Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    
 
 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?



Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
 
despre:
 
Proiect Silvicultura
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 


TEMA LUCRARII Sa se elaboreze studiul privind aplicarea lucrarilor de ingrijire si conducere a arboretelor,si de alegere si aplicare a tratamentelor indicate pentru unitatea de productie III-Soarece din Ocolul Silvic Marginea,Directia silvica Suceava. z5q14qc

Partea I
Studiul conditiilor generale de vegetatie si tehnico-economice,privind padurile din U.P.III Soarece.

Capitolul I Situatia teritorial administrativa si amenajistica

1.1 Constituirea unitatilor de gospodsarire

Repartitia U.G. pe tipuri si bazinete Tab.1
Nr. crt. Den trupului sau bazinetului Parcele componente Suprafata Teritoriul comunei
1. Soarece 134-143 Naturala Marginea

1.2 Localizarea studiului

Unitatea de gospodarire luata in studiu este localizata in U.P.III-Soarece ,O.S.Marginea,Judetul Suceava,in versantii nordici ai Obcinei Mari din Carpatii Orientali.U.G.-ul luat in studiu se afla pe teritoriul comunei Marginea,iar vacinatatile.limitela si hotarele U.G. sunt redate in tab.2:

Vecinatati,limite,hotare pentru U.G. Tab.2
Puncte cardinale Vecinatati Limite Hotare
Nord Trup de padure Artificiala Linie somiera
Est Trup de padure Artificiala D 246
Sud Trup de padure Artificiala Parau Soarec
Vest Trup de padure Artificiala D 250

1.3 Situatia administrativa
Padurile de stat sunt administrate de catre Regia Nationala a Padurilor prin Directia Silvica Suceava,Ocolul Silvic Marginea.In suprafata luata in studiu nu exista paduri care apartin proprietarilor particulari

1.4 Descrierea parcelara
Datele au fost culese din amenajamentul U.P.III-Soarece realizat in anul 1999 si sunt prezentate in fisele de descriere parcelara

Capitolul II Studiul conditiilor stationale

2.1 Conditii geologice,geomorfologice si hidrografice

2.1.1.Geomorfologie
Principalele tipuri morfogenetice care apar in zona U.G. sunt:
-Muntii mijlocii si josi cu culmi paralele rotunjite,separate prin depresiuni alungite si relief de magura (tip obcine),caracteristice muntilor de geosinclinal pe structura cutata de flis.
-Podisuri monoclinale de platforma cu fragmentare deluroasa in U.G. luata in studiu.
Formele de relief intalnite in cadrul unitatii de gospodarire sunt prezentate in tabelul 3:

Repartitia supr U.G. pe forme de relief Tab.3
Forma de relief Suprafata
Hectare Procente ( %)
Lunca inalta 5,8 0,88
Versant 550,5 83,34
Versant inferior 45,9 6,94
Versant mijlociu 0,0 0,0
Versant superior 58,4 8,84

Dupa cun se poate observe din tabel, o proportie foarte mare in cadrul suprafetei luate in studiu o are versantul (83,44%),cu o suprafata efectiva de 550,5 hectare.In urma acestei forme de relief se situeaza versantii inferior si superiorcare detin procente relativ asemanatoare ca valoare(6,94 respectiv8,84).Datorita unui parau care curge prin apropiere a aparut si lunca inalta in proprtie de 0,88%.

-Distributia altitudinala a suprafetelor U.G.-este re data in tabelul 4:

Altitudine Suptafata
Hectare Procente (%)
401-600 163,2 24,69
601-800 497,8 75,31
Total 661,10 100,0
Repartitia suprafetei U.G.studiata pe categorii de altitudine Tab.4

Dupa cum se observa din tabelul de mai sus apriximativ trei treimi din suprafata se afla intre limitele altitudinale de 401si 600 de metri iar celalta treime este situata intre 601 si 800de metri.
---Distributia pe categorii de panta - este redata in tabelul 5

Repartitia U.G.studiata pe categorii de panta: Tabelul 5
Panta Suprafata
Hectare Procente (%)
0-15 % 15,3 2,31
16-25 % 581,1 78,83
26-30 % 127,6 19,31
31-35 % - >35 % - Total 661,0 100

In tabelul 5 este prezentata distributia suprafetelor unitatilor amenajistice pecategorii de panta.Se observa ca mai mult de 3 treimi dintre u.a.-uri se afla intre 16 si 25 de grade inclinare(78,83%).cealalta treime este situata in zone cu alt tip de panta.Aceasta se vede foarte bine in tabelul de mai sus.
--Distributia pe expozitii a U.G.

Repartitia U.G.pe tipri de expozitie Tab.6
Expozitia Suprafata
Hectare Procente (%)
N 51,8 7,83
N-E 88,2 13,34
E 75,5 11,42
S-E 5,6 0,84
S 8,6 1,30
S-V 177,0 26,78
V 113,6 17,19
N-V 135,0 20,42
Fara(platou) 5,8 0,88
Total 661,0 100,00

Se ovserva ca arboretele din U.G.au o repartitie destul de uniforma ca expozitie:26,78%expozitie S-V;20,42% expozitie N-V,etc

2.1.2 Influenta parametrilor geomorfologici asupra astatiunii si a vegetatiei forestiere

Factori ecologici Valori sau stari ale factorilor ecologici
Variatia potentialului biologic al speciilor functie de factorii ecolog. f-factor limitativ; s-factor suboptim; o-factor optim
F A G
Altitudine (m) 400 500 600 700 800 s s o o
Expozitie clima versanti insoriti s semiinsoriti o semiumbriti o ubriti o
B R A D
Altitudine (m) 400 500 600 700 800 s s s o o
Expozitie clima versanti isoriti s smiinsoriti O smiumbriti o umbriti o
M O L I D
Altitudine (m) 400 500 600 700 800 l l s s o
Expozitie clima versanti isoriti s smiinsoriti o smiumbriti o ubriti o
Fisa ecologica a sprciilor componente a U.G. Tab.7

Se poate observa din fisa ecologica cum fagul se afla in optimul de altitudine(la 400 si 500 de metri),bradul de afla pe tot parcursul U.G. in suboptim din punct de vedere altitudinal,iar pentru molid,altitudini de 400-500 de m reprezinta un factor limitativ.Pentru toate cele tri specii versantii insoriti reprezinta un factor suboptim,in schimb, ceolalti versanti sunt optimi pentru cultura fagului,bradului si molidului.


2.1.3. Geologie
Teritoriul Unitatii de Gospodarire luata in studiu se derfasoara pe o singura unitate structurala: unitatea montana a orogenului carpatic.format din doua uniati tectonice cu caracter ce panza alcatuite din sisturi argiloase,marne,argile,gersii calcaroase,gresii silicioase,microconglomerate prinse,in general,in cute tip solzi orientate NV-SE.
Substratul litologic,avand o alcatuipe variata si complexa,a determinat o mozaicare a rocilor de solificare si implicit a tipurilor si subtipurilor de soluri.Avand an vedere ca majoritatea rocilor din zona flisului se dezagrega cu oarecare usurinta,s-au generat soluri profunde si foarte profunde alcatuite din material fin in mare cantitate.In zonele in care rocile sunt mai dure s-au generat soluri superficiale cu continut mare de schelet.

2.1.4. Hidrologie

In U.G. se remarca cursul principal Paraul Soarecu,apoi mai exista Paraul Propu,P.Solcuta,etc.
In zona muntoasa,majoritatea paraielor au un debit permanent,care se pierde insa treptat in patul aluvionar permeabil al albiilor,pe masura ce inainteza in Depresiunea Radautilor,de cele mai multe ori pierzind aproape total debitul in trecere lor inferioara in perioadele de seceta
In privinta apelor freatice teritoriul O.S. Marginea unde se situeaza U.G.,face parte din zona cu umiditate bogata(categoria A I c),care se caracterizeaza prin aceea ca raportul dintre evapotranspiratia potentiala si precipitatii este subunitar(KI0,8).
Referitor la apele de adancime,teritoriul analzat face parte din zona flisului care contine ape de stratificatie sub presuine hirostatica si ape de zacamant

2.2 Conditii climatice

2.2.1.Incadrarea climatica a zonei studiate

Din punct de vedere climatic,teritoriul U.G. se afla in zona muntilor .Dupa “Monografia geografica a R.P.R.-1962” regiunea muntoasa apartine sectorului IV C.F.,corespunzator muntilor mujlocii cu versanti adapostiti,favorabila padurilor.
Dupa clasificarea Köppen,zona se incadreaza in provincia climatica D.f.k`. care cuprinde regiunile muntoase.

2.2.2. Regimul termic

Temperaturile medii lunare sunt exprimate in tabelul 8:
Temperaturi medii lunmare Tab.8
Luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anuala
Gr.C -4 -3 2 8 12 15 18 16 14 8 1,5 -2 6,4

Temperatura maxima absoluta=38,0 grade C (15 august 1954)
Temperatura minima absoluta=-33,9 grade C (11 ianuarie 1940)
Amplitudinea medie anuala=22 grade C
Temperatura medie pe anotimpuri si perioada de vegetetie (tab.9)
Tabelul 9
Primavara Martie -Mai Vara Iunie - August Toamna Sept.-Noiembre Iarna Dec.-Februarie Perioada de vegetatie Aprilie -Sept.
7,3 16,3 7,8 -3,0 13,8

Perioada bioactiva (T>10 grade C)
-----Inceputul perioadei 10.III
-----Sfarsitul perioadei 01.XII
-----Durata medie in zile 260 zile
Perioada de vegetatie (T>10 grade C)
-----Inceputul perioadei 22.IV
-----Sfarsitul perioadei 10.X
-----Durata medie in zile 138 zile
Data medie a primului inghet=0.1X (cel mai timpuriu=15.1X)

Data medie a ultimului inghet=01.V(cel mai timpuriu=22.V)

2.2.3. Regimul pluviometric

Vom prezenta mai jos tabelar,valorile temperaturilor medii lunare si media anuala :

Regimul mediu lunar al precipitatiilor atmosferice (mm) Tabelul 10
Statia meteo Lunile anului Valori anuale
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Radauti 46 32 39 58 99 100 95 89 59 59 33 30 740

Dupa cum se poate observa si din tabelul de mai sus in aceasta zona cele mai multe precipitatii cad in luna iunie, pe cand minimele se inregistreaza in lunile februarie si noiembrie,decembrie.S observa ca o reprezentare grafica ar urma o curba normala.

Precipitatii atmosferice,medii anotimpuale (mm)
-----Primavara (martie-mai) =196 mm
-----Vara (iunie-august) =284 mm
-----Toamna (septembrie-noiembrie) =156 mm
----- Iarna (decembrie-februarie) =108 mm
------Precipitatii medii in sezonul de vegetatie =510mm
Prima si ultima ninsoare
-----Data medie a ultimei ninsori 1.IV
-----Data medie a primei ninsori 15.XI
-----Numarul anual de zile cu ninsori =30-40 zile
Durata medie a stratului de zapapada =80-100zile

2.2.4. Evapotranspiratia potentiala:

Datele sunt redate in tabelul 11:

Valorile lunare ale evapotranspiratiei potentiale Tabelul 11
Valori medii anuale (mm) Media Anuala
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
- - 25 60 95 105 100 80 50 25 5 - 545

Evapotransporatia potentiala urmeaza (asa cum este si normal)curba precipitatiilor medi anuale.Astfel in luna iunie se inregistreaza un maxim,ceea ce corespunde cu maximul precipitatiilor.Se mai observa ca in lunile de iarna,din cauza temperaturilor scazute ETP nu are loc,deci nu exista nici o valoare in lunile ianuarie,februarie si decembrie.

Dupa cum se poate observa,in lunile aprilie,iunie si iulie precipitatiile sunt mai mici in valoare decat evapotranspiratia,deci vom avea un deficit de apa in sol.

2.2.5 Regimul eolian
Frecventa si viteza medie a vintului Tabelul 11
Pct. cardinale N NE E SE S SV V NV
Frecventa 39 20,3 13 11,5 3,5 3,2 2,8 1,6
Viteza 3,3 3,0 2,5 2,0 2,0 2,1 2,5 2,0


Din tabel si din cele doua figuri se poate observa cu usurinta tendinta vantului de a fi foarte frecvent pe directia N(aici vanturile prezinta frecventa cea mai mare)si NE-E.Pe celelalte directii frecventa vanturilor este foarte slaba.
Viteza vantului pe directii perzinta o oarecare uniformitate in sensul ca nu exista amplitudini mari ale viteyei vantului intre cele 8 directii.Pe directia NV se observa o diminuare a vitezei vanturilor,insa in rest valorile sunt destul de apropiate.

2.2.6.Realizarea sintezei climatice

-----Determinarea indicelui de ariditate Martone:

Ia = P =45,12
T+10 in care:
P = precipitatii medii anuale (740)
T = temperatura medie anuala (6,4)
-----Trasarea diagramei Walter-Leith
Fig.4
2.2.7.Influenta regimului climatic asupra vegetatiei forestiere

-----Prezentarea fiselor ecologice pentru principalele specii cu evidentierea varacteristicilor dinamice :

Fisele ecologice pemtru cele mai importante specii din U.G. Tabelul 12
Factori ecologici Valori sau stari ale factorilor ecologici
Variatia potentialului ecologic al speciei functie de factorii ecologici
BRAD
Temp.medie Anuala (gr.C) -2 -1 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
S S O O S S
Pp.medii anuale (mm) 400 500 600 700 800 900 1000 1100 1200 1300 1400 1500
S S O O O S S S
Lungimea per.bioactove(luni) 1 2 3 4 5 6 7 8
S O O O S



Tabelul 12 (continuare)
MOLID
Temp.medie anuala (gr.C) -2 -1 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
S O O O O S L
Precipitatii medii Anuale (mm) 400 500 600 700 800 900 1000 1100 1200 1300 1400 1500
L S O O O O O S S
Lungimea perioadei bioactive (luni) 1 2 3 4 5 6 7 8
L L O O O L L
FAG
Temperatura medie anuala (gr.C) -2 -1 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
S S O O O O S
Precipitatii medii anuale (mm) 400 500 600 700 800 900 1000 1100 1200 1300 1400
S O O O O O O S L
Lungimea perioadei bioactive (luni) 1 2 3 4 5 6 7 8
L S O O O S

Din fisa ecologica a bradului rezulta ca in aceasta zona,ei se afla in optimul de temperatura,in suboptimul precipitatiiloriar dupa lungimea perioadei boiactive se afla in optim-suboptimpentru molid,260de zile de vegetatie reprezinta un factor limitativ t.m.a. este optima,iar precipitatiile reprezinta un factor suboptim-optim.Pentru fag,temperatura este optima,precipitatiile la fel,iar lungimea perioadei bioactive reprezinta un factor optim-suboptim.
Regimul eolian influenteaza mai putin vegetatia forestiera.Arare ori se intampla ca arborete sa fie doborate de vant,pentru ca in U.G. luata in studiu exista foarte putine arborete pure,iar cele existente sunt alcatuite in special din specii rezistente la vant (fag) mai rar arborete care rezista mai putin la vint(molid).Bruma,chiciura,poleiul si zapada pot sa produca pagube importante prin ruperea varfurilor puietilor si chiar a arborilor.Numarul de zile cu zapada (30-40 zile)are si el o importanta majora in sensul ca mai multe zile cu ninsori pot determina aparitia unui strat mai gros de zapada care ar determina aparitia rupturilor de zapada care au ca efecte daunatoare (printre altele) si aparitia portilor de intrare pentru diferiti agenti fitopatogeni si a diferitelor insecte care favorizeaza aparitia bolilor.

2.3 Conditii edafice

2.3.1 Repartitia unitatii de gospodarire pe tipuri de sol

Repartitia suprafetei U.G. pe tipuri de sol Tabelul 13
Tip de sol Suprafata
Cod Denumire Ha %
3101 Brun eumezobazic tipic 653,5 98,87
3109 Brun eumezobazic pseudogleizat 4,3 0,65
3108 Brun eumezobazic gleizat 3,2 0,48
Total ------------- 661 100

2.3.2. Descrierea principalelor tipuri de sol

Principalul tip de sol este cel brun eumezobazic tipic:
Elemente de diagnoza se definesc prin prezenta unui orizont B cambic (BV) , cu gradul de saturatie in baze V peste 55% , avand culori si nuante mai galbene de 5YR , cu valori crome de 3,5 la materialul in stare umeda .Raspandire in regiunile de deal podisuri si montane , pe materiale parentale alcatuite din : marne , luturi , gresii calcaroase etc. adica in substrate bogate in carbonat de calciu si elemente bazice. Relieful variat si cu drenaj extern bun pe versanti usor inclinati . Climatul temperat sau boreal cu precipitatii tot timpul anului , temperaturi medii 6-100C , precipitatii 600-1000 mm .Vegetatia sub care se gasesc aceste soluri sunt paduri de foioase sau amestecuri de foioase cu rasinoase bogate in plante de mul .Alcatuirea profilului : AO-BV-C(R) ; orizontul AO are culoare brun inchis , structura glomerulara sau grauntoase ; orizontul BV- are culoare bruna galbuie -bruna ruginie , structura poliedrica sau prismatica .Textura variabila functie de materialul parental si este de la usoara la grea ; Idt<1,2 ; continutul in humus din orizontul AO este cuprins intre 2 %-12% fiind relativ bogat in azot raportul C/N <15 .Reactia solului este slab la moderat acida (pH=5,8-6,5) .Soluri brune eumezobazice , profunde , bine structurate , bogate in substante nutritive, si cu o capacitate mare in apa utila sunt soluri fertile pe care se gasesc arborete de clase superioara de productie

2.3.3.Influenta conditiilor edafice asupra dezvoltari vegetatiei forestiere
Prezentarea fiselor ecologice pentru principalele specii cu evidentierea conditiillor edafice

Tabelul 14
Nr.crt Factori ecologici Valori sau stari ale factorilor ecologici
Variatia potentialului biologic al speciei in functie de factorii ecologici
BRAD
1 Gradul de saturatie in baze al solului (V%) 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 85 90 95 100
S S S S O O O O O O O O O O
2 Aciditatea solului (ph in apa) 7,2 7,0 6,8 6,6 6,4 6,2 6,0 5,8 5,6 5,4 5,2 5,0 4,8 4,6 4,4 4,2 4,0 3,8 3,6
S O O O O S S S L L L L
_brw15 3 Tipul de humus MULL MODER HUMUS BRUT TURBA calcic eutro-fic oligo-trofic activ oligo-trofic hidro-morf activ xeric hidro-morf
S O S O S L S L
4 Profunzi- mea solului (cm) 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 110 120 130 140 150
L L S S S S O O O O O O
5 Volumul edafic (m3/m2) 0,15 0,15-0,30 0,30-0,45 0,45-0,60 0,60-0,90 >0,90
L S S O O
6 Troficita-tea poten-tiala globala <10 10-30 30-50 50-90 90-140 >140
L S O O O
7 Capacitatea de aprovizionare cu apa H0 H1 H2 H3 H4 H5 H(E) HE
L L S O O L
8 Compacti-tatea solu-lui foarte afanate afanate moderat-compacte compacte foarte compacte
O O O S L
9 Textura solului nisipos nisipo-lutos Luto-nisipos lutos luto-argilos argilo-lutos argilos
S S O O S L
FAG
1 Gradul de saturatie in baze al solului (V%) 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 85 90 95 100
L L L S S S O O O O O O O
2 Aciditatea solului (ph in apa) 7,2 7,0 6,8 6,6 6,4 6,2 6,0 5,8 5,6 5,4 5,2 5,0 4,8 4,6 4,4 4,2 4,0 3,8 3,6
S O O O O O S L L L
3 Tipul de humus MULL MODER HUMUS BRUT TURBA calcic eutro-fic oligo-trofic activ oligo-trofic hidro-morf activ xeric hidro-morf
O O O O S S
4 Profunzi- mea solului (cm) 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 110 120 130 140 150
L L S O O O O O
5 Volumul edafic (m3/m2) 0,15 0,15-0,30 0,30-0,45 0,45-0,60 0,60-0,90 >0,90
L L S S O O
6 Troficita-tea poten-tiala globala (indici) <10 10-30 30-50 50-90 90-140 >140
L L S S O O
7 Capacitatea de aprovizi-onare cu apa H0 H1 H2 H3 H4 H5 H(E) HE
L S O O S
8 Compacti- tatea solului foarte afanate afanate moderat-compacte compacte foarte compacte
O O O L
9 Textura solului nisipos nisipo-lutos Luto-nisipos lutos luto-argilos argilo-lutos argilos
S O O S L

Solul si clima reprezinta principalii factori care definesc statiunea forestiera deoarece potentialul productiv al padurii depinde de ei.
Solul influenteaza vegetatia forestiera si ca intreg,ca purtator al insusirilor sale fundamentalede ansamblu-fertilitatea,dar si prin proprietatile lui individuale de care depinde fertilitatea.Profunzimea solului influenteaza direct dezvoltarea radacinii arborilor,iar indirect inaltimea si grosimea arborilor,calitatea trunchiurilor,cresterea arborilor longevitatea lor si productivitatea padurilor.Substantele minerale din sol au un rol deosebit in cresterea arborilor ,productivitatea si cresterea padurii.
Padurea exercita o influenta favorabila asupra solului ceea ce explica faptul ca solurile cele mai evoluate se formeaza sub vegetatia forestiera.Solul brun eu-mezobazic prezinta toate insusirile pentru o troficitate potentiala ridicata pentru vegetatia forestiera de fagete ,gorunete si chiar bradete.Aceasta troficitate,daca solurile nu sunt afectate de procese de degradare,in special eroziune fluviatila,se produce efectiv si arboretele realizeaza productivitati superioare.


2.4.Conditii stationale

2.4.1.Definirea etajului fitoclimatic pentru zona studiata

Suprafata luata in studiu se intinde in etajul bioclimatic al amestecurilor de fag cu rasinoase(FM2)
In cazul acestui etaj,pozitia geografica si mai ales forma de relef si orientarea versantilor au o mare importanta in ceea ce priveste distributia statiunilor.Este foarte car ca amestecurile evita depresiunile inchise si prefera versantii adapostiti si unbriti,aceasta cu atat mai mult cu cat se inainteaza de la est spre vest.
Altitudinal limita superioara a amestecurilor coincide cu cea inferioara a molodisurilor.Limita inferioara este foarte neregulata.La noi in Obcinele Bucovinei limita inferioara poate cobori pana la 550-600 m altitudine,insa pe clinele vestice limita oscileaza intre 900 si 1100 m.

2.4.2.Evidenta tipului de statiune din zona studiata.(tabelul 14)

Tip de statiune Suprafata
Cod Denumire Hectare %
3333 Montan de amestecuri Ps,brun edafic mare ,cu Asperul-Dentaria 572,20 86,57
3332 Montan de amestecuri,Pmbrun edafic mijlociu cu Asperula -Dentaria 85,6 12,95
3640 Montan de amestecuri Ps(m) brun divers ,cu drenaj imperfect,edafic mijlociu-foarte mare 3,2 0,48
Total ----------------------- 661 100


2.4.3.Descrierea principalelor tipuri de statiuni

Principalul tip de statiune este montan de amestecuri Ps,brun edafic mare cu Asperula-Dentaria.In general se gaseste sub forma tipica,iar dintre faciesurile identificate,cel nordic este mai raspindit.Conditiile climatice si edafice sunt foarte favorabile ,singurul factor limitativ valabil numai pentru fag in aceasta zona constituindu-l temperatura mai scazuta de la altitudinide peste 1000m.Acest tip de statiune este de mare importanta economica fiind de bonitate superioara pentru cele 3 specii de amestec si an special pentru molid si brad.Arboretele sunt divers amestecate ,uneori numai prin doua specii.Pentru acest tip de statiune se recomanda mentinerea sau reintroducerea in fagetul din aceste stasiuni a rasinoaselor pana la 60-70 % ,proportia variind in raport de conditiile locale.In arboretele care necesita impaduriri sau completari,se poate introduce:paltin.frasin si pe alocori larice.In arboretele cu functii peisagistice se poate incerca pinul strob sau duglasul.Taierile de regenerare si de ingrijire trebuie facute diferentiat,mai prudent si moderat in zonele cu plus de umiditate si mai intens in cele cu acumulari de humus,in care se va mentine si procentul cel mai ridicat de foioase.
Alt tip de statiune intalnita in U.G. este montan de amestecuri -Bm- brun edafic mijlociu , cu Asperula - Dentaria (FM2BmTIII-IIHIIIUe3-2)
Este raspandit in conditii de substrat calcaros (marno-calcarelor) , in conditii de relief cu pante mari (versati predominanti repezi) si ca urmare solurile au continut mai ridicat de schelet (de regula semischeletice ) , cu volum edafic predominant mijlociu (ceea ce impiedica dezvoltarea sistemului radicelar mai ales la brad si fag dar si capacitatea de aprovizionare cu apa , in cazul solurilor de pe roci dure ). Soluri brune cu humus de mull sau mull moder , predominant luto-nisipoase .
Productivitatea mijlocie pentru : fag , molid , brad si amestecuri ale acestora iar ca masuri silviculturale se urmareste promovarea bradului (prin regenerari naturale se produc mai usor) .

Capitolul III Studiul vegetatiei forestiere

3.1. Zonarea si caracterizarea vegetatiei forestiere

Din punct de vedere al zonarii altitudinale,unitatea de gestiune luata in studiu se incadreaza in etajul nemoral,in subetajul amestecurilor de fag cu rasinoase.Zonarea latitudinala nu este valabila in cazul acestei unitati de gestiune deoarece ea se realizeaza in cazul campiilor si podisurilor joase , cu altitudini sub 300 (400) de metri.
Subetajul padurilor de fag si amestec de fag cu rasinoase se gaseste in intreg lantul carpatic si este situat in limita superioara a fagului si cea inferioara a bradului. Impreuna cu bradetele alcatuiesc o fasie zonala distincta , situata in zonele muntilor mijlocii si josi , intre (600)800m si 1250(1400)m altitudine.In Carpatii Orientali ocupa zone mai joase (600-1100m).Padurile amestecate de rasinoase si fag au o intidere altitudinala mai redusa in nord si maxima in Carpatii Meridionali (in Muntii Banatului limita acestui subetaj se intinde de la circa 300m pana la 1400-1500m altitudine).Vegetatia forestiera este predominant constituita din specii de fag , molid si brad , care se asociaza intre ele , sau pe alocuri , pot constitui arborete pure.Ca specii insotitoare se mai intalnesc : ulmul de munte , frasinul , paltinul de munte si de camp , mesteacanul , aninul alb , pinul silvestru , etc.

Padurile din acest subetaj sunt relativ dese si numeroase , sunt lipsite in general de subarboret sau il au slab dezvoltat.Nici covorul ierbaceu nu este prea bine dezvoltat in padurile normal constituite.Padurile de fag si rasinoase se caracterizeaza printr-o mai mare stabilitate bioecologica si o ridicata valoare productiva si de protectie , fapt pentru care le recomanda in toate statiunile favorabile din arealul lor natural si din afara sa.

3.2 Analiza si cartarea tipologica a padurilor

3.2.1.Evidentierea tipurilor de padure din zona studiata

Repartitia suprafetelor U.G.pe tipuri de padure Tabelul 15
Formatia Tipul natural de padure Suprafata
Cod Denumire Hectare (ha) Procente (%)
Bradeto-fagete 2211 Bradeto-faget normal cu flora de mull (s) 276,8 41,88
Amestecuri de molid,brad,fag 1311 Amestec normal de rasinoase si fag cu flora de mull (s) 264,3 39,98
Amestecuri de molid,brad,fag 1341 Amestec de rasinoase si fag pe soluri scheletice (m) 96,6 14,62
Amestecuri de molid,brad,fag 1313 Amestec de rasinoase si fag pe soluri gleizate (s) 3,2 0,48
Molideto-bradete 1211 Molideto-bradet normal cu flora de mull (s) 19,5 2,95
Bradete pure 2111 Bradet normal cu flora de mull (s) 0,6 0,09
Total 661,0 100

3.2.2.Descrierea principalelor tipuri de padure din zona studiata

Bradeto-faget normal cu flora de mull
Esteraspandit in muntii nostri din sudul tarii , fiind intermediar intre bradet normal cu flora de mull si faget normal cu flora de mull.Arboretele se gasesc la altitudini de 700(800)-1200(1400)m , in sudul tarii , si de 600-1200m in nordul ei.Solurile sunt brune tipice , brune galbui , rar brune ruginii , de la mijlociu profunde la foarte profunde , lutoase.Substratele sunt reprezentate de calcare -conglomerate si gresii calcaroase , rar gresii silicioase , conglomerate gresoase , sisturi cristaline.Consistenta naturala este de 0,8-0,9 , productivitatea superioara. Regenerarea naturala se produce usor , semintisurile de fag fiind abundente .
Subarboretul este putin dezvoltat , compus din : zmeur , scorus de munte , soc rosu , malin , calin , caprifoi , cununita , etc.Patura vie este destul de abundenta si flora de mull este reprezentata prin : Oxalis acetosella , Luzula albida , Asperula odorata , Salvia glutinosa , Rubus hirtus , Pulmonaria rubra , Asperula odorata , Stachys silvatica , etc.
Amestec normal de rasinoase si fag cu flora de mull
Acest tip de padure ocupa suprafete considerabile formand un areal compact (relativ).Ocupa aproape jumatate din suprafata etajului montan de amestecuri si reprezinta cel mai bine formatia amestecurilor de molod,brad si fag.Arboretele sunt compuse dim molid,brad si fag in proportii oarecum egale,dar care variaza oarecum cu altitudinea(prpoprtia fagului crescand invers proportional cu altitudinea).La varste mai inaintate fagul ramane in al doilea etaj.Pe langa cele trei specii se mai gasesc paltinul de munte si uneori chiar carpen.Consistenta naturala este plina iar productivitatea superioara la fag semnalandu-se o ramanere in urma fata de rasinoase.Calitatea arborilor este buna si foarte buna obtinandu-se sortimente valoroase.Regenererea naturala este relati usoara.In arboretele care nu sunt conduse atent se poate observa o predomonare accentuata a fagului,existand o tendinta si riscul de succesiune spre un faget.

3.3. Caracterizarea structurala a arboretelor

3.3.1.Structura orizontala a arboretelor
Structura pe specii Tabelul 16
Specia Suprafata
Hectare Procente
Fag 313,18 47,38
Brad 147,93 22,38
Molid 174,15 27,86
Paltin de munte 10,97 1,66
Diverse tari 3,17 0,48
Diverse rasinoase 1,60 0,24
Total 661 100

Se observa din tabelul anterior ca cea mai frecventa specie in cadrul unitatii de gestiune studiate este fagul (47,38%) iar bradul si molidul detin procente relativ apropiate(22,38 respectiv 27,87)Celelalte specii sunt mai putin frecvente(Pam ,DT,DR).

Structura arboretelor in functie de consistenta. Tabelul 16
Suprafata Arborete cu indicele de ocnsistenta Total
0,1-0,3 0,4-0,6 0,7-0,9 1,00
Hectare 78,9 120,5 424,8 36,8 661
Procente 11,94 18,23 64,26 5,57 100

Din tabelul 16 putem vedea ca aptoape trei patrimi din suprafata luata in studiu,are consistenta intre 0,7si0,9.suprafetele respective scazind pana la 5,57%(adica 36,8 ha),arborete care prezinta consistenta 1,00(plina).

3.3.2.Structura vertivala a arboretelor
Arboretele din unitatea de gestiune studiata , fiind arborete de amestec , au un profil continuu , sunt monoetajate , iar inchiderea se face de obicei pe orizontala.La unele arborete , totusi , la varste inaintate se poate constata o ramanere in urma a fagului in privinta cresterii , fara a forma un etaj ci doar un plafon inferior.

3.4 Caracterizarea calitativa a arboretelor

3.4.1. Structura arboretelor functie de varsta

Structura arboretelor functie de varsta Tabelul
Suprafata Clase de virsta (ani) Total
1-20 21-40 41-60 61-80 81-100 >100
Hectare 2,1 78 181,2 109,2 27,4 263.1 661
Procente 0.31 11.80 27.41 16.52 4.15 39.81 100

Dupa cum se vede in tabelul anterior arborii sunt repartizati oarecum uniform pe clasele de varsta,in sensul ca nu avem aglomerari ale unor arbori pe o anumita clasa de varsta.Doar in categoria >100avem un procent mai mare dar asta se intampla din cauza ca aici avem arbori de diferite virtste incepand cu 100 de ani si terminand cu 130-140 de ani.

3.4.2.Structura arboretelor pe clase de productie

Structura arboretelor pe clase de productie Tabelul 18
Suprafata Clasa de productie Total
I II III IV V
Hectare 252,5 309,8 98,4 0 0,3 661
Procente 38,20 46,87 14,88 0 0,05 100
Din tabelul anterior rezulta ca cele mai multe arborete se afla in clasa de productie II (aproape jumatate),apoi urmeaza clasa I,clasa III este putin prezenta,clasa a V aproape de lic.iar clasa a IV lipseste in totalitate.

Calculul mediei ponderate:

CLPmedie=

CLPmedie=I,77III

3.4.3.Structura arboretelor pe etape si clase de dezvoltare

Repartitia suprafetei U.G. pe faze de dezvoltare Tabelul 19
Suprafata Faza de dezvoltare TOTAL semintis desis nuielis prajinis Paris codrisor codru mijlociu codru batran
Hectare (ha) 0 1,8 0,3 30,5 134,5 142,2 184,4 167,3 661
Procente (%) 0 0,27 0,05 4,61 20,35 21,51 27,90 25,31 100

3.4.4.Starea fitosanitara a padurii
Majoritatea suprafetei unitatii de gospodarire este ocupata de amestecuri de rasinoase cu foioase, fapt ce determina o rezistenta sporita la actiunea factorilor vatamatori.
Fenomenul de uscare a arboretelor se manifesta izolat, nedepasind limitele normale ale eliminarii naturale. Exemplarele varstnice(>120 de ani) din speciile brad si molid sunt atacate de ipide intr-un procent redus.
S-au semnalat izolat atacuri de Orchestes fagi la exemplare de fag mature, dar si in regenerari naturale, provocand inrosirea si uscarea frunzelor tinere. Atacul are o amploare nesemnificativa.

CAPITOLUL IV:Studiul conditiilor tehnico-economice

4.1.Zonarea functionala a padurilor

Tabelul 20
Repartitia suprafetei unitatii de gestiune pe tipuri de categorii functionale
Suprafata Grupa functionala TOTAL
I
Categoria functionala
2-1B
Hectare (ha) 661 661
Procente (%) 100 100
In unitatea de gestiune studiata se intalnesc arborete incadrate in grupa functionala I.Aceste arborete au o singura categorie functionala (in cazul de fata):
2-1B ------Paduri destinate sa produca in principal arbori grosi de calitate superioara pentru lemn de cherestea (TVI )
TVI------Paduri cu functii de productie si protectie in care se poate aplica in mod diferentiat intreaga gama a tratamentelor prevazute in normele tehnice in functie de conditiilr ecologice,social-economice si tehnico-organizatorice.

4.2. Analiza bazelor organizatorice amenajistice

Regimul defineste structura padutilor sub raportul provenientei arboretului.Tinind cont de obiectivele social economice stabilite de structura si compozitia arboretelor,in U.G., s-a adoptat regimul codrului.
Compozitia tel structura arboretelor sub raportul proportiei speciilor.Aceasta compozitie tel se stabileste pentru fiecare arboret in parte, tinind cont de tipul de statiune,tipul de padure,caracteristicile structurale actuale ti masurile slvotehnice preconizate.
In functie de virsta actuala a arboretelor in descrierea parcelara,sunt inscrise urmatoarele compozitii tel:
___compozitia tel la exploatabilitate pentru toate arboretele existente in U.G.
___compazitia tel de regenerare pentru arboretele exploatabile
___compozitia tel finala pentru terenuri goale-se exprima prin formula de impadurire
Exploatabilitatea defineste strucrura arboretelor sub raport dimensional.Ea reprezinta starea de maxima eficacitate functionala la care in arboret sau un arbore ,devine exploatabil in raport cu telurile de gospodarire propuse.In suprafata luata in studiu virsta exploatabilitatii a fost stabilita la 120-130 de ani.
Tratamentul ca baza de amenajare defineste structura arboretelor sub raportul distributiei spatiale si al repartitiei pe categorii dimensionale.

4.3.Analiza retelei instalatiilor de transport
Situatia drumurilor forestiere din U.G. Tabelul 21
Simbol drum Nr. drum Denumire drum Lungime drum (km)
Deserveste fond forestier Totala
Drumuri forestiere
FE026 D246 Pietrele muierii 1491,9 ha 10,2
FE032 D250 Hasca 602,0 ha 3,0

Densitatea retelei de drumuri este de 7,4 m/ha


PARTEA a II-a - Proiectul de executie

CAPITOLUL V - Proiectarea lucrarilor de ingrijire si conducere ale arboretelor

5.1. Planificarea lucrarilor de ingrijire si conducere ale arboretelor :

5.1.1. Principii de baza in ingrijirea si conducerea arboretelor:

Operatiunile culturale se concentreaza asupra arboretului , dar prin modificarea repetata a structurii acestuia se actioneaza si asupra celorlalte componente ale padurii.Operatiunile culturale actioneaza asupra padurii astfel : amelioreaza permanent compozitia si structura genetica a populatiilor , calitatea arboretului , starea fitosanitara a padurii.Se reduce astfel consistenta incat permite largirea spatiului de nutritie pentru arborii valorosi si intensifica cresterea acestora.Ele regleaza convenabil raporturile inter si intraspecifice , modifica treptat si amelioreaza mediul ducand la intesificarea functiilor productive si protectoare. Operatiunile permit recoltarea unei cantitati de masa lemnoasa valorificabila sub forma produselor lemnoase secundare.
Premisele biologice ale operatiunilor culturale constau din suma cunostintelor despre biologia arboretelor , despre modul de reactie a arborilor si arboretelor la interventiile practicate.Prin rarirea arboretelor se urmareste reglarea starii de desime , urmarindu-se reducerea concurentei dintre ei care ar fi dus la o crestere mica a arborilor , precum si eliminarea (dar nu intotdeauna) a arborilor celor mai rau conformati.Prin aplicarea lucrarilor de ingrijire se tine seama de capacitatea arborilor de a reactiona favorabil la schimbarea mediului dupa ce s-a aplicat selectia artificiala in loc de cea naturala.In executarea lucrarilor de ingrijire se tine seama_e de variabilitatea individuala , dinamica competitiei intra si interspecifice si neuniformitatea conditiilor de mediu , ceea ce face sa se promoveze speciile valoroase , ele fiind sustinute de conditiile mediului respectiv .
Pentru reducerea la maximum a pagubelor care se pot produce la exploatare este necesara armonizarea cerintelor biologice cu cele ale gospodaririi padurii cultivate.In acest sens trebuiesc cunoscute mijloacele materiale , solutiile tehnice si procesele tehnologice de adoptat .
In plus trebuiesc urm_te eficienta economica imediata a fiecarei lucrari executate cat si rentabilitatea globala.Sunt necesare aplicarea lucrarilor de ingrijire si conducere a padurii prin care se introduc in circuitul economic pana la 50% din volumul lemnos recoltat la atingerea momentului exploatarii , cantitate care s-ar pierde in urma procesului de eliminare naturala.Eficienta economica de perspectiva (rentabilitatea globala) rezulta prin reglarea raporturilor inter si intraspecifice , ameliorarea conditiilor sanitare de vegetatie si prin promovarea celor mai bune exemplare sub raport cantitativ si valoric.

5.1.2. Elaborarea planului decenal pentru lucrarile de ingrijire si conducere ale arboretelor:

Planul decenal al lucrarilor de ingrijire si conducere ale arboretelor pentru unitatea de gestiune studiata (Tabelul 24)


Criteriile care au stat la baza stabilirii urgentelor de interventie sunt :
--consistenta (au prioritate arboretele cu consistenta plina);
--varsta (au prioritate arboretele tinere ; ordinea desfasurarii lucrarilor de ingrijire este : degajari , curatiri , rarituri);
--compozitia (au prioritate arboretele amestecate fata de cele pure);
--clasa de productie (au prioritate arboretele superioare din punct de vedere al clasei de productie).
Din cadrul planului decenal al lucrarilor de ingrijire si conducere ale arboretelor au facut parte arboretele avand faza de dezvoltare cuprinsa intre semintis si codru mijlociu , cu urmatoarele restrictii :
--se exclud arborete cu consistenta mai mica sau egala decat 0,7;
--rariturile se opresc odata cu parcurgerea a 2/3 din varsta exploatabilitatii;
--nu se executa rarituri in trenuri cu pante mai mari de 40 de grade , situate pe stancarii , grohotisuri si terenuri cu eroziune in adancime.

5.1.2. Memoriu justificativ al planului decenal pentru lucrarile de ingrijire si conducere ale arboretelor:

Conform criteriilor care au stat la baza stabilirii urgentelor de interventie :
--in anul 2002 au fost incadrate parcelele 134A,135B,137B si 137C,deoarece au consistenta de1,0-0,9 si au varste de 30 pana la 50 de ani;
--in perioada 2003-2004 au fost incadrate parcelele 134B,136A,138C,138Dsi 143B,deoarece au consistenta de 0,9 si au varste cuprinse intre 40si 50 de ani;
--in perioada 2005-2006 au fost incadrate parcelele 134D,137E,138D,139C,142B,143C si 143E deoarece au consistenta de 0,8 si au varste cuprinse intre 45 si 50 de ani;
--in perioada 2007-2008 au fost incadrate parcelele 134A,134B,135B,137B,137C ca urmare a aplicarii periodicitatii si in plus parcelele 135C136B si 143D,deoarece au consistenta 0,8 si varsta de 60-75 de ani;
--in perioada 2009-2011 au fost incadrate parcelele 134D,136A,137E,138C,138D,139C,142B,143B,143C, si 143D ca urmare a aplicarii periodicitatii.
5.1.4.Calculul posibilitatii probabile de produse secundare: a-Posibilitatea pe suprafata :
Ps=SD+SC+SR => PS=0+0+364,2=364,2 (ha) b-Posibilitatea pe volum :
PV=VD+VC+VR VD=0.0m3 VC=neglijabil
U.A. Compozitia Var-sta (ani) C L P Con- sisten- ta Volum (m3) Indici de recolta-re Volum de recoltat (m3)
Nr. Supra- fata ha UA i1 i2 V1 V2 TOTAL
134A 14,1 6Fa+3Mo+1Br 30 3 1,00 137 1932 15 12 289.8 231.84 521.64
134B 21,6 5Fa+3Mo+ +1Br+!DT 40 2 0,90 279 6027 12 10 723.24 602.70 1325.94
134D 22,3 4Fa+4Br+2Mo 40 2 0,80 291 6490 12 10 778.80 649.00 1427.80
135B 17,0 3Mo+6Fa+1Br 30 3 1,00 171 2907 15 12 436.05 348.84 784.89
135C 21,7 4Br+2Mo+3Fa+ +1Pam 60 2 0,80 402 8720 10 0 872.00 0.00 872.00 rclbrdrr136A 28,9 2Br+6Fa+2Mo 45 3 0,90 273 7890 10 10 789.00 789.00 1570.00
136B 34,9 5Br+1Mo+ +3Fa+1Pam 75 2 0,90 562 19.615 7 0 1.37 0.00 1.37
137B 2,7 8Fa+1Mo+1Br 40 2 0,90 520 7229 12 10 867.48 722.90 1598.38
_d137C 5,7 8Fa+1Br+1Mo 35 2 1, 224 605 12 12 72.60 72.60 145.20
137E 19,5 7Fa+2Mo+1Br 50 2 0,8 350 6825 10 9 682.50 641.25 1296.75
138B 11,0 7Fa+2Br+1Mo 55 3 0,9 359 3949 9 9 355.41 355.41 710.82
138C 27,6 7Fa+2Br+1Mo 45 2 0,9 279 7700 10 10 770.00 770.00 1540.00
139C 0,3 9Mo+1Fa 30 2 0,8 202 60 16 11 9.60 6.60 16.20
142B 25,6 8Fa+1Mo+ +1Pam 45 3 0,8 162 4147 10 10 414.70 414.70 829.40
143B 27,5 8Fa+1Mo+ +1DT 50 1 0,9 429 11799 10 9 1179.9 1061.91 2241.81
143C 1,0 10Mo 45 1 0,8 452 452 10 10 45.20 45.20 90.40
143D 5,6 7Fa+2Br+1Pam 60 1 0,8 462 2587 9 0 232.83 0.00 232.83
143E 0,7 10Mo 45 1 0,8 452 316 10 10 31.60 31.60 63.20
TOTAL 8552.08 6716.55 15205.43
VR-se calculeaza cu ajutorul tabelului urmator :
Tabelul 25
Calculul volumului probabil de recoltat prin rarituri in deceniul 2002-2011

Conform acestui tabel VR=11586,8 m3.Deci posibilitatea pe volum , PV , este de15205.43 m3.

5.2. Tehnologia de aplicare a lucrarilor de ingrijire :

5.2.1. Alegerea arboretelor de parcurs cu lucrari silvotehnice in anul 2001:

Borderou de amplasare al lucrarilor de ingrijire si conducere in anul 2002
Tabelul 26
U.A. Com-pozi-tia Varsta (ani) Consistenta C L P Lucrari propuse
Nr. Suprafata (ha) Degajari Curatiri Rarituri ha ha m3 ha m3
134A 14,1 6Fa+3Mo+1Br 30 1.00 3 0 0 0 0 14.1 289.8
135B 17,0 4Fa+4Br+2Mo 30 1.00 3 0 0 0 0 17.0 436.05
137B 2,7 8Fa+1Mo+1Br 40 0.90 2 0 0 0 0 2.7 867.48
137C 5,7 8Fa+1Br+1Mo 35 1.00 2 0 0 0 0 5.7 72.60
138B 11,0 7Fa+2Br+1Mo 55 0.90 1 0 0 0 0 11.0 355.41
Total 0 0 0 0 50.5 2021.34

5.2.2. Tehnologia de aplicare a rariturilor:

Rariturile sunt lucrari executate repetat in fazele de paris , codrisor si codru mijlociu si care se peocupa de ingrijirea individuala a arborilor , in scopul de a contribui cat mai activ la ridicarea valorii productive si protectoare a padurii cultivate.
Rariturile sunt considerate , in general , lucrari de selectie individuala pozitiva , preocuparea de baza fiind andreptata asupra arborilor valorosi care raman in arboret pana la termenul exploatarii si nu asupra celor extrasi prin interventia respectiva.In acest mod , exemplarelor de valoare li se asigura permanent conditii optime de borderoul amintit ;
--prelucrarea datelor de teren si intocmirea actelor de punere in valoare (A.P.V.) estimandu-se cantitatea , sortimentele si valoarea masei lemnoase care urmeaza sa fie exploatata sub forma de produse lemnoase secundare. In cadrul unitatii de gestiune studiata s-a aplicat raritura de jos (denumita si raritura in dominat).Ea consta in extragerea arborilor ramati in urma cu cresterea , situati in plafonul inferior al arboretului.Prin aplicarea acestui tip de raritura adancimea coronamentului se reduce treptat si considerabil , plafonul inferior disparand cu timpul , ceea ce duce la realiarea de arborete monoetajate , uniforme si cu inchidere pe orizontala.Raritura de jos are o serie de avntaje :
--pot fi realizate de un personal putin numeros , fara o calificare deosebita;
--amelioreaza starea sanitara a arboretului;
--asigura reducerea concurentei pentru hrana si apa intre arborii valorosi si cei nedoriti;
--conduc la cresterea (artificiala) diametrului mediu al arboretului si reducerea substantiala a asimetriei curbei de frecventa a diametrelor.
Uneletele folosite sunt : toporase , topoare , fierastraie manuale sau mecanice de tip usor , precum si cele cu cutit- disc.
In cazul rariturilor suprafetele de proba au marimea de 2500 m2.

5.2.3.Tehnologia de aplicare a curatirilor

In stadiul de nuielis-prajinis,cele mai importante lucrari de ingrijire, sunt curasirile(lamuririle).Prin curatiri se taie de jos atitea exemplare din arborii uscati,atacati,raniti,rau comformati,cu coroane inghesuita si asimetrice din specii nedorite cat sunt necesare pentru a se ajunge la desimea optima,si a nu se intrerupe decat moderat starea de masiv.In arboretele amestecate aceste arborete apartin mai ales speciei secundare..Subarboretul se pastreaza intact,pemtru protejarea si ameliorarea solului.Arborii grosi preexistenti sau lastarisurile se extrag,iar cioatele se devitalizeaza.
Pentru protectia viitorului arboret impotriva actiunii vintului este necesar sa se creeze la margine o liziera de arbori desi,rezistential vint cu latimea de 20-30 m.Curatirile se pot executa tot timpul anului,iar intensitatea curatirilor depinde de specie,starea si consistenta arboretului ,proportia arborilor defectosi.
Periodicitatea curatirilor,este in general,de 3-5 ani si se stabileste in functie de cerintele arboretului.
Materialul rezultat este valorificabil mai ales sub forma de gramezi de craci sau pentru foc si de sortimente subtiri.

CAPITOLUL VI - Planificarea lucrarilor de regenerare

6.1. Alegerea regimului si tratamentelor :

Conform corespondentei dintre grupele functionale si tipurile de categorii functionale (prelevata din N.T.3) s-au gasit urmatoarele tipuri de categorii functionale , explicate in N.T.2 :
T - VI : paduri cu functii de productie si protectie in care se poate aplica in mod diferentiat intrega gama a tratamentelor prevazute in prezentele norme in functie de conditiile ecologice,social economice si tehnico-organizatorice.
Alegerea propriu-zisa a tratamentelor se face incadrand fiecare arboret caruia i se aplica un astfel de tratament intr-o anumita categorie (in functie de formatie , tipul de stuctura , categoria de productivitate , categoria de panta si tipul de grupa si categorie functionala).
Se alege cel mai intensiv tratament (incepand cu gradinarit , cvasigradinarit , taieri progresive , taieri succesive , pana la taieri rase) , cel mai bum din punct de vedere ecologic si economic pentru padure.

6.2. Planificarea lucrarilor de regenerare :

6.2.1. Elaborarea planului decenal de aplicare a lucrarilor de regenerare:

Elaborarea planului decenal de aplicare a lucrarilor de regenerare pentru arboretele cuprinse in unitatea de gestiune studiata (Tabelul 27)

In cadrul acestui plan decenal se trec toate parcelele indiferent de consistenta, insa doar cele ce au varsta mai mare de 80 de ani.
Pentru arboretele cu varsta cuprinsa intre 80 de ani si varsta exploatabilitatii li se determina tratamentul insa felul taierii este taiere de igiena cu un procent de interventie de 3%.Pentru arboretele ce au ajuns la varsta exploatabilitatii se foloseste tabelul urmator :

Corespondenta intre felul tratamentului si intensitatea interventiei in cazul arboretelor ce au ajuns la varsta exploatabilitatii
Tabelul 28
Tratament/felul taierii Intensitatea interventiei (%)
Taieri rase 100 %
Transformari spre gradinarit (cvasigradinarit) 15 %
Taieri de conservare 4-5 %
Taieri progresive de deschidere a ochiurilor 20-25 % (c=0,8-1,0) de largire si iluminare 40-60 % (c=0,6-0,7) de racordare 100 % (c<0,6)
Taieri succesive de insamantare 20-40 % (c=0,8-1,0) de punere in lumina 20-40 % (c=0,6-0,7) definitive 100 % (c<0,6)

Tratamentul cel mai mult aplicat este cel al codrului gradinarit (G).In principal el consta in extragerea , pe alese a cate unuia sau a unor grupe mici de exemplare .Regeneraea golurilor ramase in arboret producandu-se in mod natural , din samanta.El este considerat cel mai intensiv tratament si consta in rarirea continua a arboretelor si recoltarea selectiva a cate unui arbore sau a unei grupe mici de arbori considerati exploatabili sau a caror mentinere nu mai este oportuna , asigurandu-se astfel regenerarea continua sub masiv , dirijarea tot continua a arboretelui spre stari si structuri optim gradinarite , de maxima eficacitate polifunctionala , precum si prin recoltarea continua a posibilitatii fixate pe volum.

Caracteristicile acestui tratament sunt :
--taierile au un caracter continuu , iar arborii se recolteaza an de an , individual sau in ochiuri de cate 2 -3 arbori , in orice punct al padurii , care , in principiu , trebuie sa prezinte o structura pluriena de tip gradinarit;
--recoltarea arborilor restrange taierile la punctele cele mai mici , dar le imprastie fie pe intreaga unitate de productie , fie pe o parte a acesteia (“cupon”);
--regenararea are un caracter contiunuu si valorifica toti anii de fructificatie;
--exploatabilitatea se fixeaza dupa diametru (nu dupa varsta) si se refera numai la arborii de extras si nu la arborete;
--posibilitatea se calculeaza pe volum si pentru control si pe numar de arbori;
--padurea gradinarita se gaseste intotdeauna intr-un proces de exploatare , regenerare, conducere si ingrijire.
Acest tratament se poate aplica in doua variante : a-gradinaritul cultural tipic , cand taierile se pot imprastia in orice punct din intreaga unitate de productie ; b-gradinaritul cultural concentrat (pe cupoane) , urmand ca in fiecare an posibilitatea sa se recolteze dintr-un singur cupon scadent.
In ambele variante se pot identifica doua forme distincte de aplicare :
1-forma cu alegerea si extragerea a cate unui arbore din puncte dispersate
2-forma cu alegerea si extragerea unor grupe mici de arbori , de la 2-3 arbori pana la ochiuri cu 6-7 arbori la molid si alte specii mai exigente fasa de lumina.
PANUALA=PTOTALA/10
PANUALA=1900,88 m3

6.3. Tehnologia de aplicare a tratamentelor in anul 2002 :

6.3.1. Amplasarea masei lemnoase pentru anul 2002:

Amplasarea masei lemnoase pentru anul 2002 in cadrul unitatii de gestiune studiate
Tabelul 29
_irw15 U.A. Trata- ment Compo- zitie Var-sta (ani) Con-sis- tenta C L P Posibili- tatea dupa amena- jament Volum de recoltat (m3) Volum de recoltat fata de posibilitate (m3)
Nr. Supra-fata(ha) + 141A 23,9 Gradinarit 8FA2BR 110 0,3 1 1900,88 851,19
141F 32,4 Gradinarit 8FA2BR 130 0,4 1 1900,88 1183,5 133,81
Acesta parcela s-a ales in baza urgentelor de regenerare , avand consistenta cea mai mica si varsta cea mai mare si apropiindu-se cel mai mult de posibilitatea dupa amenajament.

6.3.2. Restrictii silviculturale in adoptarea tehnologiilor de exploatare:

a-perioada exploatabilitatii ; b-restrictii de vatamare a arborilor pe picior ; c-eliberarea parchetului de resturi de exploatare ; d-nivelul cailor de acces.

a sa se adopte tehnologii de exploatabilitate adecvate tratamentelor aplicate si sa sa se stabileasca epocile si termenele de taiere a materialului lemnos ; b doborarea arborilor se face in afara ochiurilor cu semintis , evitandu-se deprecierea ti vatamarea puietilor si a arborilor ; pe parcursul exploatarii se va face receptia semintisurilor vatamate ; c colectarea sa se faca numai pe traseele stabilite cu ocazia primirii si predarii parchetelor ; depozitarea se va face in afara zonei de semintis ; d accesul tractoarelor in zona de deal si munte a parchetelor se va limita la caile strict marcate in raport cu orografia terenului , umiditatea solului , cu instalatii de cablu , atelaje si troliu ; nu se vor aviza drumuri de tractor pe versanti ;dupa exploatare trebuie nivelate caile de acces.

CAPITOLUL VII - Evaluarea si eficienta lucrarilor proiectate

7.1. Antemasuratoarea lucrarilor anuale de executat :
Antemasuratoarea este o piesa de sinteza , in care , pe baza antecalculului de la planul lucrarilor de ingrijire si a planului de aplicare a tratamentelor se stabileste pentru anul 2002 localizarea si volumul lucrarilor proiectate.
Aceasta se intocmeste pe natura de lucrari si va cuprinde toate fazele si operatiile necesare executiei diferitelor lucrari , ea avand la baza prevederile din proiect referitoare la interventiile silvotehnice , alaturi de normele si tarifele de lucru.
Rezultatele antecalculatiei sunt pezentate in tabelul urmator :

Antemasuratoarea lucrarilor pentru unitatea de gestiune studiata
Tabelul 30
Numar curent Indicativul Normei Lucrare de executat U.M. Cantitate
A. RARITURI
1 F2C11 Delimitarea suprafetelor de proba la rarituri cu lanturi Hectare (ha) 1,25
2 F8IIa1 Marcarea si inventarierea produselor secundare 1000 arbori 1,527
B. TRATAMENTE
3 F1a Inventarierea arborilor de extras in cazul tratamentelor cu taieri aplicate in padurile de codru 1000 arbori 0,132

7.2. Devizul lucrarilor :

Devizul lucrarilor anuale de executat este un act de sinteza in care e redata , detaliat , structura costurilor de productie pentru lucrarile proiectate.
Devizul se intocmeste pe natura de lucrari si cuprinde costul manoperei si al proiectului pentru toate lucrarile incluse in antemasuratoare , alte costuri necesare pentru realizarea lucrarilor , precum si unele costuri aferente.

A. Devizul lucrarilor anuale de executat
Tabelul 31
Nr. crt. Indicativ norma Lucrare U.M. Cantitatea Costul manoperei
Unitar Total
1 F2C11 Delimitarea suprafetelor de proba la rarituri cu lanturi Hectare (ha) 1,25 4092 5115
2 F8IIa1 Marcarea si inventarierea produselor secundare 1000 arbori 1,527 197716 301912,33
3 F1a Inventarierea arborilor de extras in cazul tratamentelor cu taieri aplicate in padurile de codru 1000 arbori 0,132 136530 18021,96
TOTAL 325049,29

B. Recapitulatie deviz
Tabelul 32
Nr.crt. specificatii Total lei
1 Valoarea manoperei 325049,29
2 C.A.S. (25 %) 81262,32
3 Ajutor de somaj 16252,46
TOTAL 422564
4 Rotunjiri si neprevazute 27436
TOTAL 450000

7.3. Masuri tehnico-organizatorice :

Succesiunea lucrarilor de ingrijire si conducere a arboretelor si aplicarea tratamentelor se finalizeaza cu recoltarea de masa lemnoasa sub forma de produse pricipale , secundare sau accidentale.Amplasarea masei lemnoase trebuie sa respecte posibilitatea anuala a unitatilor de productie , determinarea in spatiu a exploatarii lemnului necesitand o serie de masuri tehnico-organizatorice :
-- stabilirea necesarului de forta de munca in functie de lucrarile prvazute si normele de productie in vigoare ;
-- asigurarea conditiilor curespunzatoare de munca si securitate ;
-- dotarea cu unelte si scule ;
-- asigurarea fondului necesar pentru acoperirea cheltuielilor ;
-- stabilirea clara a mijloacelor si cailor de transport a lemnului exploatat ;
-- stabilirea intervalului de executie a lucrarilor (16 august - 13 septembrie).

Calculul necesarului de forta de munca
Tabelul 33
Nr. crt. Lucra- rea Indica- tiv norma Denumi- rea lucrarii U.M. Cantitatea Norma Nr. zile nece- sare Nr. munci- tori Interval de lucru
1 Rarituri F2C11 Delimitarea suprafetelor de proba la rarituri cu lanturi Hectare (ha) 1,25 4,91 0,25 1 16 aug.
F8IIa1 Marcarea si inventarierea produselor secundare 1000 arbori 1,527 0,11 14,27 3 16,18,19 august
2 Tratament F1a Inventarierea arborilor de extras in cazul tratamentelor cu taieri aplicate in padurile de codru 1000 arbori 0,132 0,16 0,82 0 16 aug.

7.4. Piese desenate :

S-au intocmit pe hirtie de calc “Harta arboretelor” si “Harta lucrarilor silvotehnice propuse in anul 2002“.Ele urmeaza a fi expuse in continuarea prezentei lucrari :

 
 
Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)


 
Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright 2005 - 2014| Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite