f4q1qq
Inspectia scolara reprezinta o forma de activitate manageriala care urmareste
e-valuarea si indrumarea unitatilor de invatamant, prin actiuni
specifice proiectate si rea-
lizate de la nivel central (Ministerul invatamantului), teritorial
(Inspectoratul Scolar) si local (conducerea organizatiei scolare). Aceasta forma
de activitate manageriala presupune respectarea si valorificarea unor norme
socio-profesionale validate la nivel de politica a educatiei.
Proiectarea inspectiei scolare are in vedere problematica specifica sistemului
si procesului de invatamant.
Problematica sistemului de invatamant solicita inspectiei scolare
proiectarea unor actiuni de evaluare si indrumare care vizeaza: a) relatiile
societate-scoala angajate la nivel national, teritorial si local; b) structurile
functionale sustinute in plan material, u-man, financiar; c) programele
strategice, tactice si operationale activate la nivel de politica educationala
transpusa in plan national, teritorial, local; d) metodologiile validate
conform orientarilor oficiale adaptate/adaptabile la conditiile zonale si locale;
e) spatiul si timpul real/potential, disponibil pentru realizarea obiectivelor
pedagogice generale, specifice, concrete, ale fiecarui sector de activitate;
f) mecanismele de formare si perfectionare a celor angajati in realizarea
obiectivelor pedagogice; g) raporturile cu reprezentantii comunitatii educative
locale, in mod special cu familia; h) resursele pedagogice valorificate
la nivelul fiecarei organizatii scolare.
Problematica procesului de invatamant solicita inspectiei scolare
proiectarea unor actiuni de evaluare si indrumare care vizeaza: a) conditiile
generale si particulare de realizare si perfectionare continua a "relatiei
educative" dintre cadrul didactic si elev; b) calitatile generale si speciale
ale personalitatii cadrului didactic (cultura generala, psihopedagogica, sociala;
competenta pedagogica validata in cadrul sistemului de formare initiala
si continua; capacitateaa manageriala probata in activitatea didactica,
activitatea metodica si de cercetare stiintifica; activitatea de conducere a
organizatiei scolare, exersata direct sau indirect la diferite niveluri macrostructurale
si microstruc-turale); c) situatiile pedagogice generate de stilul echipei didactice,
ambianta educationala existenta, raporturile cu mediul etc. ( Mialaret, Gaston,
, .-)
Continutul inspectiei scolare vizeaza "aspectele metodologice ale cresterii
calitatii procesului de invatamant", dependente de: a) activitatea
de ansamblu - scolara si ex-trascolara - sau o parte a ei: didactica, educativa,
economico-financiara; b) activitatea uneia sau mai multor organizatii scolare;
c) activitatea unui cadru didactic sau a unei echipe didactice; d) activitatea
realizata la o disciplina sau la mai multe discipline de invatamant
( Jinga, Ioan, , .).
Definitia traditionala considera inspectia scolara ca "principala forma
de control" care vizeaza: verificarea sistematica a modului de indeplinire
a hotararilor si instructiunilor elaborate, central, teritorial si local;
aprecierea calitatatii activitatii directorilor de scoli si a cadrelor didactice
de toate specialitatile; obtinerea si difuzarea informatiilor pedagogice, relevante
social, pentru factorii de decizie situati la nivel teritorial (inspectoratul
scolar) si central (Ministerul invatamantului); stimularea perfectionarii
continue a cadrelor didactice din/in unitatile de invatamant
evaluate si indrumate.
Definitia moderna a inspectiei scolare subordoneaza operatia de control actiunii
complexe de evaluare a organizatiei scolare la nivelul "unui sistem deschis"
- "sensibil la factori imprevizibili la plecare", constientizati si
valorificati la "iesire" in termeni de diagnoza si de prognoza
manageriala ( Dictionniare encyclopedique de l'education et de laformation,
, .).).
Dintr-o perspectiva manageriala - proprie institutiilor sociale complexe - inspectia
scolara reprezinta un ansamblu de actiuni pedagogice de evaluare si de indrumare
pedagogica a organizatiei scolare, integrate in cadrul activitatii de
conducere globala, optima si strategica a sistemului si a procesului de invatamant.
Evolutia inspectiei scolare "variaza dupa natura si caracteristicile sistemelor
de invatamant". Tendinta sa generala evidentiaza insa
importanta evaluarii globale a sistemului in functie de eficienta procesului
de invatamant, demonstrata prin modul de realizare a obiectivelor
generale si specifice ale organizatiei scolare si prin calitatea e-fectiva a
echipei didactice si de conducere. Aceasta tendinta asigura evaluarea activitatii
de proiectare pedagogica (a planului de invatamant, a programelor
si a manualelor scolare) si a procesului de formare initiala si continua a cadrelor
didactice, asumata la nivel de politica a educatiei.
Evolutia contemporana a inspectiei scolare urmeaza logica managementului educatiei,
centrata pe: a) conceperea inspectiei generale ca "o vocatie generala",
care acopera nu numai problematica "instructiei publice", ci evaluarea
globala a "educatiei nationale; b) renovarea continua a tehnologiilor de
evaluare sociala, care vizeaza aprecierea globala a politicilor educatiei prin
"rapoarte anuale" care stau la baza proiectelor strategice elaborate
la nivelul organizatiilor scolare; c) angajarea fortelor care reprezinta comunitatea
educativa locala, in general, si comunitatea profesionala locala, in
special, in evaluarea operativa, optima, a organizatiilor scolare, evaluare
bazata pe respectarea integrala a standardelor pedagogice de nivel national;
d) deschiderea sociala a procesului de recrutare a inspectorilor scolari, care
exprima "un nou echilibru" intre viziunea de ansamblu si cunoasterea
diversitatii organizatiilor scolare, intre problematica sistemului de
invatamant si problematica mediului inconjurator (idem, .
-).
Realizarea "managementului instructional" impune "reconsiderarea
activitatii de control si indrumare a inspectiei scolare" (subl.autorului).
Calitatea inspectiei scolare, care urmareste, in mod special: mentinerea
personalului didactic "de conducere si de predare", in actualitatea
stiintifica, tehnologica, pedagogica si culturala; promovarea informatiei de
ultima ora in domeniul formarii socioprofesionale; facilitarea schimbului
de informatii si de experienta intre organizatiile scolare integrate la
nivelul sistemului de invatamant; schimbarea opticii de apreciere
a cadrelor didactice si a organizatiilor scolare in functie de exigentele
proiectarii pedagogice curriculare, centrata pe interesele elevului/studentului
si ale comunitatii educative; valorificarea resurselor de evaluare pozitiva,
centrata pe "selectionarea dominantelor pozitive si generalizarea acestora
la scara" organizatiei scolare respective; formarea initiala si continua
a inspectorilor scolari, proveniti din interiorul sistemului de invatamant,
in calitate de reprezentanti de varf ai comunitatii didactice locale,
teritoriale, nationale ( Jinga, I-oan, , .-).
Perfectionarea inspectiei scolare implica perfectionarea activitatii de evaluare
a organizatiei scolare in cadrul unui proces care include trei etape sau
actiuni manageriale: a) obtinerea informatiei si valorificarea sa pana
la nivelul unei "banci de date"; b) prelucrarea statistica a informatiei,
prin metode clasice si moderne (in special prin calculator) pentru aprofundarea
analizei fenomenelor educationale semnificative la nivelul institutiei respective;
c) elaborarea aprecierilor pe baza criteriilor pedagogice relevante social care
asigura "sesizarea notelor caracteristice ale fenomenelor educationale"
aflate in studiu (idem, .-).
Regandirea inspectiei scolare din perspectiva democratizarii invatamantului
impune criterii noi de formare initiala si continua a cadrelor de conducere.
Saltul "de la politica de cadre la politica educatiei" presupune respectarea
si valorificarea integrala a doua principii: principiul reprezentarii, care
vizeaza promovarea in functii de inspectori scolari a cadrelor didactice
care reflecta calitatile si aspiratiile esentiale ale comunitatii socioprofesionale;
principiul legitimitatii, care marcheaza capacitatea de actiune a inspectorilor
scolari, realizabila in termeni de autoritate stiintifica si de responsabilitate
politica.
Perspectiva manageriala confera inspectiei scolare calitati de conducere globala-optima-inovatoare
a organizatiei scolare realizabile prin actiuni de informare-evalu-are-comunicare
pedagogica adecvata, care angajeaza respectarea si valorificarea a doua principii:
principiul prioritatii functiilor inspectiei scolare in raport cu struturile
inspectiei scolare; principiul prioritatii actiunii manageriale de evaluare
in raport cu operatiile de control, subordonate scopurilor manageriale
ale acesteia (masurare-apreciere-decizie).
Proiectarea unui model managerial al inspectiei scolare angajeaza trei categorii
de obiective pedagogice: a) obiective pedagogice generale /corespunzatoare celor trei functii ale conducerii
manageriale: planifware-organizare a activitatii organizatiei scolare la nivel
de sistem; orientare-indrumare metodologica a activitatii organizatiei
scolare la nivelul procesului de invatamant; reglare-autoreglare
a activitatii organizatiei scolare respective, la nivel de sistem si de proces,
prin actiuni de perfectionare si de cercetare didactica; b) obiective pedagogice s/?ec(/ice/corespunzatoare actiunilor de: informare
manageriala in legatura cu activitatea desfasurata in organizatia
scolara respectiva; evaluare manageriala, realizata cu scop de masurare-apreciere/diagnoza-decizie,
cu valoare de prognoza; comunicare manageriala a deciziei cu scop de previziune-planificare-pro-gramare
a activitatii in organizatia scolara respectiva in cadrul viitorului
ciclu managerial; c) obiective pedagogice concrete /corespunzatoare operatiilor de control subordonate
actiunilor manageriale de informare-evaluare-comunicare.
Proiectarea manageriala a inspectiei scolare presupune, in acelasi timp,
elaborarea unor instrumente de evaluare, elaborate pe baza a doua modele pedagogice:
- modelul cercetarii pedagogice, bazat pe imbinarea investigatiei longitudinale
cu investigatia transversala ( raportul dintre fisa de observatie si fisa de
analiza-sin-teza a activitatii didactice/educative);
- modelul proiectarii pedagogice bazat pe corelatia existenta intre elementele
structurale (obiective-continuturi-metodologie) ale activitatii inspectate si
rezultatele globale evaluate (randamentul scolar, calitatea corelatiei subiect-obiect)
- criteriile de evaluare implicate in fisa de analiza-sinteza a activitatii
didactice/educative.
Taxonomia manageriala a inspectiei scolare urmareste ordonarea clasificarilor
propuse in literatura de specialitate prin avansarea unor criterii de
maxima rigurozitate pedagogica ( Dictionar de pedagogie, ', .).
Clasificarile propuse in literatura de specialitate au in vedere
doua activitati de conducere specifice, care definesc: a) formele inspectiei scolare ( Jinga, Ioan, , . -): inspectia scolara de specialitate;
inspectia scolara speciala; inspectia tematica (a activitatii de conducere,
a activitatii educative, a activitatii profesorului-diriginte, a activitatii
de orientare scolara si profesionala etc); inspectia frontala. b) modalitatile de realizare a inspectiei scolare prin obiective si trasaturi
specifice ( Joita, Elena, , .-): inspectia scolara de specialitate; inspectia
scolara tematica; inspectia scolara frontala; inspectia scolara de perfectionare.
Elaborarea unei taxonomii manageriale a inspectiei scolare presupune raportarea
acestor activitati specifice la teoria generala a conducerii globale- optime-strategice-inovatoare
a sistemului si a procesului de invatamant. Aceasta implica respectarea
a doua principii fundamentale: a) prioritatea functiilor manageriale in
raport cu structurile institutionale propuse pentru diferitele forme de organizare
efectiva a inspectiei scolare; b) stabilitatea actiunilor manageriale de informare-evaluare-comunicare
pedagogica a deciziei, care asigura coerenta activitatii de inspectie scolara
in orice varianta de organizare a acesteia.
Tipologia inspectiei scolare reflecta astfel functiile conducerii manageriale
a organizatiei scolare ia nivel de sistem si de proces.
Functia de planificare-organizare a sistemului de invatamant determina
realizarea unui tip de inspectie scolara care vizeaza evaluarea generala a activitatii
organizatiei scolare, dependenta de gradul de valorificare a resurselor pedagogice
(materiale, u-mane, financiare, informationale) existente. Acest tip de inspectie
scolara trebuie organizat la nivel central (Ministerul invatamantului),
teritorial (inspectoratul scolar), local (conducerea unitatii de invatamant).
Functia de orientare-indrumare metodologica a procesului de invatamant
determina realizarea unui tip de inspectie scolara care vizeaza evaluarea activitatii
didactice si educative proiectata la nivelul unei organizatii scolare. Acest
tip de inspectie trebuie organizat la nivel central (Ministerul invatamantului),
teritorial (inspectoratul scolar), local (conducerea unitatii de invatamant).
Functia de reglare-autoreglare a sistemului si a procesului de invatamant
determina realizarea unui tip special de inspectie scolara, care vizeaza, pe
de o parte, evaluarea activitatii cadrului didactic inscris la examenul
de definitivat, grad didactic II. grad didactic I, reciclare, iar pe de alta
parte, stimularea perfectionarii si cercetarii pedagogice la nivelul organizatiei
scolare. Acest tip special de inspectie scolara trebuie organizat la nivel central
(Ministerul invatamantului), teritorial (inspectorat scolar/casa
corpului didactic, centrul de asistenta psihopedagogica). local (conducerea
unitatii de invatamant/catedrele, comisiile metodice).
Continutul pedagogic al fiecarui tip de inspectie scolara corespunde amplitudinii
functiei manageriale exprimate la nivel central, teritorial si local.
Inspectia scolara generala, cu scop de evaluare generala a organizatiei scolare
-corespunzatoare functiei manageriale de planificare-organizare a sistemului
de invatamant - implica doua forme de institutionalizare a activitatii: a) inspectia scolara teritoriala, care evalueaza modul de proiectare si valorificare
a tuturor resurselor pedagogice existente (materiale-umane-financiare-informationale).
la nivel central (inspectia scolara teritoriala realizata de Ministerul invatamantului),
la nivel teritorial (inspecta scolara teritoriala realizata de inspectoratul
scolar), la nivel local (inspectia scolara realizata de conducerea unitatii
de invatamant); inspectorii scolari angajati in acest tip
de activitate au statut de inspector scolar teritorial. b) inspectia scolara de personal, care evalueaza modul de proiectare si valorificare
a tuturor resurselor umane existente, la nivel central (inspectia scolara de
personal, realizata de Ministerul invatamantului), la nivel teritorial
(inspectia scolara realizata de inspectoratul scolar), la nivel local (inspectia
scolara de personal realizata de conducerea unitatii de invatamant);
inspectorii scolari angajati in acest tip de activitate au statut de inspector
scolar de personal.
Inspectia scolara de specialitate, cu scop de evaluare a activitatii didactice
si, sau a activitatii educative - corespunzatoare functiei manageriale de orientare
-indrumare metodologica a procesului de invatamant - implica
doua forme de organizare: a) inspectia scolara realizata la disciplina de specialitate principala-secun-dara,(l,),
care evalueaza capacitatea cadrului didactic de proiectare a obiectivelor generale
si specifice ale procesului de invatamant si de operationalizare
a acestora in functie de conditiile concrete ale organizatiei scolare
respective si ale colectivului de elevi; b) inspectia scolara realizata la activitatea educativa (dirigentie, educatie
non-formala, colaborare cu familia, relatii cu comunitatea educativa locala
etc), care evalueaza capacitatea cadrului didactic de proiectare a obiectivelor
generale si specifice legate de formarea colectivului de elevi si a personalitatii
elevilor, de valorificarea potentialului acestora, prin implicarea efectiva
a educatiei permanente, etc.
Ambele forme de organizare a inspectiei scolare de specialitate trebuie realizate
la nivel central (inspectia scolara de specialitate, realizata de Ministerul
invatamantului), la nivel teritorial (inspectia scolara de specialitate,
realizata de inspectoratul scolar), la nivel local (inspectia scolara de specialitate,
realizata de conducerea unitatii de invatamant). Inspectorii scolari
angajati in acest tip de activitate au statut de inspector scolar de specialitate.
Inspectia scolara cu scop de perfectionare a activitatii organizatiei scolare
- corespunzatoare functiei de reglare-autoreglare a sistemului si a procesului
de invatamant - implica doua forme de organizare: a) inspectia scolara speciala pentru definitivat, grad didactic II, grad didactic
I, reciclare, care angajeaza factori responsabili de la nivel central (Ministerul
invatamantului, Institutul de Perfectionare a Cadrelor Didactice),
teritorial (inspectoratul scolar, casa corpului didactic, centrul de asistenta
psihopedagogica) si local (conducerea unitatii de invatamant, catedra,
comisia metodica); inspectorii scolari angajati in acest tip de activitate
au statut de inspector scolar-metodist; b) inspectia scolara speciala pentru stimularea perfectionarii si cercetarii
pedagogice la nivelul organizatiei scolare, care angajeaza factori responsabili
de la nivel central (Ministerul invatamantului. Institutul de Perfectionare
a Cadrelor Didactice, Institutul de Cercetari Pedagogice), teritorial (inspectoratul
scolar, casa corpului didactic, centrul de asistenta psihopedagogica) si local
(conducerea unitatii de invatamant, catedra, comisia metodica);
inspectorii scolari anagajati in acest tip de activitate au statut de
inspector scolar-consilier.
Modalitatile de organizare a inspectiei scolare - posibile in contextul
modelului de taxonomie prezentat anaterior - respecta specificul fiecarui tip
de activitate realizat in concordanta cu cele trei functii ale managementului
pedagogic. Ele valorifica, in a-celasi timp, anumite structuri adaptabile
si aplicabile in cadrul oricarui tip si forma de inspectie scolara. a) Inspectia scolara generala, cu cele doua forme de realizare (inspectia scolara
teritoriala si inspectia scolara de personal) implica doua modalitati de realizare:
inspectia scolara generala cu caracter global, care asigura evaluarea globala
a organizatiei scolare respective; inspectia scolara generala cu carater special,
care asigura rezolvarea unor probleme speciale (sesizari, reclamatii, comenzi,
solicitari etc.) prin activarea "corpului de control" (existent la
nivel central, teritorial sau local). b) Inspectia scolara de specialitate, cu cele doua forme de realizare (inspectia
scolara la disciplina de specialitate principala-secundara, ,; inspectia scolara
la activitatile educative) implica doua modalitati de realizare: inspectia scolara
de specialitate tematica (obiective specifice, adaptabile la cazuri individuale,
incluse in graficul inspectiei scolare sau impuse de anumite situatii:
evaluarea elevilor, operationalizarea obiectivelor, metodologia didactica valorificata,
optimizarea raportului dintre cultura generala-cultura de specialitate; cunoasterea
psihopedagogica a elevului; colaborarea cu familia etc); inspectia scolara de
specialitate curenta (cu obiective generale, adaptabile la situatia concreta,
conform graficului activitatilor de inspectie scolara).
c) Inspecpa scolara cu scop de perfectionare, cu cele doua forme de realizare
(inspectia scolara speciala pentru definitivat, gradul didactic II, gradul didactic
I, reciclare; inspectia scolara pentru stimularea perfectionarii si cercetarii
pedagogice) implica doua modalitati de realizare: inspectia scolara de perfectionare,
cu caracter general (pentru evaluarea globala a activitatii cadrului didactic:
evaluarea activitatii didactice la specialitatea principala-secundara; evaluarea
activitatii educative/ ca profe-sor-diriginte etc; evaluarea activitatii metodico-stiintifice);
inspectia scolara de perfectionare, cu caracter special (activitati-deschise;
activitati-model; proiecte de cercetare; sesiuni de comunicari stiintifice,
dezbateri etc);
Cele trei tipuri de inspectie scolara valorifica si alte modalitati de realizare
a activitatii, adaptabile la diferite situatii pedagogice, pe baza respectarii
urmatoarelor criterii manageriale: a) gradul de organizare si participare: inspectie scolara frontala (cu intreaga
e-chipa de inspectori scolari); inspectie scolara in echipa (microgrup)
de inspectori scolari; inspectie scolara individuala (cu un inspector scolar); b) orientarea principala a inspectiei scolare: inspectie scolara curenta (teritoriala,
de personal, de specialitate, de perfectionare); inspectie scolara tematica
(teritoriala, de personal, de specialitate, de perfectionare); c) obiectivele pedagogice prioritare: inspectie scolara generala (accent pe
obiective generale); inspectie scolara speciala (accent pe obiective specifice,
operationalizate la diferite niveluri); inspectie scolara individualizata (accent
pe anumite obiective concrete).
Institutiile care pot realiza inspectia scolara functioneaza la nivel central
(Ministerul invatamantului) si teritorial (inspectoratul scolar).
Perspectiva manageriala, implica saltul de la "ierarhiile verticale"
- ineficiente pentru rezolvarea problemelor sociale complexe - la "retele
orizontale pentru cunoastere", specifice societatii postindustriale de
tip informational, care ofera posibilitatea: "de a obtine usor informatiile"
relevante social; de a impartasi rapid, idei, solutii", strategii
de perfectionare a activitatii; de a crea legaturi operationale intre
oameni si grupuri de oameni; de a imbunatati permanent productivitatea
muncii si conditiile de lucru; de a construi "o forma de comunicare si
interactiune, corespunzatoare viitorului sarac in energie dar bogat in
informatii al anilor ' si al celor urmatori" ( Naisbitt, John, , .-).
Ierarhia verticala a inspectiei scolare ofera doar schema birocratica de organizare
conventionala a activitatii de conducere a scolii la nivel de sistem si de proces.
Schema manageriala de organizare globala, optima, inovatoare, a inspectiei scolare
presupune activarea unor retele orizontale, la toate nivelurile de conducere.
O asemenea organigrama manageriala a sistemului de invatamant ofera
posibilitatea realizarii activitatilor de inspectie scolara si pe orizontala
sistemului, la toate nivelurile a-cestuia: a) La nivel central, prin crearea retelelor functionale dependente de: Institutul
National de Cercetari Pedagogice; Institutul National pentru Formarea Initiala
si Continua a Cadrelor Didactice; Comisia Nationala pentru Proiectarea Continutului
Procesului de invatamant; Comisia Nationala pentru Evaluarea Procesului
de invatamant. b) La nivel teritorial, prin crearea retelelor functionale dependente de: Filialele
Institutului National de Cercetari Pedagogice; Filialele Institutului National
pentru Formarea Initiala si Continua a Cadrelor Didactice; Casa Corpului Didactic;
Centrul de Asistenta Psihopedagogica a Cadrelor Didactice, Elevilor si Parintilor;
Consiliile consultative teritoriale, organizate pe specialitati.
c) La nivel local: Consiliul de conducere ale unitatii de invatamant;
Cabinetul metodic; Comisia/catedra metodica de specialitate.
Activarea acestor retele asigura circulatia rapida a informatiei pe verticala
si orizontala sistemului, contribuind decisiv la cresterea functionalitatii
pedagogice a inspectiei scolare. Ca structuri institutionale, care reflecta
o anumita linie de politica a educatiei, aceste retele pot asigura, pe de o
parte, baza sociala de selectie a inspectorilor scolari, dar si a profesorilor-cercetatori
si a profesorilor angajati in domeniul formarii initiale si continue a
cadrelor didactice; pe de alta parte ele asigura baza de valorificare, in
domeniul inspectiei scolare, a cadrelor didactice care au acumulat deja o experienta
relevanta la diferite niveluri ale conducerii scolii.
Conducerea manageriala ofera posibilitatea institutionalizarii unor grade pedagogice,
care asigura inspectorului scolar un statut profesional corespunzator pe tot
parcursul carierei sale didactice: inspector scolar (gradul III): inspector
scolar principal (gradul II); inspector scolar general (gradul I).
Aceste grade - care ar putea fi obtinute prin examene de competenta pedagogica
specifica domeniului - devin obligatorii pentru inspectorii scolari angajati
in Ministerul invatamantului si in inspectoratele scolare.
Ele pot fi valabile si dupa trecerea la catedra a inspectorilor scolari, care
pot fi integrati si valorificati in diferite retele functionale activate
la nivelul conducerii organizatiei scolare, pe verticala si pe orizontala sistemului.
Instrumentele pedagogice ale inspectiei scolare valorifica mecanismele axiologice
ale noii paradigme de conducere manageriala a sistemului si a procesului de
invatamant. Ele respecta cerintele metodologice de etapizare a activitatii
de inspectie scolara si fundamentele teoretice ale acesteia stabilizate epistemic
in raport cu functiile manageriale angajate la nivel de politica a educatiei.
Instrumentele de etapizare a inspectiei scolare trebuie elaborate la nivelul
tuturor tipurilor si modalitatilor de realizare a evaluarii organizatiei scolare,
la nivel de sistem si de proces. Aceste instrumente valorifica "succesiunea
logica" dar si interferenta functionala a operatiilor de control ( Jinga,
Ioan, , .-) angajate la nivelul actiunilor de informare-evaluare-indrumare
pedagogica, proprii activitatii de conducere manageriala a organizatiei scolare
: a) Planificarea inspectiei scolare: pe unitati de invatamant; pe
cadre didactice; pe discipline de invatamant; pe domenii, probleme
etc. b) Pregatirea inspectiei scolare: conform tipului si modalitatii de inspectie
scolara (generala, de specialitate, de perfectionare; frontala. in echipa,
individuala; curenta, tematica etc); pe baza studierii documentelor de: politica
a educatiei; proiectare pedagogica (plan de invatamant, programe
scolare, manuale scolare, materiale didactice, indrumari metodice); evaluare
a activitatii scolii, a cadrului didactic etc, care urmeaza sa faca obiectul
inspectiei scolare; pe baza antrenarii manageriale a echipei, in cazul
inspectiei scolare colective; pe baza anticiparii unor miscari strategice si
tactice necesare pentru eficientizarea activitatii de inspectie scolara; pe
baza elaborarii unui scenariu pedagogic si social al inspectiei scolare. c) Organizarea inspectiei scolare: definitivarea planului de inspectie scolara,
prin raportare la graficul lunar, trimestrial, anual; stabilirea responsabilitatilor
individuale si colective; stabilirea relatiilor ierarhice verticale si in
retea; definitivarea instrumentelor de evaluare; discutarea problemelor-cheie
si a conceptelor-cheie: perfectarea scenariului pedagogic si social al inspectiei
scolare. d) Desfasurarea inspectiei scolare: "informarea celor inspectati asupra
scopului, duratei, continutului controlului", ceea ce in perspectiva
manageriala presupune comunicarea axiologica a obiectivelor inspectiei scolare;
stabilirea programului de activitate in timpul inspectiei scolare, impreuna
cu cei inspectati; crearea climatului psihosocial de colaborare si incredere
reciproca intre evaluator si cei evaluati; discutarea speciala a problematicii
inspectiei scolare cu factorii de raspundere de la nivelul organizatiei scolare/colectivitatii
care urmeaza sa fie evaluata pentru depistarea "punctelor nevralgice";
operationalizarea actiunilor de evaluare: responsabilitati-termene exacte de
indeplinire, modalitati de finalizare imediata, pe termen scurt-mediu;
imbinarea, in cadrul controlului, a variabilelor independente (care
tin de sistem) cu variabilele dependente (care tin proces, de cadru didactic);
valorificarea speciala a rezultatelor evaluate de inspector scolar la nivelul
activitatii didactice si la nivelul activitatii educative realizata in
cadrul organizatiei scolare, pe comisii, catedre, individual. e) Finalizarea inspectiei scolare, in plan individual si in plan
colectiv (catedra, comisie metodica; consiliul pedagogic al organizatiei scolare):
la nivel de proces verbal; la nivel de ghid de indrumare metodologica; f) Valorificarea pedagogica si sociala a inspectiei scolare: la nivelul organizatiei
scolare evaluate; la nivel zonal, teritorial; la nivel national; in planul
cercetarii pedagogice aplicative; in planul cercetarii pedagogice orientative
si fundamentale; in planul perfectionarii proiecarii pedagogice/didactice;
in planul perfectionarii politicii educatiei.
Instrumentele pedagogice ale inspectiei scolare generale sunt lansate, in
mod special, la nivelul conducerii manageriale centrale si teritoriale. Prin
raportare la actiunile managementului pedagogic un instrument operabil in
inspectia scolara teritoriala (si de personal) poate avea urmatoarea structura
de functionare: a) Informarea manageriala in legatura cu:
- calitatea valorificarii resurselor pedagogice existente/potentiale: materiale,
umane, financiare, informationale;
- calitatea planificarii activitatii: plan general - plan pe domenii de activitate
- planuri individuale;
- calitatea relatiei planificare-organizare: accent pe operationalizarea planului
general de munca, planului consiliului de conducere, planurilor comisiilor metodice
(cu accente particulare in cazul sesizarii sau identificarii unor probleme
speciale). b) Evaluarea manageriala prin:
-fisa de investigatie longitudinala necesara pentru masurarea cantitativa a
faptelor pedagogice/consemnarea acesteia, la nivel de "dare de seama";
-fisa de investigatie transversala necesara pentru aprecierea calitativa a faptelor
pedagogice prin raportare la obiectivele generale si specifice ale organizatiei
scolare respective/ consemnarea acesteia la nivel de "diagnoza"; finalizarea
diagnozei prin: calificativ initial (foarte bine-bine-mediu-slab) si caracterizare
sintetica (situatia resurse-lor/varianile independente de organizatia scolara
respectiva - dependente de organizatia scolara respectiva; valorificarea resurselor
la nivelul relatiei planificare-organi-zare-implementare-perfectionare); defimtivarea
deciziei prin: calificativ final cu valoare de prognoza care: anticipeaza tipurile
de schimbare necesare, la nivel de obiective generale si specifice de corectare
imediata, ameliorare (generala, speciala), ajustare structurala, restructurare
reformatoare; operationalizaza tipurile de schimbare anticipate, la nivel de
obiective concrete, prezentate ca: ipoteze de lucru, cu raspunderi (indi-viduale.colective)
si termene exacte de indeplinire. c) Comunicarea pedagogica a deciziei, prin: proces verbal-tip; indrumare
metodologica, prezentata la nivel de: ghid metodologic, scrisoare metodica,
expunere-dez-batere cu valoare de orientare metodologica, realizata la nivel
de consiliu pedagogic, consiliu de conducere, comisie metodica, informare individualiazata
asupra rezultatelor inspectiei scolare.
Finalizarea inspectiei scolare generale, teritoriale sau de personal poate valorifica
si alte instrumente de genul celor sugerate in literatura de specialitate:
fisa de redactare a unei decizii, fisa operationalizata a postului, fisa de
evaluare a organizatiei scolare operabila conform criteriilor incluse in
regulamentul de ordine interioara, fisa de evaluare a activitatii directorului
etc. ( Joita, Elena,, .-).
Instrumentele inspectiei scolare de specialitate implica elaborarea unor modele
de evaluare validate pe criterii pedagogice, relevante social, aplicabile diferentiat
la nivelul activitatii didactice si educative. Doua asemenea criterii de maxima
generalitate asigura eficienta manageriala a instrumentelor inspectiei scolare,
indiferent de forma particulara de elaborare si de manifestare a acestora: a) criteriul imbinarii tipului de investigatie longitudinala, cu tipul
de investigatie transversala, necesar in evaluarea activitatii didactice
sau/si a activitatii educative realizata, mai ales, la orele de dirigentie; b) criteriul proiectarii pedagogice a activitatii de evaluare a procesului instructiv,
realizat la diferite discipline scolare sau a procesului educativ, realizai.
in mod special, la orele de dirigentie.
imbinarea investigatiei longitudinale cu investigatia transversala raspunde
necesitatilor metodologice fundamentale ale cercetarii pedagogice orientative
si aplicative ( Holban, Ion, coordonator, , .-).
Investigatia longitudinala vizeaza acumularea cantitativa a unor informatii
despre fenomenul cercetat - activitatea didactica sau activitatea educativa
inspectata. Ea nu angajeaza, deocamdata, o judecata de valoare semnificativa
pedagogic. Din aceasta perspectiva, investigatia longitudinala corespunde actiunii
manageriale de evaluare initiala, cu scop de masurare, care deschide calea spre
diagnoza fenomenului cercetat. in cazul evaluarii activitatii didactice
(sau a activitatii educative), investigatia longitudinala presupune elaborarea
unei fise de observatie, instrument de lucru preliminar necesar oricarui inspector
scolar, director de scoala, profesor-metodist, profesor-consilier, profesor-cercetator,
aflat in situatia de a masura nivelul unei lectii, sau al unei ore de
dirigentie.
Investigatia transversala vizeaza prelucrarea calitativa a informatiilor cantitative
acumulate pe baza criteriilor de proiectare pedagogica relevante, la nivel general
si particular, in cazul activitatilor didactice, respectiv al activitatilor
educative, realiza-te,in mod special, prin orele de dirigentie ( , , ,
B). Din aceasta perspectiva, investigatia transversala corespunde actiunii manageriale
de evaluare finala, cu scop de apreciere a fenomenului cercetat. Diagnoza rezultata,
deschisa spre o decizie manageriala cu valoare de prognoza pedagogica, presupune
elaborarea unei fise de analiza-sinteza a activitatii didactice asistate/inspectate,
respectiv a activitatii educative/orei de dirigentie asistate/inspectate. Acest
instrument finalizeaza inspectia scolara de specialitate, asigurand continuitatea
actiunilor de conducere manageriala a organizatiei scolare in termeni
de "intrare" - "iesire" in/din sistem, care ofera
relevanta sociala starii actuale a procesului de invatamant, potentialului
sau, trecut, prezent si viitor, de evolutie pedagogica.
Instrumentele inspectiei scolare de specialitate, aplicabile in cazul
activitatii didactice, sunt: fisa de investigatie longitudinala a activitatii
didactice si fisa de evaluare finala a activitatii didactice.
A) Fisa de investigatie longitudinala - corespunzatoare tipului de investigatie
longitudinala - valorifica mai ales metoda observatiei, solicitand insa
din partea evaluatorului (inspectorului scolar, directorului etc.) o atitudine
de experimentator. Ea permite delimitarea elementelor pozitive-negative chiar
in timpul activitatii de inspectie scolara de specialitate, prin raportare
la criteriile proiectarii pedagogice (obiective - continuturi
- metodologie de predare invatare-evaluare), determinante ulterior in
realizarea fisei de evaluare finala. in plus completarea fisei de investigatie
longitudinala include, anterior si ulterior, valorificarea altor metode care
sprijina, completeaza, nuanteaza, proceseaza, perfecteaza, observatia inspectorului
scolar: metoda analizei documentelor scolare, metoda analizei produselor activitatii
elevilor (si profesorilor), metoda biografica, metoda convorbirii (cu cadrul
didactic asistat, cu elevii, cu alte cadre didactice: directorul scolii, responsabilul
comisiei/catedrei metodice etc).