Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    


 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate





Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 




Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
Drogurile
Colt dreapta
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 
Droguri: u3d22dm
Marijuana
• Istoria Marijuanei
• Intrebuintarea medicala a marijuanei
• Efectul marijuanei asupra corpului omenesc
• Dependenta de marijuana
Istoria Marijuanei

De-a lungul timpului marijuana a fost folosita in diferite culturi pentru schimbarea starii de spirit, a perceptiei, cu alte cuvinte pentru a atinge o treapta mai inalta de constientizare.
Efectele sale variaza de la marirea capacitatii creative, pana la provocarea experientelor mistice si la mentinerea ridicata a capacitatilor senzitive.
Dupa alcool, marijuana este cea mai populara din asa numitele “droguri recreative”.
Ea a mai fost folosita insa si in alte scopuri. In unele triburi primitive din America de Sud, Africa si India, “cannabis” a fost folosita in cadrul ceremoniilor religioase si in scopuri medicale. Minerii africani obisnuiau sa o foloseasca pentru a le usura munca dificila, iar jamaicanii o consumau la sfarsitul zilei pentru a le inlatura oboseala.
Ca drog a fost utilizata in diferite parti ale lumii timp de secole, iar in Statele Unite mai ales in secolul XX.
Prima mentionare scrisa apare intr-o carte de medicina intitulata”Tratat despre plante”, in China secolului al II-lea i.Hr., unde era folosita ca anestezic inca de acum 5.000 de ani.
Vechii asirieni, persii, romanii si indienii foloseau acest drog pentru a controla spasmele musculare, pentru a calma durerea, cat si in tratarea indigestiei. Marijuana era folosita curent in medicina traditionala din Africa si Asia. In secolul al IX-lea, asirienii incepusera sa o foloseasca ca tamaie.
Inca din 1611 marijuana era cultivata in Jamestown, Virginia. In secolul al XIX-lea era folosita in tratarea spasmelor musculare, a durerilor de cap, a travaliului, insomniei si a durerilor menstruale. Este inca folosita ca medicament in Orientul Mijlociu si in Asia.




Intrebuintarea medicala a marijuanei

Canabisul si derivatele sale pot fi utile in tratarea glaucomului si a anumitor afectiuni oculare legate de nervul optic sau chiar si in cecitate.

Alta posibilitate de utilizare este legata de tratamentul starilor de greata si de voma, metoda asociata chimioterapiei in cazul pacientilor cancerosi.
Alte medicamente recunoscute ca avand acest efect nu au fost la fel de eficiente. In 1973 cativa pacienti cu leucemie -o forma de cancer- au fumat considerabil marijuana si au descoperit ca le reduce starea de greata si ca a actionat ca un veritabil stimulent pentru apetit. Scaderea apetitului si scaderea in greutate sunt probleme majorein tratarea pacientilor cancerosi.

Canabisul a fost considerat ca o metoda de tratament si in cazurile de astm, anxietate, convulsii si depresii. Unii cercetatori au sugerat ca marijuana este si un relaxant muscular, un calmant pentru dureri si un agent ce lupta impotriva durerilor.
Comitetul Institutului de Medicina considera ca potentialul terapeutic detinut de marijuana, canabis si derivatele acestora necesita cercetari ulterioare, in scopul de a le explora potentialul in cadrul tratamentelor medicale. Totusi, fara prescriptie medicala, potentialele daune asupra organismului depasesc calitatile cunoscute ale acestora.


Efectul marijuanei asupra corpului omenesc

Dupa trei sau patru decenii de studii in acest domeniu, cercetatorii au gasit dovezi referitoare la efectele daunatoare ale fumatului asupra cailor respiratorii.
Fumatul marijuanei este, de asemenea, nociv. Actul fumatului este legat de aparitia asmului, bronsitelor, emfizemelor, a afectiunilor cardiace si a numeroase forme de cancer, vizand in special plamanii.
Fumatul este, de asemenea, legat de cresterea complicatiilor din timpul sarcinii si a travaliului. Un copil cu mama fumatoare poate avea o greutate mai mica la nastere decat copilul unei nefumatoare.
Fumul tigarilor cu marijuana contine multe dintre substantele specifice fumului de tigari obisnuite, cum ar fi monoxidul de carbon si gudronul. Pe de alta parte insa, contine si alti ingredienti: marijuana are 50% mai mult gudron decat tutunul, fumul sau este inca si mai iritant si are un efect si mai puternic asupra cailor respiratorii superioare (sinusurile si laringele). De asemenea, irita si traheea si bronhiile si cu cat fumul este mai adanc tras in plamani si retinut la acest nivel mai mult timp, cu atat este mai mare si gradul de intoxicare.

Fumul lezeaza tesuturile si celulele plamanilor responsabile cu apararea impotriva virusilor si infectiilor. Este foarte posibil ca fumatul marijuanei, ca si cel al tutunului, sa cauzeze tumori canceroase.
Existain marijuana ciuperci, bacterii, ierbicide si alte substante chimice care pot contamina planta insasi si dauna plamanilor sau altor organe. Ierbicidele, in special una numita paraquat poate afecta plamanii, inima, ficatul, glandele suprarenale, muschii, splina si cortexul (acea parte a creierului care "gandeste").
Munca inimii este ingreunata. Cresterea numarului de batai ale inimii si a presiunii sangelui poate fi comparata cu aceea pe care o sufera o persoana aflata intr-o stare de stres extrem. Totodata, presiunea sangelui poate scadea pana la valori anormale. Are loc cresterea nivelului de monoxid de carbon si descresterea nivelului de oxigen.
De asemeni, sistemul imunitar, care protejeaza organismul impotriva virusilor, bacteriilor si infectiilor. Marijuana afecteaza, de asemenea, si sistemul imunitar care protejeaza omul impotriva virusilor, infectiilor si bacteriilor. S-a mai descoperit ca aceasta interfereaza cu celulele care joaca un rol important in lupta impotriva virusilor si cancerului. Folosita ocazional, marijuana poate stimula sau inhiba performantele sexuale, dar utilizatorii frecventi se plang de o descrestere a apetitului sexual.
Numarul spermatozoizilor descreste si mobilitatea le este diminuata, ceea ce poate avea importante efecte in fertilitate. Marijuana poate afecta sistemul endocrin care controleaza hormonii si metabolismul si poate cauza o crestere a situatiilor de dezagregare a cromozomilor si astfel a defectelor la nastere ale copiilor.
Este stiut ca marijuana cauzeaza modificari asupra chimismului creierului. Este inhibata actiunea acetilcolinei -un neuron ce transfera informatia de la o celula la alta- explicandu-se astfel efectul negativ al marijuanei asupra memoriei.
Fumatul marijuanei are un spectru larg de implicatii si la nivelul comportamentului si starilor afective. Ea impiedica coordonarea miscarilor, pierderea abilitatilor si a functiilor perceptuale si senzoriale. Rapidele schimbari de stare pot produce scurte perioade de anxietate, confuzie sau chiar forme asemanatoare nebuniei.
In concluzie marijuana este un drog care nu trebuie folosit nici macar accidental.


Dependenta de marijuana

O serioasa amenintare cauzata de utilizarea repetata a oricarui tip de drog, inclusiv marijuana, este folosirea abuziva a acestuia. Cei ce abuzeaza de un drog sunt aceia care nu numai ca il folosesc in mod curent, ci cred ca nu pot trai fara el. Aceasta stare este numita“dependenta”.



O persoana care abuzeaza de marijuana sau de oricare alt drog, actioneaza in general astfel datorita unor probleme de natura psihologica. Abuzul de marijuana trebuie tratat in acelasi fel ca in cazul abuzului de oricare alt drog: cu suport psihologic din partea unui personal calificat, cat si din partea familiei si prietenilor.
In timp ce unii consumatori de marijuana sunt deschisi in a admite acest lucru, cei mai multi il ascund. Este mult mai usor de recunoscut un prieten sau o ruda consumatoare de marijuana, deoarece putem mult mai usor observa schimbarile de comportament.
Unele semne de avertisment in cazul abuzului de marijuana sunt:
(1) ochi iritati,
(2) tuse cronica,
(3) tinuta neingrijita,
(4) menstra neregulata la femei,
(5) iritabilitate,
(6) lapsusuri,
(7) schimbari recente, vizibile, de personalitate,
(8) paranoia, suspiciune si ostilitate,
(9) stari de trecere de la pasivitate la agresivitate fara un motiv clar,
(10) stare de oboseala si apatie sau de depresie si letargie,
(11) dificultati de vorbire,
(12) schimbarea dietei alimentare,
(13) scadere brusca a realizarilor scolare,
(14) posesie a oricarui drog,
(15) disparitia nejustificata a unor sume de bani ai familiei,
(16) acuzarea unor stari neplacute in mod frecvent, fara gasirea unor explicatii de ordin medical,
(17) probleme relationale sau frecvente dispute cu prietenii,
(18) comportament ascuns, incluzand instrainarea si retragerea,
(19) permanente discutii despre marijuana sau utilizarea ei.
Daca cineva observa o combinatie a acestor simptome la o persoana pe care o iubesc sau la care tin, utilizatorul trebuie sa fie pus in fata acestora si indrumat sa se trateze.
Dependentul lasa adesea urme ale utilizarii drogului, ca strigat de ajutor si atragere a atentiei.

Droguri:
Cocaina

• Istoria cocainei
• Utilizarile medicale ale cocainei
• Dependenta de cocaina
• Efectele cocainei asupra corpului omenesc
Istoria cocainei

Cu mult timp in urma, cocaina era extrasa din planta de coca, iar frunzele erau mestecate de catre amerindienii peruani si cei din diferitele tari ale Americii de Sud.
Folosirea acestor frunze este anterioara timpului istoric cunoscut, astfel ca tot ceea ce stim este in intregime derivat din surse arheologice. Urmele descoperite in oalele din America de Sud demonstreaza faptul ca mestecatul frunzelor de coca era un fapt cultural inca dinaintea aparitiei Imperiului Incas, cu aproximatie in jurul anului 3.000 i.Hr. si ca efectele acestora asupra starii de spirit si asupra comportamentului erau foarte mult apreciate de catre indieni.
Planta era considerata a fi un dar al zeilor si era folosita in timpul ritualurilor religioase, inmormantarilor si a altor situatii speciale. In momentul aparitiei spaniolilor, in secolul al XV-lea, Imperiul Incas era in declin. In aceasta perioada frunzele de coca nu mai erau folosite decat de catre clasa conducatoare sau doar in scop ritualic. La inceput, spaniolii au incercat sa-i avertizeze pe amerindieni cu privire la folosirea acestora, deoarece le considerau o bariera in calea convertirii la crestinism. Mai tarziu, a devenit o modalitate de recompensare a bastinasilor pentru munca acestora. In acest fel, ei puteau obliga o importanta forta de munca sa lucreze in conditii grele, la altitudini inalte, in minele lor de aur si argint. Frunzele de coca, laolalta cu ceaiul, cafeaua si tutunul au fost aduse in Europa de catre exploratori in secolul al XVI-lea, dar spre deosebire de acestea, frunzele de coca au devenit nepopulare chiar inainte de secolul al XIX-lea. Acest fapt se poate datora si deteriorarii frunzelor in timpul calatoriei, ceea ce le slabea mult efectul.
In 1862 Albert Niemann reuseste sa extraga dintr-o substanta cristalina derivata din frunzele de coca o forma pura de cocaina. Cocaina era extrem de pretuita in deceniile opt si noua ale secolului al XIX -lea si multe figuri proeminente ale momentului recomandau utilizarea terapeutica a cocainei. Papa Leon al XII-lea, Sigmund Freud, Jules Verne si Thomas Edison aprobau in anul 1888 folosirea cocainei, a bauturii Coca-Cola ce continea in mod natural cocaina si se recomanda singura ca fiind "bautura care inlatura obosela". (Intre timp Coca- Cola a inlocuit continutul de cocaina cu cofeina).
Inainte de anul 1960, cocaina nu era intens folosita in Statele Unite decat printre animatorii din localuri si cantaretii de jazz. Utilizarea drogului a fost interzisa, atat in domeniul medical, cat si in scop recreativ incepand din anul 1914. Nativii din Anzi folosesc inca frunzele de coca pentru efectul stimulant. Adesea ei le amesteca cu scrum si var si se spune ca pot merge zile intregi fara sa le fie foame sau sa se simta obositi.
Totusi, utilizatorii au un mers sovaielnic, dintii le sunt acoperiti de un strat verzui, au insomnii incurabile si o stare generala de apatie.

Utilizarile medicale ale cocainei

Pentru a resimti o senzatie cum ar fi cea de durere, informatia trebuie sa treaca de la un nerv la altul sub forma de impulsuri pana ajunge la creier, unde este procesata si interpretata ca atare. Cocaina inhiba aceasta transmitere a informatiei, comunicarea intre terminatiile nervoase fiind astfel imposibila. Lista afectiunilor considerate a fi vindecabile cu ajutorul cocainei, lista alcatuita de personalitati medicale ale deceniilor opt si noua ale secolului al XIX-lea, este cu adevarat impresionanta si lasa sa se inteleaga faptul ca planta de coca este un drog miraculos care poate vindeca orice, inclusiv sifilisul.



In 1884 Sigmund Freud a publicat un articol referitor la calitatile de potential anestezic local ale cocainei. Un punct de vedere extrem de bizar, care a fost sustinut cu tarie de catre Freud, acesta capatand astfel de informatii asupra subiectului din prospectele firmelor farmaceutice in care se afirma ca drogul poate fi folosit in tratarea dependentei de morfina si alcool. Freud nu credea ca si cocaina poate provoca dependenta. Desi drogul era bine vazut in acele timpuri, de la sfarsitul secolului, a inceput sa devina evident faptul ca folosirea lui poate avea urmari dezastruoase. Intr-unul dintre cele mai tragice cazuri a fost implicat chiar un prieten apropiat al lui Freud, dependent de morfina. Freud isi tratase prietenul cu cocaina, si devenise chiar el insusi dependent de aceasta. In mai putin de un an el a inceput sa sufere de o intoxicatie si in scurt timp a decedat. Freud nu a putut renunta la consumul de cocaina vreme de cativa ani. Dar si el si altii au inceput sa scrie despre efectele dezastruoase ale consumului de droguri.
Devenise evident faptul ca planta de coca putea fi un bun anestezic, in special in cazurile de chirurgie oculara, dar efectele secundare erau atat de neplacute incat folosirea sa a fost scoasa in afara legii de catre cele mai multe guverne.

Dependenta de cocaina

Pentru a produce efectele specifice, cocaina poate fi introdusa in corp prin prizare, inghitire sau injectare. Doar cocaina pura se poate fuma.
In afara de America de Sud, unde aceasta se mesteca si este absorbita prin peretii bucali, mucoasa stomacala si intestinala, cocaina este cel mai des folosita sub forma de pudra. Acest praf este rapid absorbit prin toate membranele cum ar fi mucoasa bucala, caile nazale si tractul gastrointestinal.
Praful este forma cea mai des folosita a drogului si pentru ca este astfel mult mai usor de trecut granitele unei tari decat sub forma de frunze. In ideea cresterii profiturilor, cocaina hidroclorida este amestecata cu zahar sau cu alte droguri, expunand astfel consumatorul la efectul altor substante necunoscute si potential periculoase. Cea mai populara forma de utilizare a cocainei este, in zilele noastre, “priza”. In cateva secunde apare o senzatie de amortire in interiorul nasului, care dureaza aproximativ cinci minute. Dupa aceasta se initiaza o stare crescanda de euforie si energizare, apoi un moment culminant ce dureaza zece-douazeci de minute, apoi descreste. In dorinta lor de mentine acest punct culminant, utilizatorii continua sa prizeze drogul cam la fiecare treizeci de minute, pana cand cantitatea de drog disponibila se epuizeaza.
Consumatorii experimentati sau care utilizeaza frecvent cocaina, si-o administreaza intravenos. Senzatia, foarte puternica, se produce intr-un interval de unu, doua minute si se diminueaza dupa aproximativ treizeci de minute; ca si in cazul “prizei”, utilizatorul isi va injecta din nou drogul, in functie de cantitatea disponibila.
Cocaina se fumeaza in Peru, Ecuador, Columbia si Bolivia unde se gaseste mult mai usor sub aceasta forma. Efectele produse prin fumatul pastei de cocaina sunt de mai scurta durata si, uneori consumatorii ei fumeaza timp de cateva ore. Din 1985, pasta de coca nu a mai fost importata de Statele Unite pe scara larga, dar deoarece procesarea bruta a pastei este mai ieftina decat producerea clorhidratului de cocaina, situatia se poate schimba.
Cei ce consuma cocaina declara ca folosirea drogului este mult mai importanta decat hrana, sexul, prietenii, familia sau locul de munca. Principala lor problema este cum sa inlature efectele neplacute ale lipsei drogului si numai acest lucru ne-ar putea convinge sa nu il folosim.

Efectele cocainei asupra corpului omenesc

Cocaina are un efect anestezic datorita interferentei sale in transmiterea informatiilor de la o celula nervoasa la alta. Folosita altadata ca anestezic local in chirurgia oculara, s-a descoperit ca afecteaza corneea si are si alte efecte secundare nedorite.
Cocaina este un potential vasoconstrictor, ce ingusteaza (sau contracta) vasele de sange. De asemenea, accelereaza respiratia si mareste temperatura corpului, induce starea de voma. In doze marite pot produce o stare de tremur si convulsii. Aceste efecte de stimulare pot rapid sa conduca la un colaps al sistemului nervos central, care poate duce la randul lui la insuficienta respiratorie si/sau stop cardiac si, intr-un final, la moarte. Dupa expuneri frecvente la efectele cocainei anumite arii ale sistemului limbic (grup de structuri ale creierului legate de emotivitate si motivatie) sunt mult mai sensibile la un tip de convulsii similare epilepsiei.



Cocaina produce o puternica pierdere a apetitului, ceea ce duce la o severa pierdere in greutate si la dezechilibru alimentar. De asemenea, conduce si la aparitia insomniilor.
Efectele cocainei asupra psihicului includ in mod obisnuit paranoia, delirul de persecutie, halucinatiile vizuale, auditive si tactile, cresterea numarului de acte irationale, nervozitatea, neincrederea, depresia si lipsa motivationala.
Datorita solicitarii sporite a inimii din timpul consumului de cocaina, persoanele cu probleme cardiace, cum ar fi hipertensiunea sau cei cu probleme cardiovasculare, sunt mult mai expusi unor traumatisme fatale.
Exista rare cazuri de hemoragii cerebrale (sangerari in interiorul creierului) datorate unei mariri acute a presiunii sangvine.
Daca este administrata intravenos, seringile nesterile pot cauza infectii si boli. Aceste afectiuni pot include hepatita B, otravirea sangelui, inflamarea inimii si a valvelor sale si, bineinteles, S.I.D.A.
Fumatul pastei de cocaina produce grave complicatii: bronsita, tuse persistenta, imagine neclara, disfunctii ale circulatiei pulmonare. Folosirea frecventa si vicioasa a cocainei duce la depresie, anxietate, iritabilitate si la alte boli psihice mentionate anterior.
In ciuda faptului ca este posibil ca folosirea continua a cocainei sa nu reduca efectele neplacute ale renuntarii la drog, dependentilor le este foarte greu sa renunte, atata vreme cat il pot obtine cu usurinta.

Droguri:
HEROINA
PCP

Heroina, PCP (phencyclidine), mai cunoscuta ca "Angel Dust", afecteaza memoria, perceptia, puterea de concentrare si judecata si poate declansa comportament violent si psihoze.
Efectele heroinei variaza si consumatorii gasesc dificil sa descrie si sa prezica ce se intimpla sau se poate intampla odata ce s-au drogat. PCP poate cauza nebunie temporara, comportament violent si psihoza. Consumatorii vor fi adesea deziluzionati de capacitatile lor si de ceea ce pot sa faca. Ei cred ca pot face lucruri extraordinare. Au fost nenumarate situatii in care consumatorii de heroina au sarit de pe cladiri crezand ca pot zbura.
Exageram absolut tot ceea ce mi se intampla. Parea totul in regula si pozitiv, dar dupa aceea parca eram cuprins de o ceata intunecoasa care se lasa peste mine si mintea mea. Poti fi intr-o multime de oameni si fara nici un motiv real sa te apuce nebunia si violenta.
- consumator heroina
Desi productia de heroina este ilegala in aproape toate tarile lumii aceasta exista in continuare. Uneori poate nici nu este PCP, dar este tot o forma letala a acestui drog. Consumatorii nu pot fi niciodata siguri de ceea ce cumpara, asa ca de fiecare data isi risca viata.

Drogurile ilegale sunt definite in termenii dati de formulele lor chimice. Pentru a ocoli aceste restrictii legale, chimistii care se ocupa cu asa ceva modifica structura moleculara a drogurilor interzise prin lege pentru a produce droguri similare. Aceste droguri pot fi chiar mai puternice decat cele pe care le copiau initial. China White si DMA (ecstasy) sunt droguri "imitatii" de care se abuzeaza.
Spread:
Drogurile "imitatii" sunt des consumate si pe scara larga. Ecstasy, de exemplu, a fost consumat de cel putin o data de 8% dintre tinerii din Europa de Vest. Este foarte popular la petrecerile techn-rave. Ultima intrare pe "piata sintetica" este "roofise" sau "intalnire-viol-drog", un drog fara gust, ce poate fi strecurat in bautura victimei fara ca aceasta sa stie in scopul de a fi violata sau jefuita dupa ce acesta isi face efectul si viitoarea victima adoarme. Acest drog ii face neajutorati in fata violului sau jafului.
Cum este folosit:
Drogul poate fi inghitit sub forma unei pastile sau a unei solutii, amescatecata in diferite bauturi.
Efect pe tremen scurt:
Specifice pentru ecstasy sunt ca efecte senzatia de gat si gura uscate, transpiratie excesiva si crestere a presiunii sangelui. Drogurile, in general, reduc senzatia de foame si oboseala si stimuleaza abilitatea de coordonare a corpului. Consumatorul lui se va simti relaxat si in completa armonie cu toti prietenii si tot ceea ce il inconjoara.
Supradoza:
Consecintele supradozei la ecstasy n-au fost explorate in totalitate inca, dar surse sigure indica posibilitatea dereglarii activitatii inimii, temperatura corpului foarte ridicata care duc la moartea consumatorului.
Efect pe termen indelungat si consecinte:
Consumul frecvent si pe tremen indelungat poate conduce la stari de frica, panica si confuzie.




Colt dreapta
Creeaza cont
Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)




Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910



 
Copyright© 2005 - 2024 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite
Colt dreapta