romania, se traduc puiine lucr\ri din categoria studiilor de gen48 din cauza dificult\iilor de copy-right ai a interesului inc\ restrins pentru o abordare hard a acestei problematici. Apar in schimb din ce in ce mai multe lucr\ri autohtone: de la teologie feminist\ (Imaginea feminin\ in Biserica lui Hristos,
Anca Manolache, 1994), filosofie feminist\ (Gindul umbrei. Abord\ri feministe
in filosofia contemporan\, 1995; Convenio. Despre natur\, femei ai moral\, 1996,
Mihaela Miroiu), studii de gen (cercet\ri interdisciplinare), Cine sintem noi?
(Editura M\d\lina Nicolaescu, 1996), Gen ai educaiie ai Gen ai societate (ed.
Laura Grünberg, Mihaela Miroiu, 1997). Cercet\ri asupra genului social iai fac apariiia in volume de politici sociale ai atiinie politice.
Intimpinate iniiial cu zimbete ironice ca in faia unei bizarerii de import, cursurile de feminism incep s\ se propage in instituiiile de inv\i\mint superior, de exemplu: Filosofie feminist\ (Facultatea de Filosofie, din 1994), Genul in cercetarea sociologic\ (Facultatea de Sociologie, 1993-1995), Genul in mass -media (Jurnalism, 1995), Lingvistic\ ai critic\ literar\ feminist\ (Facultatea de
Limba Englez\, din 1995) toate la Universitatea din Bucureati. Din 1996, astfel de tematici de curs au fost introduse ai la universit\iile din Cluj ai Iaai.
Rezistenia la abord\rile feministe incepe s\ se topeasc\ ai la nivelul curricular al altor discipline. Teoriile feministe ai studiile de gen au devenit parte compo nent\ ai in cadrul atiinielor politice, politicilor publice, istoriei, relaiiilor inter naiionale, dreptului. Dezvoltarea viitoare a curriculumului universitar include studii de gen in cadrul Departamentului de Politici Publice, Universitatea din
Bucureati, al Facult\iii de Atiinie Politice, Acoala Naiional\ de Studii Politice
ai Administrative, Bucureati.
Educaiia in studii de gen este f\cut\ ai prin module de preg\tire de scurt\ durat\. Cele mai multe cursuri de acest tip sint realizate de c\tre Societatea de
Analize Feministe ANA, in colaborare cu PHARE ai PNUD49.
Primii ani ai revitaliz\rii feminismului romanesc (practic incepind cu 1992) au fost marcaii de singularitatea ai apoi de insularitatea celor implicaii. Legaii de universit\ii, destul de rupii de straturile adinci ale problemelor femeieati, de zonele femeilor neprotejate de mediul artificial academic, cercet\torii domeniului au v\zut intii teoriile, au promovat intii o lume a ideilor , populat\ mai mult cu feminisme decit cu femei50 . Reproaurile NGO-urilor de femei la adresa lor aveau ai au inc\ o baz\ substaniial\. Teoreticienele au aateptat dep\airea stadiului singular-insular ca s\ poat\ reveni pe p\mint . Cererea social\ este presant\, uriaa\ chiar, iar foriele implicate in conatientizarea ai politizarea ei sint inc\ puiine, chiar dac\ in createre. Cele mai bune semnale au venit chiar dinspre femei, ele p\rind din ce in ce mai puiin dispuse s\ indure, t\cind, nedreptatea de gen5 1 . Cel mai semnificativ rezultat este transferul teoriilor despre gen ai cet\ienie in manualele de cultur\ civic\, la virste mici52. Cea mai important\ sperani\ este aceea c\ femeile tinere (multe inc\ studente) incep s\ iai asume condiiia de femei, s\ activeze in NGO-uri, s\ se implice in cercetare ai politici de gen. Fenomenul nu ocoleate nici b\rbaiii tineri. Mulii dintre ei imp\rt\aesc ideea c\ in Romania antifeminiatii sint ai antiliberali, c\ feminismul este o parte component\ a democraiiilor liberale ai c\ o astfel de miacare nu poate porni decit prin promovarea intereselor comune de emancipare-autoafirmare. Inc\ in poziiia de rara avis, am intilnit totuai ai miniatri b\rbaii cu deschidere spre politici feministe. Mai greu este pentru mulii s\ dep\aeasc\ prima ispit\, aceea de a se ruaina ca de SIDA s\ se declare explicit feminiati. In parantez\ fie spus, mult\ lume bine inteniionat\ m-a rugat adeseori s\ nu-mi stric prestigiul profe sional declarind in gura mare c\ sint feminist\ (adic\ deviant\, anormal\, dubioas\), cel puiin pin\ incepe lumea s\ inieleag\ despre ce este vorba. c) Cine miac\ o miacare feminist\? Cind apariii unui spaiiu academic precum cel romanesc, iii permiii prea puiin dulcele joc cu m\rgelele de sticl\ . Pl\cerea intelectual\ de a intoarce teoriile pe toate feiele, de a fora in concepte, de a-ii confunda biografia cu bibliografia este, dac\ nu imposibil\, cel puiin vinovat\. Soarta intelectualilor romani seam\n\ mult cu cea a femeilor de carier\. Dup\ ce ies pe uaa universit\iilor ei sint presant traai de minec\ de o intreag\ comunitate saturat\ de nevoi. Aceast\ comunitate aateapt\ ca ei s\ fac\ m\car managementul domestic , dac\ nu micro- ai macro-politici.
Astfel, ei devin un fel de Jack of All Trades: creeaz\ ONG-uri ai le critic\ pentru inactivitate, infiinieaz\ ai desfiinieaz\ partide, guverneaz\ ai fac opoziiie.
Avantajul femeilor este acela c\, deocamdat\, sint trase de minec\ doar
in sensul ONG-urilor, in care ele deiin o participare de 46%5 3 . Num\rul ONG-urilor
inregistrate dep\aeate 12 000, dar cele dedicate explicit problemelor femeilor sint in jur de 5054 . Se constituie ins\ aceste organizaiii intr-o miacare in favoarea femeilor? Supoziiia mea este aceea c\ la ora actual\ ele pot s\ fie doar factori ai miac\rii unei miac\ri a femeilor, adic\ un primum movens, dar nu un movens.
Ampla cercetare a Laurei Grünberg confirm\ aceast\ supoziiie. Raiiunile implic\rii femeilor in astfel de NGO-uri sint prea puiin legate de politici conatiente ai mai ales de politici afirmative. Ele tind mai mult spre rezolvarea unor probleme generale (deci vagi), spre o coagulare de tip activit\ii de caritate ai de sprijinire a familiei. Citeva vizeaz\ ca domeniu drepturile femeilor55 , proteciia impotriva violeniei; fiinieaz\ asociaiii profesionale ale femeilor, asociaiii pentru integrare profesional\ a femeilor aomere, pentru femei de afaceri. Doar dou\ ONG-uri
iai asum\ explicit caracterul feminist, ambele fiind profilate pe studii de gen
ANA: Societate de Analize Feministe ai Gender: Centru de studii ale identit\iii feminine. Ele coopereaz\ cu alte organizaiii implicit feministe: Asociaiia Fetelor
Ghizi, SIRDO, SECS, Ariadna (Asociaiia Jurnalistelor). Exist\ un num\r semni ficativ de Asociaiii Naiionale ale Femeilor.
In 1995, aceste organizaiii au avut iniiiativa constituirii Grupului 22 pentru democraiia paritar\. Proiectul a fost sprijinit prin preg\tire pentru campanie electoral\ pentru femei, prin asocierea organizaiiilor de femei din diferite partide politice. Rezultatele acestei iniiiative au fost departe de aatept\ri. Alegerile locale ai cele generale n-au f\cut decit s\ int\reasc\ in plus marginalizarea politic\ a femeilor. Cauzele acestor eaecuri le putem g\si in multe p\cate ale
ONG-urilor: lipsa unei agende comune, neinsuairea unui limbaj specializat, a teoriilor ai politicilor de gen, amatorismul, teama de deviani\ 5 6, concentrarea pe a ajuta femeile, nu pe a le emancipa.
Dar acestea, al\turi de patriarhatul f\r\ taii , nu sint singurele cauze. In
Romania actual\, maturizarea vieiii politice nu a ajuns `nc\ nici m\car la stadiul unei miac\ri liberale ai ecologiste cu suport popular, in ciuda num\rului mare de partide liberale ai a particip\rii liberalilor la guvernare. Procesele politice care se petrec aici progreseaz\ intr-un mod foarte diferit de cele din spaiiul vestic. Conservatorismul societ\iilor post-comuniste este de stinga (comunist ai socialist), c\ci interesele multor oameni sint legate de economia centralizat\.
Lui i se adaug\ in politicile pentru femei, in cele ale drept\iii restitutive, in cele educaiionale conservatorismul de dreapta. Democraiii noatri nu sint cei care fac coreciii nedrept\iilor create de liberalism, ci celor create de etatism.
Pe acest fond, o miacare feminist\ de bun\ seam\ c\ nu seam\n\ prea mult din punct de vedere politic cu una apusean\, c\ci mai intii ea nu se leag\ de o politic\ orientat\ spre drepturi ai, mai ales, spre dreptul la autoafirmare in variant\ liberal\. Societatea romaneasc\ s-a maturizat prin trecerea de la comunism spre social-democraiie ai creatin-democraiie. Varianta liberal\ este inc\ marea ei abseni\. Str\pungerile liberale nu au venit pe calea presiunilor interne, a cererii interne, ci mai degrab\ prin presiuni de integrare european\. Noua legislaiie a ap\rut de obicei ca import de legi, nu ca presiune normativ\ intern\57.
Supoziiia mea este aceea c\, cel puiin in perioada urm\toare, miacarea femeilor va imp\rt\ai o soart\ comun\ cu cea liberal\.