Droguri: u3d22dm
Marijuana
• Istoria Marijuanei
• Intrebuintarea medicala a marijuanei
• Efectul marijuanei asupra corpului omenesc
• Dependenta de marijuana
Istoria Marijuanei
De-a lungul timpului marijuana a fost folosita in diferite culturi pentru
schimbarea starii de spirit, a perceptiei, cu alte cuvinte pentru a atinge
o treapta mai inalta de constientizare.
Efectele sale variaza de la marirea capacitatii creative,
pana la provocarea experientelor mistice si la mentinerea ridicata
a capacitatilor senzitive.
Dupa alcool, marijuana este cea mai populara din asa numitele “droguri
recreative”.
Ea a mai fost folosita insa si in alte scopuri. In unele triburi
primitive din America de Sud, Africa si India, “cannabis” a fost
folosita in cadrul ceremoniilor religioase si in scopuri medicale. Minerii
africani obisnuiau sa o foloseasca pentru a le usura munca dificila,
iar jamaicanii o consumau la sfarsitul zilei pentru a le inlatura
oboseala.
Ca drog a fost utilizata in diferite parti ale lumii timp de secole,
iar in Statele Unite mai ales in secolul XX.
Prima mentionare scrisa apare intr-o carte de medicina intitulata”Tratat
despre plante”, in China secolului al II-lea i.Hr., unde era folosita
ca anestezic inca de acum 5.000 de ani.
Vechii asirieni, persii, romanii si indienii foloseau acest drog pentru a controla
spasmele musculare, pentru a calma durerea, cat si in tratarea indigestiei.
Marijuana era folosita curent in medicina traditionala din Africa
si Asia. In secolul al IX-lea, asirienii incepusera sa o foloseasca
ca tamaie.
Inca din 1611 marijuana era cultivata in Jamestown, Virginia.
In secolul al XIX-lea era folosita in tratarea spasmelor musculare, a
durerilor de cap, a travaliului, insomniei si a durerilor menstruale. Este inca
folosita ca medicament in Orientul Mijlociu si in Asia.
Intrebuintarea medicala a marijuanei
Canabisul si derivatele sale pot fi utile in tratarea glaucomului si
a anumitor afectiuni oculare legate de nervul optic sau chiar si in cecitate.
Alta posibilitate de utilizare este legata de tratamentul starilor
de greata si de voma, metoda asociata chimioterapiei in
cazul pacientilor cancerosi.
Alte medicamente recunoscute ca avand acest efect nu au fost la fel de
eficiente. In 1973 cativa pacienti cu leucemie -o forma de
cancer- au fumat considerabil marijuana si au descoperit ca le reduce
starea de greata si ca a actionat ca un veritabil stimulent pentru
apetit. Scaderea apetitului si scaderea in greutate sunt
probleme majorein tratarea pacientilor cancerosi.
Canabisul a fost considerat ca o metoda de tratament si in cazurile
de astm, anxietate, convulsii si depresii. Unii cercetatori au sugerat ca
marijuana este si un relaxant muscular, un calmant pentru dureri si un agent
ce lupta impotriva durerilor.
Comitetul Institutului de Medicina considera ca potentialul
terapeutic detinut de marijuana, canabis si derivatele acestora necesita
cercetari ulterioare, in scopul de a le explora potentialul in
cadrul tratamentelor medicale. Totusi, fara prescriptie medicala,
potentialele daune asupra organismului depasesc calitatile cunoscute
ale acestora.
Efectul marijuanei asupra corpului omenesc
Dupa trei sau patru decenii de studii in acest domeniu, cercetatorii
au gasit dovezi referitoare la efectele daunatoare ale
fumatului asupra cailor respiratorii.
Fumatul marijuanei este, de asemenea, nociv. Actul fumatului este legat de aparitia
asmului, bronsitelor, emfizemelor, a afectiunilor cardiace si a numeroase forme
de cancer, vizand in special plamanii.
Fumatul este, de asemenea, legat de cresterea complicatiilor din timpul sarcinii
si a travaliului. Un copil cu mama fumatoare poate avea o greutate mai
mica la nastere decat copilul unei nefumatoare.
Fumul tigarilor cu marijuana contine multe dintre substantele specifice
fumului de tigari obisnuite, cum ar fi monoxidul de carbon si gudronul.
Pe de alta parte insa, contine si alti ingredienti: marijuana
are 50% mai mult gudron decat tutunul, fumul sau este inca
si mai iritant si are un efect si mai puternic asupra cailor respiratorii
superioare (sinusurile si laringele). De asemenea, irita si traheea si
bronhiile si cu cat fumul este mai adanc tras in plamani
si retinut la acest nivel mai mult timp, cu atat este mai mare si gradul
de intoxicare.
Fumul lezeaza tesuturile si celulele plamanilor responsabile
cu apararea impotriva virusilor si infectiilor. Este foarte posibil
ca fumatul marijuanei, ca si cel al tutunului, sa cauzeze tumori canceroase.
Existain marijuana ciuperci, bacterii, ierbicide si alte substante
chimice care pot contamina planta insasi si dauna plamanilor
sau altor organe. Ierbicidele, in special una numita paraquat poate
afecta plamanii, inima, ficatul, glandele suprarenale, muschii,
splina si cortexul (acea parte a creierului care "gandeste").
Munca inimii este ingreunata. Cresterea numarului de batai
ale inimii si a presiunii sangelui poate fi comparata cu aceea
pe care o sufera o persoana aflata intr-o stare de stres
extrem. Totodata, presiunea sangelui poate scadea pana
la valori anormale. Are loc cresterea nivelului de monoxid de carbon si descresterea
nivelului de oxigen.
De asemeni, sistemul imunitar, care protejeaza organismul impotriva
virusilor, bacteriilor si infectiilor. Marijuana afecteaza, de asemenea,
si sistemul imunitar care protejeaza omul impotriva virusilor,
infectiilor si bacteriilor. S-a mai descoperit ca aceasta interfereaza
cu celulele care joaca un rol important in lupta impotriva virusilor
si cancerului. Folosita ocazional, marijuana poate stimula sau inhiba
performantele sexuale, dar utilizatorii frecventi se plang de o descrestere
a apetitului sexual.
Numarul spermatozoizilor descreste si mobilitatea le este diminuata,
ceea ce poate avea importante efecte in fertilitate. Marijuana poate afecta
sistemul endocrin care controleaza hormonii si metabolismul si poate
cauza o crestere a situatiilor de dezagregare a cromozomilor si astfel a defectelor
la nastere ale copiilor.
Este stiut ca marijuana cauzeaza modificari asupra chimismului
creierului. Este inhibata actiunea acetilcolinei -un neuron ce transfera
informatia de la o celula la alta- explicandu-se astfel efectul
negativ al marijuanei asupra memoriei.
Fumatul marijuanei are un spectru larg de implicatii si la nivelul comportamentului
si starilor afective. Ea impiedica coordonarea miscarilor,
pierderea abilitatilor si a functiilor perceptuale si senzoriale. Rapidele
schimbari de stare pot produce scurte perioade de anxietate, confuzie
sau chiar forme asemanatoare nebuniei.
In concluzie marijuana este un drog care nu trebuie folosit nici macar
accidental.
Dependenta de marijuana
O serioasa amenintare cauzata de utilizarea repetata a
oricarui tip de drog, inclusiv marijuana, este folosirea abuziva
a acestuia. Cei ce abuzeaza de un drog sunt aceia care nu numai ca
il folosesc in mod curent, ci cred ca nu pot trai fara el. Aceasta
stare este numita“dependenta”.
O persoana care abuzeaza de marijuana sau de oricare alt drog,
actioneaza in general astfel datorita unor probleme de natura
psihologica. Abuzul de marijuana trebuie tratat in acelasi fel ca in
cazul abuzului de oricare alt drog: cu suport psihologic din partea unui personal
calificat, cat si din partea familiei si prietenilor.
In timp ce unii consumatori de marijuana sunt deschisi in a admite acest lucru,
cei mai multi il ascund. Este mult mai usor de recunoscut un prieten sau o ruda
consumatoare de marijuana, deoarece putem mult mai usor observa schimbarile
de comportament.
Unele semne de avertisment in cazul abuzului de marijuana sunt:
(1) ochi iritati,
(2) tuse cronica,
(3) tinuta neingrijita,
(4) menstra neregulata la femei,
(5) iritabilitate,
(6) lapsusuri,
(7) schimbari recente, vizibile, de personalitate,
(8) paranoia, suspiciune si ostilitate,
(9) stari de trecere de la pasivitate la agresivitate fara
un motiv clar,
(10) stare de oboseala si apatie sau de depresie si letargie,
(11) dificultati de vorbire,
(12) schimbarea dietei alimentare,
(13) scadere brusca a realizarilor scolare,
(14) posesie a oricarui drog,
(15) disparitia nejustificata a unor sume de bani ai familiei,
(16) acuzarea unor stari neplacute in mod frecvent, fara
gasirea unor explicatii de ordin medical,
(17) probleme relationale sau frecvente dispute cu prietenii,
(18) comportament ascuns, incluzand instrainarea si retragerea,
(19) permanente discutii despre marijuana sau utilizarea ei.
Daca cineva observa o combinatie a acestor simptome la o persoana
pe care o iubesc sau la care tin, utilizatorul trebuie sa fie pus in
fata acestora si indrumat sa se trateze.
Dependentul lasa adesea urme ale utilizarii drogului, ca strigat
de ajutor si atragere a atentiei.
Droguri:
Cocaina
• Istoria cocainei
• Utilizarile medicale ale cocainei
• Dependenta de cocaina
• Efectele cocainei asupra corpului omenesc
Istoria cocainei
Cu mult timp in urma, cocaina era extrasa din planta de
coca, iar frunzele erau mestecate de catre amerindienii peruani si cei
din diferitele tari ale Americii de Sud.
Folosirea acestor frunze este anterioara timpului istoric cunoscut, astfel
ca tot ceea ce stim este in intregime derivat din surse arheologice.
Urmele descoperite in oalele din America de Sud demonstreaza faptul
ca mestecatul frunzelor de coca era un fapt cultural inca
dinaintea aparitiei Imperiului Incas, cu aproximatie in jurul anului 3.000
i.Hr. si ca efectele acestora asupra starii de spirit si
asupra comportamentului erau foarte mult apreciate de catre indieni.
Planta era considerata a fi un dar al zeilor si era folosita in
timpul ritualurilor religioase, inmormantarilor si a altor
situatii speciale. In momentul aparitiei spaniolilor, in secolul
al XV-lea, Imperiul Incas era in declin. In aceasta perioada
frunzele de coca nu mai erau folosite decat de catre clasa conducatoare
sau doar in scop ritualic. La inceput, spaniolii au incercat
sa-i avertizeze pe amerindieni cu privire la folosirea acestora, deoarece
le considerau o bariera in calea convertirii la crestinism. Mai
tarziu, a devenit o modalitate de recompensare a bastinasilor pentru
munca acestora. In acest fel, ei puteau obliga o importanta forta
de munca sa lucreze in conditii grele, la altitudini inalte,
in minele lor de aur si argint. Frunzele de coca, laolalta cu ceaiul,
cafeaua si tutunul au fost aduse in Europa de catre exploratori
in secolul al XVI-lea, dar spre deosebire de acestea, frunzele de coca
au devenit nepopulare chiar inainte de secolul al XIX-lea. Acest fapt
se poate datora si deteriorarii frunzelor in timpul calatoriei,
ceea ce le slabea mult efectul.
In 1862 Albert Niemann reuseste sa extraga dintr-o substanta
cristalina derivata din frunzele de coca o forma pura de
cocaina. Cocaina era extrem de pretuita in deceniile opt
si noua ale secolului al XIX -lea si multe figuri proeminente ale momentului
recomandau utilizarea terapeutica a cocainei. Papa Leon al XII-lea, Sigmund
Freud, Jules Verne si Thomas Edison aprobau in anul 1888 folosirea cocainei,
a bauturii Coca-Cola ce continea in mod natural cocaina
si se recomanda singura ca fiind "bautura care inlatura
obosela". (Intre timp Coca- Cola a inlocuit continutul de cocaina
cu cofeina).
Inainte de anul 1960, cocaina nu era intens folosita in Statele
Unite decat printre animatorii din localuri si cantaretii
de jazz. Utilizarea drogului a fost interzisa, atat in domeniul
medical, cat si in scop recreativ incepand din anul
1914. Nativii din Anzi folosesc inca frunzele de coca pentru efectul
stimulant. Adesea ei le amesteca cu scrum si var si se spune ca pot merge
zile intregi fara sa le fie foame sau sa se
simta obositi.
Totusi, utilizatorii au un mers sovaielnic, dintii le sunt acoperiti
de un strat verzui, au insomnii incurabile si o stare generala de apatie.
Utilizarile medicale ale cocainei
Pentru a resimti o senzatie cum ar fi cea de durere, informatia trebuie sa
treaca de la un nerv la altul sub forma de impulsuri pana
ajunge la creier, unde este procesata si interpretata ca atare.
Cocaina inhiba aceasta transmitere a informatiei, comunicarea
intre terminatiile nervoase fiind astfel imposibila. Lista afectiunilor
considerate a fi vindecabile cu ajutorul cocainei, lista alcatuita
de personalitati medicale ale deceniilor opt si noua ale secolului
al XIX-lea, este cu adevarat impresionanta si lasa sa se
inteleaga faptul ca planta de coca este un drog miraculos care
poate vindeca orice, inclusiv sifilisul.
In 1884 Sigmund Freud a publicat un articol referitor la calitatile de
potential anestezic local ale cocainei. Un punct de vedere extrem de bizar,
care a fost sustinut cu tarie de catre Freud, acesta capatand
astfel de informatii asupra subiectului din prospectele firmelor farmaceutice
in care se afirma ca drogul poate fi folosit in tratarea dependentei
de morfina si alcool. Freud nu credea ca si cocaina poate provoca
dependenta. Desi drogul era bine vazut in acele timpuri, de la
sfarsitul secolului, a inceput sa devina evident faptul ca
folosirea lui poate avea urmari dezastruoase. Intr-unul dintre cele mai
tragice cazuri a fost implicat chiar un prieten apropiat al lui Freud, dependent
de morfina. Freud isi tratase prietenul cu cocaina, si devenise
chiar el insusi dependent de aceasta. In mai putin de un an el a inceput sa
sufere de o intoxicatie si in scurt timp a decedat. Freud nu a putut renunta
la consumul de cocaina vreme de cativa ani. Dar si el si altii
au inceput sa scrie despre efectele dezastruoase ale consumului de droguri.
Devenise evident faptul ca planta de coca putea fi un bun anestezic,
in special in cazurile de chirurgie oculara, dar efectele secundare erau
atat de neplacute incat folosirea sa a fost scoasa
in afara legii de catre cele mai multe guverne.
Dependenta de cocaina
Pentru a produce efectele specifice, cocaina poate fi introdusa in corp
prin prizare, inghitire sau injectare. Doar cocaina pura se poate fuma.
In afara de America de Sud, unde aceasta se mesteca si este absorbita
prin peretii bucali, mucoasa stomacala si intestinala, cocaina
este cel mai des folosita sub forma de pudra. Acest praf
este rapid absorbit prin toate membranele cum ar fi mucoasa bucala, caile
nazale si tractul gastrointestinal.
Praful este forma cea mai des folosita a drogului si pentru ca
este astfel mult mai usor de trecut granitele unei tari decat sub
forma de frunze. In ideea cresterii profiturilor, cocaina hidroclorida
este amestecata cu zahar sau cu alte droguri, expunand astfel
consumatorul la efectul altor substante necunoscute si potential periculoase.
Cea mai populara forma de utilizare a cocainei este, in zilele
noastre, “priza”. In cateva secunde apare o senzatie de amortire
in interiorul nasului, care dureaza aproximativ cinci minute. Dupa
aceasta se initiaza o stare crescanda de euforie si energizare,
apoi un moment culminant ce dureaza zece-douazeci de minute, apoi
descreste. In dorinta lor de mentine acest punct culminant, utilizatorii continua
sa prizeze drogul cam la fiecare treizeci de minute, pana
cand cantitatea de drog disponibila se epuizeaza.
Consumatorii experimentati sau care utilizeaza frecvent cocaina, si-o
administreaza intravenos. Senzatia, foarte puternica, se produce
intr-un interval de unu, doua minute si se diminueaza dupa
aproximativ treizeci de minute; ca si in cazul “prizei”, utilizatorul
isi va injecta din nou drogul, in functie de cantitatea disponibila.
Cocaina se fumeaza in Peru, Ecuador, Columbia si Bolivia unde se gaseste
mult mai usor sub aceasta forma. Efectele produse prin fumatul
pastei de cocaina sunt de mai scurta durata si, uneori
consumatorii ei fumeaza timp de cateva ore. Din 1985, pasta de
coca nu a mai fost importata de Statele Unite pe scara larga,
dar deoarece procesarea bruta a pastei este mai ieftina decat
producerea clorhidratului de cocaina, situatia se poate schimba.
Cei ce consuma cocaina declara ca folosirea drogului este
mult mai importanta decat hrana, sexul, prietenii, familia sau locul
de munca. Principala lor problema este cum sa inlature
efectele neplacute ale lipsei drogului si numai acest lucru ne-ar putea
convinge sa nu il folosim.
Efectele cocainei asupra corpului omenesc
Cocaina are un efect anestezic datorita interferentei sale in transmiterea
informatiilor de la o celula nervoasa la alta. Folosita
altadata ca anestezic local in chirurgia oculara, s-a descoperit
ca afecteaza corneea si are si alte efecte secundare nedorite.
Cocaina este un potential vasoconstrictor, ce ingusteaza (sau contracta)
vasele de sange. De asemenea, accelereaza respiratia si
mareste temperatura corpului, induce starea de voma. In doze marite
pot produce o stare de tremur si convulsii. Aceste efecte de stimulare pot rapid
sa conduca la un colaps al sistemului nervos central, care poate
duce la randul lui la insuficienta respiratorie si/sau stop cardiac
si, intr-un final, la moarte. Dupa expuneri frecvente la efectele cocainei
anumite arii ale sistemului limbic (grup de structuri ale creierului legate
de emotivitate si motivatie) sunt mult mai sensibile la un tip de convulsii
similare epilepsiei.
Cocaina produce o puternica pierdere a apetitului, ceea ce duce la o
severa pierdere in greutate si la dezechilibru alimentar. De asemenea,
conduce si la aparitia insomniilor.
Efectele cocainei asupra psihicului includ in mod obisnuit paranoia, delirul
de persecutie, halucinatiile vizuale, auditive si tactile, cresterea numarului
de acte irationale, nervozitatea, neincrederea, depresia si lipsa motivationala.
Datorita solicitarii sporite a inimii din timpul consumului de
cocaina, persoanele cu probleme cardiace, cum ar fi hipertensiunea sau
cei cu probleme cardiovasculare, sunt mult mai expusi unor traumatisme fatale.
Exista rare cazuri de hemoragii cerebrale (sangerari in
interiorul creierului) datorate unei mariri acute a presiunii sangvine.
Daca este administrata intravenos, seringile nesterile pot cauza
infectii si boli. Aceste afectiuni pot include hepatita B, otravirea
sangelui, inflamarea inimii si a valvelor sale si, bineinteles, S.I.D.A.
Fumatul pastei de cocaina produce grave complicatii: bronsita, tuse persistenta,
imagine neclara, disfunctii ale circulatiei pulmonare. Folosirea frecventa
si vicioasa a cocainei duce la depresie, anxietate, iritabilitate si
la alte boli psihice mentionate anterior.
In ciuda faptului ca este posibil ca folosirea continua a cocainei
sa nu reduca efectele neplacute ale renuntarii la
drog, dependentilor le este foarte greu sa renunte, atata vreme
cat il pot obtine cu usurinta.
Droguri:
HEROINA
PCP
Heroina, PCP (phencyclidine), mai cunoscuta ca "Angel Dust", afecteaza
memoria, perceptia, puterea de concentrare si judecata si poate declansa comportament
violent si psihoze.
Efectele heroinei variaza si consumatorii gasesc dificil sa descrie si sa prezica
ce se intimpla sau se poate intampla odata ce s-au drogat. PCP poate cauza nebunie
temporara, comportament violent si psihoza. Consumatorii vor fi adesea deziluzionati
de capacitatile lor si de ceea ce pot sa faca. Ei cred ca pot face lucruri extraordinare.
Au fost nenumarate situatii in care consumatorii de heroina au sarit de pe cladiri
crezand ca pot zbura.
Exageram absolut tot ceea ce mi se intampla. Parea totul in regula si pozitiv,
dar dupa aceea parca eram cuprins de o ceata intunecoasa care se lasa peste
mine si mintea mea. Poti fi intr-o multime de oameni si fara nici un motiv real
sa te apuce nebunia si violenta.
- consumator heroina
Desi productia de heroina este ilegala in aproape toate tarile lumii aceasta
exista in continuare. Uneori poate nici nu este PCP, dar este tot o forma letala
a acestui drog. Consumatorii nu pot fi niciodata siguri de ceea ce cumpara,
asa ca de fiecare data isi risca viata.
Drogurile ilegale sunt definite in termenii dati de formulele lor chimice.
Pentru a ocoli aceste restrictii legale, chimistii care se ocupa cu asa ceva
modifica structura moleculara a drogurilor interzise prin lege pentru a produce
droguri similare. Aceste droguri pot fi chiar mai puternice decat cele pe care
le copiau initial. China White si DMA (ecstasy) sunt droguri "imitatii"
de care se abuzeaza.
Spread:
Drogurile "imitatii" sunt des consumate si pe scara larga. Ecstasy,
de exemplu, a fost consumat de cel putin o data de 8% dintre tinerii din Europa
de Vest. Este foarte popular la petrecerile techn-rave. Ultima intrare pe "piata
sintetica" este "roofise" sau "intalnire-viol-drog",
un drog fara gust, ce poate fi strecurat in bautura victimei fara ca aceasta
sa stie in scopul de a fi violata sau jefuita dupa ce acesta isi face efectul
si viitoarea victima adoarme. Acest drog ii face neajutorati in fata violului
sau jafului.
Cum este folosit:
Drogul poate fi inghitit sub forma unei pastile sau a unei solutii, amescatecata
in diferite bauturi.
Efect pe tremen scurt:
Specifice pentru ecstasy sunt ca efecte senzatia de gat si gura uscate, transpiratie
excesiva si crestere a presiunii sangelui. Drogurile, in general, reduc senzatia
de foame si oboseala si stimuleaza abilitatea de coordonare a corpului. Consumatorul
lui se va simti relaxat si in completa armonie cu toti prietenii si tot ceea
ce il inconjoara.
Supradoza:
Consecintele supradozei la ecstasy n-au fost explorate in totalitate inca, dar
surse sigure indica posibilitatea dereglarii activitatii inimii, temperatura
corpului foarte ridicata care duc la moartea consumatorului.
Efect pe termen indelungat si consecinte:
Consumul frecvent si pe tremen indelungat poate conduce la stari de frica, panica
si confuzie.