Notiuni de baza si definitii r1r5rl
Asamblarire filetate sunt utilizate in constructia de masini pentru realozarea unor legaturi demontabile intre doua organe de masini.
O asamblare filetata este formata dintr-o piesa cuprinsa, filetata exterior, numita surub si o piesa cuprinzatoare, filetata interior, numita piulita.
Oricare filet se construieste dupa linie elicoidala.
Se numeste linie elicoidala curba obtinuta prin infasurarea ipotenuzei unui triunghi dreptunghic pe un cilindru de diametru d. In functie de sensul de infasurare a tringhiului pe cilindru se obtine o linie elicoidala inclinata pe drapta sau stanga.
Inaltimea la care se ajunge pe linia elicoidala dupa o rotatie completa, poarta denumirea de pas al elicei. El poate fi exprimat cu relatia: unde
-este unghiul de ridicare sau unghiul de panta al elicei; d-diametrul cilindrului pe care se masoara pasul elicei; p-pasul filetului (pasul axial); i-numarul de inceputuri.
Daca in lungul elicei se deplaseaza un proful de o forma oarecare, asezat intr-un plan care trece prin axa cilindrului, se obtine un canal elicoidal. Practic, profilul de o forma oarecare este materializat de un cutit. Miscarea acestuia dupa o linie elicidala este greu de realizat. De aceea aceasta miscare se descompune intr-o rotatie pe care o executa piesa si o translatie pe care o executa cutitul.
Clasificarea filetelor
- dupa forma corpului de baza: -cilindric
-conic
- dupa profil: -triunghilar: -metric (M)
-in toli (‘’)
-pentru tevi
-trapezoidal (Tr)
-patrat (Pt)
-ferastrau (S)
-rotund (Rd)
-Edison (E)
- dupa marimea pasului: -normal
-fin
-mare
- dupa numarul de inceputuri: -un inceput
-mai multe inceputuri
- dupa sensul de infasurare: -drept
-stang
- dupa scop: -fixare
-fixare-etansare
-miscare
Elemente geometrice ale filetelor (STAS 6371-61)
Tinand seama de generare filetului, profilului acestuia se obtine sectionand suprafata filetata cu un plan care trece prin axa cilindrului.
Elementele geometrice ale filetului sunt definite in STAS 3872-53, astfel: d- diametrul ecterior al surubului, este diametrul cilindrului tangent la varfurile filetului surubului (diametrul asurat intre varfurile filetului surubului);
- diametrul interior al surubului, este diametrul cilindrului, tangent la fundurile filetului surubului (diametrul masurat intre fundurile filetului surubului);
- diametrul mediu al surubului, este diametrul cilindrului cere trece prin mijlocul inatimii si laturile triunghiului primitiv, care cuprinde flancurile filetului surubului (diametrul masurat intre mijloacele laturilor tringhiului primitiv, care cuprinde flancurile filetului);
D- diametrul exterior al piulitei, este diametrul cilindrului tangent la fundurile filetului piulitei (diametrul masurat intre fundurile filetului piulitei);
- diametrul interior al piulitei, este diametrul cilindrului tangent la varfurile filetului piulitei (diametrul masurat intre varfurile filetului piulitei);
- diametrul mediu al piulitei, este diametrul cilindrului tangent care trece prin mijlocul inaltimii si laturilor tringhiului primitiv, care cuprinde flancurile filetului piulitei (diametrul masurat intre mijloacele laturilor triunghiului primitiv, care cuprinde flancurile filetului); a -; unghiul flancurilor filetului;
H- inatimea profilului generator;
- inatimea masurata perpendicular pe axa asamblarii, intre varful si fuldul filetului surubului.
Tinand de figura 2, pe care sunt aratate desfasuratele filetului de pe cilindrul exterior, mediu si interior, se poate determina urmatoarea relatie:

Principalele tipuri de filete
In industria constructoare de masini cele mai raspandite filete sunt cele cu profil triunghiular. Ele se folosesc in general ca filete de fixare sau ca filete de fixare-etansare.
Dintre filetele cu profil triunghiular cel mai utilizat este filetul metric. El are un unghi de profil a = 60°. Dimensiunile geometrice al filetelor metrice de uz general sunt cuprinse in STAS 981-61. Filetul metric se noteaza cu litera M dupa care se indica diametrul exterior. Filetul metric se executa cu pas normal sau cu pas fin, avand profilul asemanator. Se recomanda utilizarea filetului metric finla piesele solicitate dinamic sau pentru reglare. Dimensiunile filetelor metrice fine sunt cuprinse in STAS 511-62. Se noteaza cu litera M dupa care se indica diametrul si pasul.
Filetul in toli (Whitworth) are unghiul de profil a = 55°. Se utilizeaza in masinile mai vachi; in costructiile noi se utilizeaza filetul metric. Dimensiunile geometrice sunt cuprinse in STAS 611-49. Se noteaza dinmetrul in toli.
Filetul in toli pentru tevi are pasul si adancimea mai mica, varful si fundul filetului sunt rotunjite. Pentru asigurarea etansarii se executa fara joc la varf si fund. Dimensiunile geometrice sunt cuprinse in STAS 402-68 si STAS 8130-68. Se noteaza cu simbolul G urmat de diametrul nominal al tevii, indicat in toli.
Filetul trapezoidal are profilul de trapez isoscel cu unghiul flancurilor de 30°. Se foloseste pentru transmiterea miscarii sub sarcina, in ambele sensuri. Permite eliminarea jocurilor radiale si se poate executa usor. Dimensiunile geometrice sunt cuprinse in STAS 2113-66, STAS 2114-66, STAS 7529-66, STAS 7528-66, STAS 4575-54. Se noteaza cu simbolul Tr urmat de diametru si pas.
Filetul ferastrau se foloseste pentru transmitera miscarii sub sarcina intr-un singur sens. Flancul activ are o inclinatie de 3° iar cel inactiv de 30°. Dimensiunile geometrice sunt cuprinse in STAS 3126-52, STAS 3203-52, STAS 3202-52, STAS 3125-52. Se noteaza cu simbolul Pt urmat de diametru si pas.
Filetul rotund se utilizeaza in cazul in care se transmit sarcini dinamice mari, in cazul unor desurubari frecvente intr-un mediu cu impuritati. Durabilitatea in functionare a acestor suruburi este mare. Dimensiunile geometrice sunt cuprinse in STAS 668-49. Se noteaza cu simbolul Rd urmat de diametru si numarul de pasi pe toli.
In constructia de masini in afara de filetele prezentate mai sus se intalnesc si alte filete, dar cu frecventa mai mica. De exemplu filete conice STAS 6423-65, filete pentru biciclete STAS 5326-56, filete pentru fixarea rulmentilor STAS 3642-53.

Constructii realizate cu suruburi
In constructia de masini, asamblarile filetate care utilizeaza suruburi de fixare pot fi intalnite in urmatoarele cazuri:
1. suruburi cu piulite
2. suruburi insurubate in una din piese
3. suruburi prezon cu piulita
4. suruburi speciale de diferite forme
Suruburile cu piulita su utilizeaza pentru fixarea pieselor de dimensiuni mai mici si cand filetul executat in una din piesele de ansamblat nu prezinta o rezistenta suficienta. Aceste asmblari nu sunt suficient de estetice si nici prea comode la asamblare. Daca nu exista loc pentru piulita, iar materialul piesei prezinta o rezistenta suficienta pentru executarea filetului, se utilizeaza a doua varianta. In acest caz aspectul exterior este mai placut si greutatea ansamblului este mai mica.
Prezoanele se utilizeaza cand pisele de imbinat au grosime si rezistenta pentru executarea filetului corespunzatoare. Se recomanda in cazul unor demontari si montari frecvente. In loc de insurubare, prezonul poate fi sudat de piesa.
Suruburile de forma speciala se utilizeaza la fixarea masinilor pe fundatie, la diferite dispozitive, ce elemente de reglare.
Dupa forma capului, suruburile pot fi:- cu cap hexagonal
- cu cap semirotund
- cu cap cilindric
- cu cap semiinecat
- cu cap inecat
- cu cap patrat
Varfurile suruburilor se executa: - plat
- bombat
- conic
- cu cep
Piulitele, de cele mai multe ori, au forma hexagonala, avand in general inaltimea de . In cazul unor solicitari mai mari, se si piulite cu inaltime mai mare: si , iar in cazul unor solicitari axiale mici, piulite cu inaltime mai mica .
Se utilizeaza frecvent si piulite crenelate sau crestate avand o inaltime mai mare decat cele normale si care pot fi asigurate contra desurubarii cu cuie spintecate.
Pentru a impiedica scugerea lichidelor se folosesc piulite infundate.
Daca solicitarile nu sunt mari se utilizeaza si piulite rotunde cu caneluri sau cu gauri.
La diferite dispozitive unde existe insurubari si desurubari frecvente se utilizeaza piulite fluture.
Suruburile de fixare sunt construite cu autofranare, adica piulita sau surubul, dupa strangere, raman in pozitia lor finala. Totusi, asa cu rezulta din practica de exploatare a masinilor, asamblarile filetate supusu la sarcini variabile sau vibratii cu timpul pot sa slabeasca. De aceea se recomanda ca ele sa fie asigurate.
Exista foarte multe procedee de asigurare contra autodesurubarii. In constructia de masini se aplica in general trei principii de asigurare:
- Marimea fortei de frecare dintre spirele surubului si piulitei
- Fixarea piulitei de tija surubului
- Fixarea piulitei de piesele asamblate.
Materiale si tehnologie
Materialele cele mai utilizate in constructia suruburilor sunt urmatoarele:
1. Oteluri continut redus si mediu de carbon OL 37, OL 42, OL 50 STAS 500-68. Otelurile cu continut redus de carbon se utilizeaza datorita capacitatii bune de deformare. Din OL 50 se executa suruburile mai greu solicitate.
2. Oteluri carbon de calitate OLC 35, OLC 45 STAS 880-66 si oteluri pentru automate cuprinse in STAS 1350-67. Aceste oteluri se recomanda la asamblarile filetate cu solicitare medie.
3. Oteluri aliate 41 C 10, 33 MoC 11, 13 CN 23 STAS 791-66. Se recomanda aceste materiale pentru asamblari filetate greu solicitate.
Rezistenta filetului se poate mari prin tratamente termice (imbunatatire sau calire) sau prin procedee speciale ca de exemplu rularea filetului si a partii de trecere dintre cap si tija.
Sistemul de forte si randamentul asamblarilor filetate a.Frecarea si conditia de autofranare. Strangerea piulitei unei asamblari filetate sub actiunea unei forte F se poate echivala cu deplasarea pe un plan inclinat, a unei greutati concentrate de aceeasi marime F. Forta H, necesara impingerii greutatii F, pe planul inclinat, este identica cu forta ce actionand pe diametrul mediu al filetului, da nastere momentului necesar pentru strangerea filetului. Descompunand fortle dupa directia planului inclinat si o directie perpendiculara pe aceasta, componenta H cos trebuie sa invinga componenta F sin si forta de frecare , a carei valoare este . Scriind echilibrul fortelor dupa cele doua directii si inlocuind pe (coeficientul de frecare) prin tangenta unghiului de frecare rezulta: . La desfacerea piulitei, sensul fortei de frecare se schimba, iar fortei H ii corespunde forta : .
Momentul necesar pentru strangerea piulitei (fara a lua in considerare frecarea piulitei pe suprafata de reazem) este : .
Aceste consideratii sunt valabile la filetele cu flancuri neinclinate (filetul patrat). La filetele cu flancuri inclinate (tringhiulare etc.), forta de frecare se mareste datorita componentei normale pe suprafata flancului, care este mai mare decat forta axiala F rezultand relatia: unde sau .
In aceasta interpretare :

b.Randamentul asamblarii filetate. La o rotire completa a piulitei, sarcina F se deplaseaza cu in pas p, astfel se poate scrie randamebtul surubului: sau . Cum , rezulta ca filetele cu flancuri inclinate au randamentul ma scazut decat cele cu flncuri frepte. La limita de autofranare, ; de unde rezulta ca randamentul maxim al surubului cu auto franare este : . In concluzie, toate filetele cu aotufranare au randamentul mail mic de 50%.
Randamentul surubului depinde de coeficientul de frecare si inclinatia spirei. Pentru a afla influenta inclinatiei spirei asupra randamentului, se anuleaza derivata randamentului in functie de parametrul variabil : . Inlaturand solutii banale, rezulta ca randamentul este maxim pentru: .
Solicitarile principale din surub si piulita
Calculul suruburilor si ai piulitelor prezinta o serie de dificultati datorita necunoasterii precise a tuturor solicitarilor produse de variatia fortelor, a temperaturilor, a socurilor etc., precum si datorita crestaturii filetului, care introduce mari concentratori de tensiuni. Siruburile importante, greu solicitate, se vor calcula riguros, cu luarea in consideratie a tuturor factorilor aratati mai sus. Suruburile obisnuite se calculeaza pe baza urmatoarelor ipoteze simplificatoare:
-sarcina exterioara F lucreaza in axa surubului;
-sarcina se repartizeaza unfiform asupre spirelor piulitei si ale surubuluil
-sarcina ce revine unei spire se repartizeaza uniform pe suprafata ei.
Solicitarile principale ce intervin sunt: a) tija surubului este solicitata la tractiune si compresiune; b) suprafata de contact a spirelor este solicitata la presiune de contact; c) spira filetului este supusa la incovoiere si forfecare. a)Calculul tijei surubului
Aplicand formula cunoscuta din Rezistenta materialelor, se poate scrie: . Cu aceasta relatie se poate determina diametrul interior al surubului sau se poate face verificarea la solicitarile existente. b)Claculul filetului la presiunea de contact
Acest calcul este necesar pentru a evita uzura prematura a flancurilor in contact.
Considerand proiectia suprafetei de contact pe un plan perpendicular pe axa surubului, ca fiind de forma inelara, se poate scrie : , unde q -; este presiunea dintre siprele piulitei si ale surubului; z -; este numarul de spire.
Tinand seama de neuniformitatea repartitiei presiunilor, printr-un coeficint rezulta ca : , unde . De aici se poate calcula numarul de spire: . Inaltimea piulitei se poate determina cu relatia: . c)Solicitarea de forfecare si incovoiere
Conditia de rezistenta la incovoiere se poate scrie : , unde este coeficientul de forma al filetului.
Se face verificarea la forcfecare sau calcului inaltimii piulitei: .
Verificarea la incovoiere se face considerand spira desfasurata ca o grinda incastrata in sectiunea , incarcata cu sarcina ce actioneaza la distanta : . Relatia serveste pentru verificarea la incovoierea la incovioere sau pentru calculul inaltimii piulitei la aceeasi solicitare. Cand piulita se executa dintr-un material inferior surubului se vor verifica spirele piulitei la toate solicitarile aratate.
Calculul asamblarilor filetate
Asamblari cu prestrangere initiala. Suruburi supusu la actiunea unei forte de exploatare practic constanta.
In cazul acestor asamblari, metoda de calcul este urmatoarea: se apreciaza ; se determina diametrul ; se alege filetul STAS, iar cu formulele aratate se determina rigiditatile si ; se calculeaza forta ; se calculeaza si ; se calculeaza si coeficientul de siguranta, tinandu-se seama de concentratorul de tensiune , la suruburi acesta fiind considerabil de mare.

Asamblari cu prestrangere initiala. Suruburi solicitate la oboseala
Pentru ilustrarea metodei, se presupune ca sarcina de serviciu variaza intre F si 0. Se face mai intai o predimensionare si apoi o verificare, dupa cum urmeaza:
-Se apreciaza astfel: , pentru etansare cu garnituri moi; , pentru garnituri metalice profilate si , pentru garnituri metalice plate.
-Se calculeaza forta si diametrul , se determina rigiditatile si . Se calculeaza , apoi se calculeaza ; cu si se calculeaza , , si . Se calculeaza si .
-Cu aceste valori se determina coeficientul de siguranta pentru solicitarea combinata (intindere si torsiune), dupa una din metodele cunoscute din Rezistenta materialelor, tinand seama de concentratorul de tensiune.
Suruburi supuse la sarcini transversale
In acest caz, forta exterioara actioneaza pependicular pe axa surubului. Se considera doua cazuri diferite: A. suruburi montate fara joc in locasul lor.
B. suruburi montate cu joc in locasul lor.
A. Suruburile ajustate in locasul lor (montate fara joc), supuse actiunii sarcinilor transversale, se calculeaza la forfecarea simpla si se verifica la strivire. O varianta a suruburilor montate fara joc este surubul cu corpul conic.
B. Suruburile montate cu joc, supuse la sarcini transverale se calculeaza la o forta de tractiune F atat de mare, inat forta de frecare ce ianastere intre suprefetele in contact ale pieselor de asamblat, sa fie cat mai mare decat forta transversala : , unde este coeficientul de frecare.

Suruburi supuse la sarcini excentrice
Sarcinile excentrice provoaca solicitari suplimentare de incovoiere apreciabile. In cazul unui surub cu cap ciocan forta f, pe langa solicitarea la tractiune, datorita formei capului, da nastere unui moment incovoietor , iar . Se observa ca efortul unitar creste foarte repede cu excentritatea sarcinii. De aceea, astfel de incarcari trebuie evitate sau surubul trebuie asigurat impotriva incovoierii.
Suruburi de miscare
Suruburile de miscare sunt solicitate in principal la uzura, fapt pentru presiunea de contact dintre spirele piulitei si ale surubului trebuir sa fie cat mai mica pentru a se evita eliminarea uleiului dintre suprafetele in contact. La suruburile de forta (aparatele de ridicat), este necesara auotfranarea, deci unghiul de inclinatie a spirelor trebuie sa fie cat mai mic decat unghiurile de frecare. La suruburile mecanismelor de transmitere a energiei, intereseaza in primul rand randamentul, de aceea se alege un unghi de inclinatie a spirelor cat mai mare. Diametrul interior al surubului se calculeaza cu formula cunoscuta: , unde coeficientul tine seama de rasucire.
Se alege din STAS filetul cu diametrul interior imediat superior celui calculat. Inaltimea piulitei se calculeaza din solicitarea de presiune de contact: , unde p -; este pasul filetului, -este presiunea de contacr admisibila.
Alegerea presiunilor de contact admisibile depinde foarte mult de frecventa solicitarilor. Astfel pentru suruburi cu solicitari foarte frecventese adopta valori mult mai mici ajungandu-se chiar la =5 daN/cm?.
Se recomanda verificarea suruburilor la flambaj.
Comportarea suruburilor la fluaj
In practica, imbinarile elastice slabesc, mai ales acelea care lucreaza la temperaturi inalte. In aces sens se pot cita urmatoarele exemple: slabirea etansarii capacelor recipientilor calzi; slabirea etansarii flanselor recipientilor calzi etc., manifestandu-se dupa un anumit timp scurgeri de fluide. Cauza care duce la slabirea etansarii este scaderea in timp a tensiunilor de prestrangere, producandu-se o scurgere lenta a materialului suruburilor, cunoscuta sub denumirea de fluaj. S-a constatat practic ca, mai ales in cazul temperaturilor de peste 300sC, tensiunile, respectiv deformatiile variza in timp fara ca sarcina sa se schmbe, ducand la micsorarea jocului initial in cazul asamblarilor cu joc si astfel functionarea agregatelor poate deveni imposibila.
Pe baza celor mai sus, fluajul poate fi definit ca fiind ansamblul proceselor de variatie a tensiunilor si deformatiilor in timp la o sarcina care ramane invariabila.
In studiul fluajului, pe langa deformatii si tensiuni apare un nou parametru, timpul t. De remarcat este faptul ca fluajul poate avea loc si la temperaturi obisnuite, in cazul aliajelor cu punct de topire scazut si mai ales in cazul materialelor plastice.
Fenomenul de fluaj prezinta doua aspecte caracteristice si anume:
1) Variatia deformatiilor in timp, fenomen numit revenire elastica, iar daca eforturile unitare produse de incarcarea initiala raman constante, fenomenul se numeste revenire elastica simpla;
2) Variatia eforturilor unitare in timp, fenomen numit relaxare, iar cand deformatiile initiale raman constante, fenomenul se numeste relaxare simpla.
Fenomenul de revenire se studiaza prin variatia vitezei de deformatie in functie de timp.
Intre efortul unitar , la un moment dat (t) si efortul unitar , la t = 0, exista relatia: , unde n este coeficientul ce depine de temperatura si material; O(t) este functie de timp si material, determinata experimental.
Folosind notatiile: si rezulta ca: sau .
In calculul de fluaj exista doua metode de rezolvare: a) alegand timpul dupa care se strang suruburile, se cere calculul fortei de prestrangere initiala necesara sigurantei in exploatare pe durata t; b) adoptand forta de prestrangere se cere determinarea timpului dupa care e necesara o noua strangere a suruburilor.
Elemente constructive si solutii pentru imbunatatirea comportarii in exploatarea a asamblarilor filetate
Prin alegerea unei forme adecvate, daca dimensionarea a fost bine facuta, se pot elimina cazurile de rupere a suruburilor. Aceste solutii duc la un pret de cost mai ridicat, de aceea se vor aplica numai in cazuri bine justificate.
Elemente constructive privinad surubul
Ruperile la trecerea intre corpul si capul surubului se pot evita printr-o rotunjire cu o raza corespunzatoare. Majoritatea pericolului ruperii surubului la finele filetelui se poate evita prin utilizarea unei tije reduse sau subtiata (STAS 1450/1-74_. Ruperea in dreptul primei spire de contact, care dealtfel este cea mai solicitatea (prin efectul de crestatura si prin modul de repartizare a sarcinii), se mai poate evita si prin filetatea surubului pe o lungime mai mica decat piulita.
Pentru suruburile greu incarcate, solicitate la oboseala, se foloseste si rotunjirea fundului filetului cu o raza de culbura superioara celei normale.
Prin lipsa concentratorului dintre cap si corpul surubului, prezoanele pot rezista mai bine la oboseala. Rezistenta la oboseala a acestor suruburi este influentata si de modul de strangere in locasul lor. Fixarea prin guler de apasare este cea mai recomandabila, doarece asigura o buna intepenire si nu necesita tolerante stranse. Fixarea adancite realizeaza prin largirea portiunii de lungimii a gaurii la diametrul exterior al filetului, corpul surubului intrand fortat pe aceasta portiune.
Asigurarea asamblarii filetate
Problema autodesfacerii surubului
S-a constatat, in practica, ca suruburile se autodesfac cu toate ca este indeplinita conditia de autofranare si cu toate ca sunt prestranse la o forta corespunzatoare. Autodesfacarea conduce imdiat la slabirea imbinarii ceea ce poate constitui cauza unor mari avarii si accidente. Autodesfacerea este intalnitai ales la suruburi supuse la solicitari variabile.
Cauzele care duc la autodesfacerea piulitelor sunt: deformatiile remanente cu caracter macrogeometric (cum ar fi lungimea surubului, comprimarea pieselor stranse, deformatia filetului etc.), deformatii cu caracter microgeometrice ale asperitatilor suprafetelor in contact, socuri, vibratii, forte transversale, cupluri de forte intamplatoare etc.
Autodesfacerea se poate explica prin urmatoarele: datorita fortei axiale, sectiunea transversala a surubului se micsoreaza, iar a piulitei se mareste, aparand componente radiale care tind sa departeze spirele in contact. Prin invingerea fortelor de frecare se produce o deplasare relativa a spirelor.
Dupa cum s-a aratat mai sus, apar si forte tangentiale orientate in seneul desurubarii, forte care in cazul solicitarilor variabile produc desfaceri mai mici, imperceptibile, ale piulitei, care in cele din urma duc la slabirea strangerii. Actiunea fortelor tangentiale este facilitata de catre forte radiale care anihileaza frecarea. Socurile transversale, ca si deformatiile neregularitatilor de pe suprafata filetului, favorizeaza autodesfacerea. In timpul exploatarii, deformatiile neregularitatilor, care la inceput au fort elastice, pot deveni deformatii plastice, acestea ducand nemijlocit la o slabire a fortei axiale de strangere si deci la o marire a pericolului de autodesfacere.
Metode de asigurare a asamblarilor filetate
Practic, asigurarea piulitelor este necesara intotdeauna si aceasta se realizeaza prin diferite metode constructive. Se deosebesc doua metode de asgurare:
- metoda de asiguarare fara introducerea unor tensiuni suplimentare
- metode de asigurare prin introducerea unor tensiuni suplimentare a) dintre elementele de asigurare fara tensiuni suplimentare, cele lai raspandite sunt acelea cu cui spintecat si cele cu piulita crenelata. Desfacerea unui grup pe suruburi poate fi impiedicata prin trecerea unei sarme prin capetele lor.
Placile crestate, fixate printr-un surub in piesa, imbraca piulita pe toata periferia sau partial, impiedicand astfel autodesfacerea. Saibele de siguranta cu umeri sau cu nas, STAS 2241-56, realizeaza asigurarea prin rasfrangerea lor dupa montare.
Piulita cu guler si cu surub lateral de asigurare se executa in doua variante. Varianta A foloseste un inel I si un stift de blocare C. In varianta B exista o proeminenta in pisa in care se introduce surubul S. b) asigurare prin introducerea unei tensiuni suplimentare este de asemenea mult folosita. La sigurarea prin contrapiulita, dupa montarea ei, piulita se mentine fixa (cu ajutorul unei chei) si se strange puternic contrapiulita. Intre piulite surubul este solicitat la intinderem luand nastere forte de frecare care impiedica autodesfacerea. Contrapiulita elastica se executa din tabla groasa, indoita si filetata la partea superioara; dupa montarea se produce o tensiune axiala care impiedica autodesfacerea. Saibele ealstice se intercaleaza intre piulita si piesa de dtrans. Ele se folosesc mai laes in cazul existentei trepidatiilor.
Saibele Grower se monteaza in locul saibelor obisnuite; sunt standardizate prin STAS 7664-66; 7665-66 si 7667-66. Ele produc tensionarea prin arcuirea in timpul strangerii.
Piulita cu inel interior de presiune tensiuoneaza prin apasare radiala, datorita inelului elastic, nefiletat, introdus la partea superioara. Tot un mijloc da asigurare este spintecarea piulitei si strangerea ei cu un surub, sau presarea laterala cu un stift filetat. Contrapiulita conica elastica produce o tensiune atat radiala cat si axiala, prezentand o buna siguranta in functionare.