Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    
 
 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?



Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
 
despre:
 
INSPECTIA SCOLARA
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 


f4q1qq
Inspectia scolara reprezinta o forma de activitate manageriala care urmareste e-valuarea si indrumarea unitatilor de invatamant, prin actiuni specifice proiectate si rea-

lizate de la nivel central (Ministerul invatamantului), teritorial (Inspectoratul Scolar) si local (conducerea organizatiei scolare). Aceasta forma de activitate manageriala presupune respectarea si valorificarea unor norme socio-profesionale validate la nivel de politica a educatiei.
Proiectarea inspectiei scolare are in vedere problematica specifica sistemului si procesului de invatamant.
Problematica sistemului de invatamant solicita inspectiei scolare proiectarea unor actiuni de evaluare si indrumare care vizeaza: a) relatiile societate-scoala angajate la nivel national, teritorial si local; b) structurile functionale sustinute in plan material, u-man, financiar; c) programele strategice, tactice si operationale activate la nivel de politica educationala transpusa in plan national, teritorial, local; d) metodologiile validate conform orientarilor oficiale adaptate/adaptabile la conditiile zonale si locale; e) spatiul si timpul real/potential, disponibil pentru realizarea obiectivelor pedagogice generale, specifice, concrete, ale fiecarui sector de activitate; f) mecanismele de formare si perfectionare a celor angajati in realizarea obiectivelor pedagogice; g) raporturile cu reprezentantii comunitatii educative locale, in mod special cu familia; h) resursele pedagogice valorificate la nivelul fiecarei organizatii scolare.
Problematica procesului de invatamant solicita inspectiei scolare proiectarea unor actiuni de evaluare si indrumare care vizeaza: a) conditiile generale si particulare de realizare si perfectionare continua a "relatiei educative" dintre cadrul didactic si elev; b) calitatile generale si speciale ale personalitatii cadrului didactic (cultura generala, psihopedagogica, sociala; competenta pedagogica validata in cadrul sistemului de formare initiala si continua; capacitateaa manageriala probata in activitatea didactica, activitatea metodica si de cercetare stiintifica; activitatea de conducere a organizatiei scolare, exersata direct sau indirect la diferite niveluri macrostructurale si microstruc-turale); c) situatiile pedagogice generate de stilul echipei didactice, ambianta educationala existenta, raporturile cu mediul etc. ( Mialaret, Gaston, , .-)
Continutul inspectiei scolare vizeaza "aspectele metodologice ale cresterii calitatii procesului de invatamant", dependente de: a) activitatea de ansamblu - scolara si ex-trascolara - sau o parte a ei: didactica, educativa, economico-financiara; b) activitatea uneia sau mai multor organizatii scolare; c) activitatea unui cadru didactic sau a unei echipe didactice; d) activitatea realizata la o disciplina sau la mai multe discipline de invatamant ( Jinga, Ioan, , .).
Definitia traditionala considera inspectia scolara ca "principala forma de control" care vizeaza: verificarea sistematica a modului de indeplinire a hotararilor si instructiunilor elaborate, central, teritorial si local; aprecierea calitatatii activitatii directorilor de scoli si a cadrelor didactice de toate specialitatile; obtinerea si difuzarea informatiilor pedagogice, relevante social, pentru factorii de decizie situati la nivel teritorial (inspectoratul scolar) si central (Ministerul invatamantului); stimularea perfectionarii continue a cadrelor didactice din/in unitatile de invatamant evaluate si indrumate.
Definitia moderna a inspectiei scolare subordoneaza operatia de control actiunii complexe de evaluare a organizatiei scolare la nivelul "unui sistem deschis" - "sensibil la factori imprevizibili la plecare", constientizati si valorificati la "iesire" in termeni de diagnoza si de prognoza manageriala ( Dictionniare encyclopedique de l'education et de laformation, , .).).
Dintr-o perspectiva manageriala - proprie institutiilor sociale complexe - inspectia scolara reprezinta un ansamblu de actiuni pedagogice de evaluare si de indrumare pedagogica a organizatiei scolare, integrate in cadrul activitatii de conducere globala, optima si strategica a sistemului si a procesului de invatamant.
Evolutia inspectiei scolare "variaza dupa natura si caracteristicile sistemelor de invatamant". Tendinta sa generala evidentiaza insa importanta evaluarii globale a sistemului in functie de eficienta procesului de invatamant, demonstrata prin modul de realizare a obiectivelor generale si specifice ale organizatiei scolare si prin calitatea e-fectiva a echipei didactice si de conducere. Aceasta tendinta asigura evaluarea activitatii de proiectare pedagogica (a planului de invatamant, a programelor si a manualelor scolare) si a procesului de formare initiala si continua a cadrelor didactice, asumata la nivel de politica a educatiei.
Evolutia contemporana a inspectiei scolare urmeaza logica managementului educatiei, centrata pe: a) conceperea inspectiei generale ca "o vocatie generala", care acopera nu numai problematica "instructiei publice", ci evaluarea globala a "educatiei nationale; b) renovarea continua a tehnologiilor de evaluare sociala, care vizeaza aprecierea globala a politicilor educatiei prin "rapoarte anuale" care stau la baza proiectelor strategice elaborate la nivelul organizatiilor scolare; c) angajarea fortelor care reprezinta comunitatea educativa locala, in general, si comunitatea profesionala locala, in special, in evaluarea operativa, optima, a organizatiilor scolare, evaluare bazata pe respectarea integrala a standardelor pedagogice de nivel national; d) deschiderea sociala a procesului de recrutare a inspectorilor scolari, care exprima "un nou echilibru" intre viziunea de ansamblu si cunoasterea diversitatii organizatiilor scolare, intre problematica sistemului de invatamant si problematica mediului inconjurator (idem, . -).
Realizarea "managementului instructional" impune "reconsiderarea activitatii de control si indrumare a inspectiei scolare" (subl.autorului). Calitatea inspectiei scolare, care urmareste, in mod special: mentinerea personalului didactic "de conducere si de predare", in actualitatea stiintifica, tehnologica, pedagogica si culturala; promovarea informatiei de ultima ora in domeniul formarii socioprofesionale; facilitarea schimbului de informatii si de experienta intre organizatiile scolare integrate la nivelul sistemului de invatamant; schimbarea opticii de apreciere a cadrelor didactice si a organizatiilor scolare in functie de exigentele proiectarii pedagogice curriculare, centrata pe interesele elevului/studentului si ale comunitatii educative; valorificarea resurselor de evaluare pozitiva, centrata pe "selectionarea dominantelor pozitive si generalizarea acestora la scara" organizatiei scolare respective; formarea initiala si continua a inspectorilor scolari, proveniti din interiorul sistemului de invatamant, in calitate de reprezentanti de varf ai comunitatii didactice locale, teritoriale, nationale ( Jinga, I-oan, , .-).
Perfectionarea inspectiei scolare implica perfectionarea activitatii de evaluare a organizatiei scolare in cadrul unui proces care include trei etape sau actiuni manageriale: a) obtinerea informatiei si valorificarea sa pana la nivelul unei "banci de date"; b) prelucrarea statistica a informatiei, prin metode clasice si moderne (in special prin calculator) pentru aprofundarea analizei fenomenelor educationale semnificative la nivelul institutiei respective; c) elaborarea aprecierilor pe baza criteriilor pedagogice relevante social care asigura "sesizarea notelor caracteristice ale fenomenelor educationale" aflate in studiu (idem, .-).
Regandirea inspectiei scolare din perspectiva democratizarii invatamantului impune criterii noi de formare initiala si continua a cadrelor de conducere. Saltul "de la politica de cadre la politica educatiei" presupune respectarea si valorificarea integrala a doua principii: principiul reprezentarii, care vizeaza promovarea in functii de inspectori scolari a cadrelor didactice care reflecta calitatile si aspiratiile esentiale ale comunitatii socioprofesionale; principiul legitimitatii, care marcheaza capacitatea de actiune a inspectorilor scolari, realizabila in termeni de autoritate stiintifica si de responsabilitate politica.
Perspectiva manageriala confera inspectiei scolare calitati de conducere globala-optima-inovatoare a organizatiei scolare realizabile prin actiuni de informare-evalu-are-comunicare pedagogica adecvata, care angajeaza respectarea si valorificarea a doua principii: principiul prioritatii functiilor inspectiei scolare in raport cu struturile inspectiei scolare; principiul prioritatii actiunii manageriale de evaluare in raport cu operatiile de control, subordonate scopurilor manageriale ale acesteia (masurare-apreciere-decizie).
Proiectarea unui model managerial al inspectiei scolare angajeaza trei categorii de obiective pedagogice: a) obiective pedagogice generale /corespunzatoare celor trei functii ale conducerii manageriale: planifware-organizare a activitatii organizatiei scolare la nivel de sistem; orientare-indrumare metodologica a activitatii organizatiei scolare la nivelul procesului de invatamant; reglare-autoreglare a activitatii organizatiei scolare respective, la nivel de sistem si de proces, prin actiuni de perfectionare si de cercetare didactica; b) obiective pedagogice s/?ec(/ice/corespunzatoare actiunilor de: informare manageriala in legatura cu activitatea desfasurata in organizatia scolara respectiva; evaluare manageriala, realizata cu scop de masurare-apreciere/diagnoza-decizie, cu valoare de prognoza; comunicare manageriala a deciziei cu scop de previziune-planificare-pro-gramare a activitatii in organizatia scolara respectiva in cadrul viitorului ciclu managerial; c) obiective pedagogice concrete /corespunzatoare operatiilor de control subordonate actiunilor manageriale de informare-evaluare-comunicare.
Proiectarea manageriala a inspectiei scolare presupune, in acelasi timp, elaborarea unor instrumente de evaluare, elaborate pe baza a doua modele pedagogice:
- modelul cercetarii pedagogice, bazat pe imbinarea investigatiei longitudinale cu investigatia transversala ( raportul dintre fisa de observatie si fisa de analiza-sin-teza a activitatii didactice/educative);
- modelul proiectarii pedagogice bazat pe corelatia existenta intre elementele structurale (obiective-continuturi-metodologie) ale activitatii inspectate si rezultatele globale evaluate (randamentul scolar, calitatea corelatiei subiect-obiect) - criteriile de evaluare implicate in fisa de analiza-sinteza a activitatii didactice/educative.
Taxonomia manageriala a inspectiei scolare urmareste ordonarea clasificarilor propuse in literatura de specialitate prin avansarea unor criterii de maxima rigurozitate pedagogica ( Dictionar de pedagogie, ', .).
Clasificarile propuse in literatura de specialitate au in vedere doua activitati de conducere specifice, care definesc: a) formele inspectiei scolare ( Jinga, Ioan, , . -): inspectia scolara de specialitate; inspectia scolara speciala; inspectia tematica (a activitatii de conducere, a activitatii educative, a activitatii profesorului-diriginte, a activitatii de orientare scolara si profesionala etc); inspectia frontala. b) modalitatile de realizare a inspectiei scolare prin obiective si trasaturi specifice ( Joita, Elena, , .-): inspectia scolara de specialitate; inspectia scolara tematica; inspectia scolara frontala; inspectia scolara de perfectionare.
Elaborarea unei taxonomii manageriale a inspectiei scolare presupune raportarea acestor activitati specifice la teoria generala a conducerii globale- optime-strategice-inovatoare a sistemului si a procesului de invatamant. Aceasta implica respectarea a doua principii fundamentale: a) prioritatea functiilor manageriale in raport cu structurile institutionale propuse pentru diferitele forme de organizare efectiva a inspectiei scolare; b) stabilitatea actiunilor manageriale de informare-evaluare-comunicare pedagogica a deciziei, care asigura coerenta activitatii de inspectie scolara in orice varianta de organizare a acesteia.
Tipologia inspectiei scolare reflecta astfel functiile conducerii manageriale a organizatiei scolare ia nivel de sistem si de proces.
Functia de planificare-organizare a sistemului de invatamant determina realizarea unui tip de inspectie scolara care vizeaza evaluarea generala a activitatii organizatiei scolare, dependenta de gradul de valorificare a resurselor pedagogice (materiale, u-mane, financiare, informationale) existente. Acest tip de inspectie scolara trebuie organizat la nivel central (Ministerul invatamantului), teritorial (inspectoratul scolar), local (conducerea unitatii de invatamant).
Functia de orientare-indrumare metodologica a procesului de invatamant determina realizarea unui tip de inspectie scolara care vizeaza evaluarea activitatii didactice si educative proiectata la nivelul unei organizatii scolare. Acest tip de inspectie trebuie organizat la nivel central (Ministerul invatamantului), teritorial (inspectoratul scolar), local (conducerea unitatii de invatamant).
Functia de reglare-autoreglare a sistemului si a procesului de invatamant determina realizarea unui tip special de inspectie scolara, care vizeaza, pe de o parte, evaluarea activitatii cadrului didactic inscris la examenul de definitivat, grad didactic II. grad didactic I, reciclare, iar pe de alta parte, stimularea perfectionarii si cercetarii pedagogice la nivelul organizatiei scolare. Acest tip special de inspectie scolara trebuie organizat la nivel central (Ministerul invatamantului), teritorial (inspectorat scolar/casa corpului didactic, centrul de asistenta psihopedagogica). local (conducerea unitatii de invatamant/catedrele, comisiile metodice).
Continutul pedagogic al fiecarui tip de inspectie scolara corespunde amplitudinii functiei manageriale exprimate la nivel central, teritorial si local.
Inspectia scolara generala, cu scop de evaluare generala a organizatiei scolare -corespunzatoare functiei manageriale de planificare-organizare a sistemului de invatamant - implica doua forme de institutionalizare a activitatii: a) inspectia scolara teritoriala, care evalueaza modul de proiectare si valorificare a tuturor resurselor pedagogice existente (materiale-umane-financiare-informationale). la nivel central (inspectia scolara teritoriala realizata de Ministerul invatamantului), la nivel teritorial (inspecta scolara teritoriala realizata de inspectoratul scolar), la nivel local (inspectia scolara realizata de conducerea unitatii de invatamant); inspectorii scolari angajati in acest tip de activitate au statut de inspector scolar teritorial. b) inspectia scolara de personal, care evalueaza modul de proiectare si valorificare a tuturor resurselor umane existente, la nivel central (inspectia scolara de personal, realizata de Ministerul invatamantului), la nivel teritorial (inspectia scolara realizata de inspectoratul scolar), la nivel local (inspectia scolara de personal realizata de conducerea unitatii de invatamant); inspectorii scolari angajati in acest tip de activitate au statut de inspector scolar de personal.
Inspectia scolara de specialitate, cu scop de evaluare a activitatii didactice si, sau a activitatii educative - corespunzatoare functiei manageriale de orientare -indrumare metodologica a procesului de invatamant - implica doua forme de organizare: a) inspectia scolara realizata la disciplina de specialitate principala-secun-dara,(l,), care evalueaza capacitatea cadrului didactic de proiectare a obiectivelor generale si specifice ale procesului de invatamant si de operationalizare a acestora in functie de conditiile concrete ale organizatiei scolare respective si ale colectivului de elevi; b) inspectia scolara realizata la activitatea educativa (dirigentie, educatie non-formala, colaborare cu familia, relatii cu comunitatea educativa locala etc), care evalueaza capacitatea cadrului didactic de proiectare a obiectivelor generale si specifice legate de formarea colectivului de elevi si a personalitatii elevilor, de valorificarea potentialului acestora, prin implicarea efectiva a educatiei permanente, etc.
Ambele forme de organizare a inspectiei scolare de specialitate trebuie realizate la nivel central (inspectia scolara de specialitate, realizata de Ministerul invatamantului), la nivel teritorial (inspectia scolara de specialitate, realizata de inspectoratul scolar), la nivel local (inspectia scolara de specialitate, realizata de conducerea unitatii de invatamant). Inspectorii scolari angajati in acest tip de activitate au statut de inspector scolar de specialitate.
Inspectia scolara cu scop de perfectionare a activitatii organizatiei scolare - corespunzatoare functiei de reglare-autoreglare a sistemului si a procesului de invatamant - implica doua forme de organizare: a) inspectia scolara speciala pentru definitivat, grad didactic II, grad didactic I, reciclare, care angajeaza factori responsabili de la nivel central (Ministerul invatamantului, Institutul de Perfectionare a Cadrelor Didactice), teritorial (inspectoratul scolar, casa corpului didactic, centrul de asistenta psihopedagogica) si local (conducerea unitatii de invatamant, catedra, comisia metodica); inspectorii scolari angajati in acest tip de activitate au statut de inspector scolar-metodist; b) inspectia scolara speciala pentru stimularea perfectionarii si cercetarii pedagogice la nivelul organizatiei scolare, care angajeaza factori responsabili de la nivel central (Ministerul invatamantului. Institutul de Perfectionare a Cadrelor Didactice, Institutul de Cercetari Pedagogice), teritorial (inspectoratul scolar, casa corpului didactic, centrul de asistenta psihopedagogica) si local (conducerea unitatii de invatamant, catedra, comisia metodica); inspectorii scolari anagajati in acest tip de activitate au statut de inspector scolar-consilier.
Modalitatile de organizare a inspectiei scolare - posibile in contextul modelului de taxonomie prezentat anaterior - respecta specificul fiecarui tip de activitate realizat in concordanta cu cele trei functii ale managementului pedagogic. Ele valorifica, in a-celasi timp, anumite structuri adaptabile si aplicabile in cadrul oricarui tip si forma de inspectie scolara. a) Inspectia scolara generala, cu cele doua forme de realizare (inspectia scolara teritoriala si inspectia scolara de personal) implica doua modalitati de realizare: inspectia scolara generala cu caracter global, care asigura evaluarea globala a organizatiei scolare respective; inspectia scolara generala cu carater special, care asigura rezolvarea unor probleme speciale (sesizari, reclamatii, comenzi, solicitari etc.) prin activarea "corpului de control" (existent la nivel central, teritorial sau local). b) Inspectia scolara de specialitate, cu cele doua forme de realizare (inspectia scolara la disciplina de specialitate principala-secundara, ,; inspectia scolara la activitatile educative) implica doua modalitati de realizare: inspectia scolara de specialitate tematica (obiective specifice, adaptabile la cazuri individuale, incluse in graficul inspectiei scolare sau impuse de anumite situatii: evaluarea elevilor, operationalizarea obiectivelor, metodologia didactica valorificata, optimizarea raportului dintre cultura generala-cultura de specialitate; cunoasterea psihopedagogica a elevului; colaborarea cu familia etc); inspectia scolara de specialitate curenta (cu obiective generale, adaptabile la situatia concreta, conform graficului activitatilor de inspectie scolara).

c) Inspecpa scolara cu scop de perfectionare, cu cele doua forme de realizare (inspectia scolara speciala pentru definitivat, gradul didactic II, gradul didactic I, reciclare; inspectia scolara pentru stimularea perfectionarii si cercetarii pedagogice) implica doua modalitati de realizare: inspectia scolara de perfectionare, cu caracter general (pentru evaluarea globala a activitatii cadrului didactic: evaluarea activitatii didactice la specialitatea principala-secundara; evaluarea activitatii educative/ ca profe-sor-diriginte etc; evaluarea activitatii metodico-stiintifice); inspectia scolara de perfectionare, cu caracter special (activitati-deschise; activitati-model; proiecte de cercetare; sesiuni de comunicari stiintifice, dezbateri etc);
Cele trei tipuri de inspectie scolara valorifica si alte modalitati de realizare a activitatii, adaptabile la diferite situatii pedagogice, pe baza respectarii urmatoarelor criterii manageriale: a) gradul de organizare si participare: inspectie scolara frontala (cu intreaga e-chipa de inspectori scolari); inspectie scolara in echipa (microgrup) de inspectori scolari; inspectie scolara individuala (cu un inspector scolar); b) orientarea principala a inspectiei scolare: inspectie scolara curenta (teritoriala, de personal, de specialitate, de perfectionare); inspectie scolara tematica (teritoriala, de personal, de specialitate, de perfectionare); c) obiectivele pedagogice prioritare: inspectie scolara generala (accent pe obiective generale); inspectie scolara speciala (accent pe obiective specifice, operationalizate la diferite niveluri); inspectie scolara individualizata (accent pe anumite obiective concrete).
Institutiile care pot realiza inspectia scolara functioneaza la nivel central (Ministerul invatamantului) si teritorial (inspectoratul scolar). Perspectiva manageriala, implica saltul de la "ierarhiile verticale" - ineficiente pentru rezolvarea problemelor sociale complexe - la "retele orizontale pentru cunoastere", specifice societatii postindustriale de tip informational, care ofera posibilitatea: "de a obtine usor informatiile" relevante social; de a impartasi rapid, idei, solutii", strategii de perfectionare a activitatii; de a crea legaturi operationale intre oameni si grupuri de oameni; de a imbunatati permanent productivitatea muncii si conditiile de lucru; de a construi "o forma de comunicare si interactiune, corespunzatoare viitorului sarac in energie dar bogat in informatii al anilor ' si al celor urmatori" ( Naisbitt, John, , .-).
Ierarhia verticala a inspectiei scolare ofera doar schema birocratica de organizare conventionala a activitatii de conducere a scolii la nivel de sistem si de proces.
Schema manageriala de organizare globala, optima, inovatoare, a inspectiei scolare presupune activarea unor retele orizontale, la toate nivelurile de conducere. O asemenea organigrama manageriala a sistemului de invatamant ofera posibilitatea realizarii activitatilor de inspectie scolara si pe orizontala sistemului, la toate nivelurile a-cestuia: a) La nivel central, prin crearea retelelor functionale dependente de: Institutul National de Cercetari Pedagogice; Institutul National pentru Formarea Initiala si Continua a Cadrelor Didactice; Comisia Nationala pentru Proiectarea Continutului Procesului de invatamant; Comisia Nationala pentru Evaluarea Procesului de invatamant. b) La nivel teritorial, prin crearea retelelor functionale dependente de: Filialele Institutului National de Cercetari Pedagogice; Filialele Institutului National pentru Formarea Initiala si Continua a Cadrelor Didactice; Casa Corpului Didactic; Centrul de Asistenta Psihopedagogica a Cadrelor Didactice, Elevilor si Parintilor; Consiliile consultative teritoriale, organizate pe specialitati.

c) La nivel local: Consiliul de conducere ale unitatii de invatamant; Cabinetul metodic; Comisia/catedra metodica de specialitate.
Activarea acestor retele asigura circulatia rapida a informatiei pe verticala si orizontala sistemului, contribuind decisiv la cresterea functionalitatii pedagogice a inspectiei scolare. Ca structuri institutionale, care reflecta o anumita linie de politica a educatiei, aceste retele pot asigura, pe de o parte, baza sociala de selectie a inspectorilor scolari, dar si a profesorilor-cercetatori si a profesorilor angajati in domeniul formarii initiale si continue a cadrelor didactice; pe de alta parte ele asigura baza de valorificare, in domeniul inspectiei scolare, a cadrelor didactice care au acumulat deja o experienta relevanta la diferite niveluri ale conducerii scolii.
Conducerea manageriala ofera posibilitatea institutionalizarii unor grade pedagogice, care asigura inspectorului scolar un statut profesional corespunzator pe tot parcursul carierei sale didactice: inspector scolar (gradul III): inspector scolar principal (gradul II); inspector scolar general (gradul I).
Aceste grade - care ar putea fi obtinute prin examene de competenta pedagogica specifica domeniului - devin obligatorii pentru inspectorii scolari angajati in Ministerul invatamantului si in inspectoratele scolare. Ele pot fi valabile si dupa trecerea la catedra a inspectorilor scolari, care pot fi integrati si valorificati in diferite retele functionale activate la nivelul conducerii organizatiei scolare, pe verticala si pe orizontala sistemului.
Instrumentele pedagogice ale inspectiei scolare valorifica mecanismele axiologice ale noii paradigme de conducere manageriala a sistemului si a procesului de invatamant. Ele respecta cerintele metodologice de etapizare a activitatii de inspectie scolara si fundamentele teoretice ale acesteia stabilizate epistemic in raport cu functiile manageriale angajate la nivel de politica a educatiei.
Instrumentele de etapizare a inspectiei scolare trebuie elaborate la nivelul tuturor tipurilor si modalitatilor de realizare a evaluarii organizatiei scolare, la nivel de sistem si de proces. Aceste instrumente valorifica "succesiunea logica" dar si interferenta functionala a operatiilor de control ( Jinga, Ioan, , .-) angajate la nivelul actiunilor de informare-evaluare-indrumare pedagogica, proprii activitatii de conducere manageriala a organizatiei scolare : a) Planificarea inspectiei scolare: pe unitati de invatamant; pe cadre didactice; pe discipline de invatamant; pe domenii, probleme etc. b) Pregatirea inspectiei scolare: conform tipului si modalitatii de inspectie scolara (generala, de specialitate, de perfectionare; frontala. in echipa, individuala; curenta, tematica etc); pe baza studierii documentelor de: politica a educatiei; proiectare pedagogica (plan de invatamant, programe scolare, manuale scolare, materiale didactice, indrumari metodice); evaluare a activitatii scolii, a cadrului didactic etc, care urmeaza sa faca obiectul inspectiei scolare; pe baza antrenarii manageriale a echipei, in cazul inspectiei scolare colective; pe baza anticiparii unor miscari strategice si tactice necesare pentru eficientizarea activitatii de inspectie scolara; pe baza elaborarii unui scenariu pedagogic si social al inspectiei scolare. c) Organizarea inspectiei scolare: definitivarea planului de inspectie scolara, prin raportare la graficul lunar, trimestrial, anual; stabilirea responsabilitatilor individuale si colective; stabilirea relatiilor ierarhice verticale si in retea; definitivarea instrumentelor de evaluare; discutarea problemelor-cheie si a conceptelor-cheie: perfectarea scenariului pedagogic si social al inspectiei scolare. d) Desfasurarea inspectiei scolare: "informarea celor inspectati asupra scopului, duratei, continutului controlului", ceea ce in perspectiva manageriala presupune comunicarea axiologica a obiectivelor inspectiei scolare; stabilirea programului de activitate in timpul inspectiei scolare, impreuna cu cei inspectati; crearea climatului psihosocial de colaborare si incredere reciproca intre evaluator si cei evaluati; discutarea speciala a problematicii inspectiei scolare cu factorii de raspundere de la nivelul organizatiei scolare/colectivitatii care urmeaza sa fie evaluata pentru depistarea "punctelor nevralgice"; operationalizarea actiunilor de evaluare: responsabilitati-termene exacte de indeplinire, modalitati de finalizare imediata, pe termen scurt-mediu; imbinarea, in cadrul controlului, a variabilelor independente (care tin de sistem) cu variabilele dependente (care tin proces, de cadru didactic); valorificarea speciala a rezultatelor evaluate de inspector scolar la nivelul activitatii didactice si la nivelul activitatii educative realizata in cadrul organizatiei scolare, pe comisii, catedre, individual. e) Finalizarea inspectiei scolare, in plan individual si in plan colectiv (catedra, comisie metodica; consiliul pedagogic al organizatiei scolare): la nivel de proces verbal; la nivel de ghid de indrumare metodologica; f) Valorificarea pedagogica si sociala a inspectiei scolare: la nivelul organizatiei scolare evaluate; la nivel zonal, teritorial; la nivel national; in planul cercetarii pedagogice aplicative; in planul cercetarii pedagogice orientative si fundamentale; in planul perfectionarii proiecarii pedagogice/didactice; in planul perfectionarii politicii educatiei.
Instrumentele pedagogice ale inspectiei scolare generale sunt lansate, in mod special, la nivelul conducerii manageriale centrale si teritoriale. Prin raportare la actiunile managementului pedagogic un instrument operabil in inspectia scolara teritoriala (si de personal) poate avea urmatoarea structura de functionare: a) Informarea manageriala in legatura cu:
- calitatea valorificarii resurselor pedagogice existente/potentiale: materiale, umane, financiare, informationale;
- calitatea planificarii activitatii: plan general - plan pe domenii de activitate - planuri individuale;
- calitatea relatiei planificare-organizare: accent pe operationalizarea planului general de munca, planului consiliului de conducere, planurilor comisiilor metodice (cu accente particulare in cazul sesizarii sau identificarii unor probleme speciale). b) Evaluarea manageriala prin:
-fisa de investigatie longitudinala necesara pentru masurarea cantitativa a faptelor pedagogice/consemnarea acesteia, la nivel de "dare de seama";
-fisa de investigatie transversala necesara pentru aprecierea calitativa a faptelor pedagogice prin raportare la obiectivele generale si specifice ale organizatiei scolare respective/ consemnarea acesteia la nivel de "diagnoza"; finalizarea diagnozei prin: calificativ initial (foarte bine-bine-mediu-slab) si caracterizare sintetica (situatia resurse-lor/varianile independente de organizatia scolara respectiva - dependente de organizatia scolara respectiva; valorificarea resurselor la nivelul relatiei planificare-organi-zare-implementare-perfectionare); defimtivarea deciziei prin: calificativ final cu valoare de prognoza care: anticipeaza tipurile de schimbare necesare, la nivel de obiective generale si specifice de corectare imediata, ameliorare (generala, speciala), ajustare structurala, restructurare reformatoare; operationalizaza tipurile de schimbare anticipate, la nivel de obiective concrete, prezentate ca: ipoteze de lucru, cu raspunderi (indi-viduale.colective) si termene exacte de indeplinire. c) Comunicarea pedagogica a deciziei, prin: proces verbal-tip; indrumare metodologica, prezentata la nivel de: ghid metodologic, scrisoare metodica, expunere-dez-batere cu valoare de orientare metodologica, realizata la nivel de consiliu pedagogic, consiliu de conducere, comisie metodica, informare individualiazata asupra rezultatelor inspectiei scolare.
Finalizarea inspectiei scolare generale, teritoriale sau de personal poate valorifica si alte instrumente de genul celor sugerate in literatura de specialitate: fisa de redactare a unei decizii, fisa operationalizata a postului, fisa de evaluare a organizatiei scolare operabila conform criteriilor incluse in regulamentul de ordine interioara, fisa de evaluare a activitatii directorului etc. ( Joita, Elena,, .-).
Instrumentele inspectiei scolare de specialitate implica elaborarea unor modele de evaluare validate pe criterii pedagogice, relevante social, aplicabile diferentiat la nivelul activitatii didactice si educative. Doua asemenea criterii de maxima generalitate asigura eficienta manageriala a instrumentelor inspectiei scolare, indiferent de forma particulara de elaborare si de manifestare a acestora: a) criteriul imbinarii tipului de investigatie longitudinala, cu tipul de investigatie transversala, necesar in evaluarea activitatii didactice sau/si a activitatii educative realizata, mai ales, la orele de dirigentie; b) criteriul proiectarii pedagogice a activitatii de evaluare a procesului instructiv, realizat la diferite discipline scolare sau a procesului educativ, realizai. in mod special, la orele de dirigentie.
imbinarea investigatiei longitudinale cu investigatia transversala raspunde necesitatilor metodologice fundamentale ale cercetarii pedagogice orientative si aplicative ( Holban, Ion, coordonator, , .-).
Investigatia longitudinala vizeaza acumularea cantitativa a unor informatii despre fenomenul cercetat - activitatea didactica sau activitatea educativa inspectata. Ea nu angajeaza, deocamdata, o judecata de valoare semnificativa pedagogic. Din aceasta perspectiva, investigatia longitudinala corespunde actiunii manageriale de evaluare initiala, cu scop de masurare, care deschide calea spre diagnoza fenomenului cercetat. in cazul evaluarii activitatii didactice (sau a activitatii educative), investigatia longitudinala presupune elaborarea unei fise de observatie, instrument de lucru preliminar necesar oricarui inspector scolar, director de scoala, profesor-metodist, profesor-consilier, profesor-cercetator, aflat in situatia de a masura nivelul unei lectii, sau al unei ore de dirigentie.
Investigatia transversala vizeaza prelucrarea calitativa a informatiilor cantitative acumulate pe baza criteriilor de proiectare pedagogica relevante, la nivel general si particular, in cazul activitatilor didactice, respectiv al activitatilor educative, realiza-te,in mod special, prin orele de dirigentie ( , , , B). Din aceasta perspectiva, investigatia transversala corespunde actiunii manageriale de evaluare finala, cu scop de apreciere a fenomenului cercetat. Diagnoza rezultata, deschisa spre o decizie manageriala cu valoare de prognoza pedagogica, presupune elaborarea unei fise de analiza-sinteza a activitatii didactice asistate/inspectate, respectiv a activitatii educative/orei de dirigentie asistate/inspectate. Acest instrument finalizeaza inspectia scolara de specialitate, asigurand continuitatea actiunilor de conducere manageriala a organizatiei scolare in termeni de "intrare" - "iesire" in/din sistem, care ofera relevanta sociala starii actuale a procesului de invatamant, potentialului sau, trecut, prezent si viitor, de evolutie pedagogica.
Instrumentele inspectiei scolare de specialitate, aplicabile in cazul activitatii didactice, sunt: fisa de investigatie longitudinala a activitatii didactice si fisa de evaluare finala a activitatii didactice.
A) Fisa de investigatie longitudinala - corespunzatoare tipului de investigatie longitudinala - valorifica mai ales metoda observatiei, solicitand insa din partea evaluatorului (inspectorului scolar, directorului etc.) o atitudine de experimentator. Ea permite delimitarea elementelor pozitive-negative chiar in timpul activitatii de inspectie scolara de specialitate, prin raportare la criteriile proiectarii pedagogice (obiective - continuturi
- metodologie de predare invatare-evaluare), determinante ulterior in realizarea fisei de evaluare finala. in plus completarea fisei de investigatie longitudinala include, anterior si ulterior, valorificarea altor metode care sprijina, completeaza, nuanteaza, proceseaza, perfecteaza, observatia inspectorului scolar: metoda analizei documentelor scolare, metoda analizei produselor activitatii elevilor (si profesorilor), metoda biografica, metoda convorbirii (cu cadrul didactic asistat, cu elevii, cu alte cadre didactice: directorul scolii, responsabilul comisiei/catedrei metodice etc).

 
 
Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)


 
Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright 2005 - 2014| Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite