b3i3ii

Folosirea modului imperativ in discursul politic poate fi privita dintr-o dubla perspectiva, fie ca expresie predilecta a autoritarismului, fie ca reflex al unui autoritarism mascat sub diferite forme.
Dintr-o persp ectiva gramaticala, DSL, intr-o clasificare a propozitiilor dupa modul de comunicare instituit de locutor defineste “Propozitia/fraza imperativa acai tip de propozitie si de fraza adresata, orientata spre interlocutor, exprimand un ordin (…), un indemn (…), o interdictie. Comporta numai pers. a II-a sg. Si pl. si pers. I pl.; nu este susceptibila de a primi valoare de adevar, forma negativa neexprimand neadevarul unui eveniment, ci transmiterea unei interdictii, a unei recomandari negative . Propozitia imperativa apare numai ca principala; in cazul frazei imperative, valoarea imperativa se realizeaza prin propozitia principala. Marcile propozitiei imperative sunt : o intonatie imperativa, marcata grafic prin semnul exclamatiei a!i; formele verbale ale modului imperativ sau ale altor moduri cu valoare imperativa; asocierea cu formule ale adresarii, realizate diferit de la o limba la alta, de la o situatie de comunicare la alta, de la un stil functional la altul, si cu intejectii de indemn ”.
Folosirea modului imperativ reprezinta in planul comunicarii o interactiune imediata (si fara ambiguitate) emitator/locutor-destinatar/interlocutor.
In acest context, locutorul reprezinta subiectul unei actiuni centrate pe destinatar pe care il implica, locutorul stabilind astfel un anumit raport cu destinatarul in scopul de a-l convinge sa adopte o opinie, sa efectueze o actiune etc.
Din punct de vedere pragamatic, forma imperativului este lipsita (in sine) de orice putere ex ecutorie dar, in acelasi timp, actioneaza in sensul suprimarii libertatii de initiativa a destinatarului.

Folosirea imperativului in discursul politic este o demonstratie - la nivelul actorilor sau al instantelor politice- a existentei acestora ca autoritate si/sau a functionarii lor ca autoritate .
Folosirea imperativului stabileste un raport imediat intre polii comunicarii si realizeaza - in planul discursului politic- o economie semnificativa de mijloace retorice. Raportul imediat care se realizeaza intre polii comunicarii prin folosirea modului imperativ nu inseamna ca nu ex ista un decalaj intre momentul enuntarii si cel al validarii in plan real a injoctiunii.
Imperativul are o actiune complexa asupra destinatarului (fiind un element care, o data enuntat, orienteaza, dirijeaza si manipuleaza la nivelul gandirii si actiunii).
Se apreciaza ca prezenta imperativului la nivelul discursului politic poate constitui un indicator al fenomenelor de autoritarism dintr-o societate.
La nivelul discursului politic exista si modalitati deontice car e traduc reactiile autoritare cum ar fi : “trebuie sa…” “noi trebuie sa actionam”, “veti face totul …”etc.

Imperativul in discursul electoral
Solicitarea votului prin utilizarea modului imperativ

1. Semnul electoral si numele candidatului sunt integrate in cascada de imperative
(succesiunea faciliteaza memorarea)
Votati garoafa! Votati candidatul ApR, Mihail Erbasu!

2. Strategia indirectiei: solicitarea votului aduce avantaje nu candidatului, ci alegatorului
(adevaratul beneficiar); structura umila, atenuarea solicitarii, abaterea atentiei, procedeu publicitar de punere in valoare a destinatarului:

Voce narator: da-i VOTUL TAU! Pentru tine.


Calin Catalin Chirita, un primar de importanta CAPITALA

3. Strategia utilizarii unei forme imperative negative, urmate de o imperativa prozitiva.
Forma negativa nu exprima un neadevar referitor la o actiune sau un eveniment, ci reprezinta transmiterea unei interdictii, a unei recomandari negative .

Nu votati imagini si partide perimate si compromise care vor sa va insele din nou!

In general, interdictia este urmata de o imperativa care ex prima o solicitare in sprijinul emitatorului:

Votati bradul cu inima, pozitia 19 din buletinul de vot

Uneori, imperativul reprezinta o solutie a unor probleme; structura de adancime este daca…atunci (acumularea de daca urmata de verbe volitive, afective : iubiti, doriti, vreti)
Structura simetrica bazata pe trei elemente: daca (probleme), urmata de trei imperative
(care reprezinta practic o singura solutie).

aproblema, conditiai daca iubiti natura, daca doriti sa respirati mai mult aer curat, daca vreti sa scapati de gunoaie si in locul lor sa aveti spatii verzi si locuri de joaca pentru copii,

aatuncii solutia: alegeti o administrare ecologica, Votati FER, votati bradul cu inima!

4. Mimarea dialogului la sfarsitul unei naratiuni, interpelarea alegatorului.
Raspunsul alegatorului nu este asteptat in timp real ci este continut indirect in propozitia imperativa .

Voce :Te-ai decis?
Raspuns:-
Alta voce :Atunci voteaza candidatul ApR la Primaria municipiului Tirgoviste -Popescu
Florin Aurelian!

5. Imperativul ca mod al coeziunii sociale, , al solidaritatii si, in subtext al unanimitatii sperate: (Hai sa dam mana cu mana!)

Contextul pune laolalta prin conjunctivele imperative formulari metaforice (sa reaprindem faclia sperantei ) si obiective concrete (adevarata curatenie sa o incepem de aici)83
Haideti sa reaprindem faclia sperantei, iar adevarata curatenie sa o incepem de aici!

6. Solicitarea votului printr-un apel la unitate.

Text: Veniti impreuna cu noi!84

Veniti in sensul fiti alaturi de noi (sensul static) dar si exploatarea dinamismului verbului a veni, a “drumului care trebuie urmat impreuna ”. Strategie a implicarii alegatorului in actiunea de conducere a treburilor administratiei locale.

Text: Veniti impreuna cu noi!85

7. Imperativul ca aluzie la promisiunile celorlalti contracandidati : voce candidat : sa terminam o data cu minciuna, voce indirect: spunea George Padure in timp ce isi trecea in revista realizarile text : terminam minciuna (!)

8. Exploatarea ambiguitatii prin jocul majuscule -;minuscule :
Grila de lectura poate conduce la o dubla interpretare

Voce: la Primarie vine Basescu
Text: Vin la PRIMARie!
Traian Basescu (semnatura)
!!!Va urma!!!!

9.O suita de imperative voce :
Voteaza Doctorul! (pseudonim, nume de cod, argumentul competentei profesionale)
Voteaza Sorin Oprescu!

Interventia imperativa a candidatului cu inducerea ideii de forta prin unitate Veniti langa mine! Urmata de indemnul de a contribui la rezolvarea problemelor urbei Implicati-va!.
Ceea ce echivaleaza cu solicitarea votului dar nu pentru “a capata o demnitate ” ci pentru a si a”asuma o responsabilitatea”.

O secventa de doua propozitii imperative formulate de o voce din off contine in esenta o rezolvare a problemei prin indicarea solutiei salvatoare:

Opreste degradarea orasului! Voteaza Sorin Oprescu! (folosirea in pozitiile forte inceput -; sfarsit a doua cuvinte omofone, din care unul este chiar numele candidatului, o simbolistica a numelor care ar atribui celui care poarta numele puterea de a realiza ceea ce exprima verbul)86

8. Solicitarea de a vota in urma unei analize atente a promisiunilor electorale este prezent
intr-un clip de desene animate in care, o imagine neclara la inceput, sa sustina indemnul


Nu vota orbeste! 87
Urmand ca solutia propusa imperativ sa aduca rezolutia buna :

Voteaza Sorin Oprescu pentru Primar General!

9. Imagimea copiilor, a batranilor, apel la pathos, “Grija, ocrotirea”strategie populista de captare a electoratului .

Indemn la sansa de a vota a omului matur dar si a responsabilitatii legate de viitorul copiilor , al parintilor, al batranilor, al categoriilor defavorizate.

Eu nu am inca dreptul sa votez
Si vreau sa ai grija de mine

Tu poti face asta!
Voteaza!

Si de mine cine o sa aiba grija?

Tu poti face asta!
Voteaza!

9. Strategie populista de identificare cu electoratul si de punere in slujba acestuia .

Implicati-va!
Votez cu dumneavoastra!88

De fapt punerea in prim plan a candidatului,
Imperativul :Alegeti bine! Este urmat de o formulare vag impersonala, de fapt confidentiala
(?) in care nu apare numele candidatului acum stiti pe cine. 89

10. Apel publicitar cu utilizarea imperativa a lui ACUM si cu prezentarea anaforica a mizei alegerilor

Pentru ziua de maine, pentru o Romanie mai curata, pentru o Romanie europeana voteaza acum echipa liberala!

. Imperativ autoritar cu precizarea coordonatelor temporale

Vin imediat!
Si spatiale

Vin la Primarie!
Imperativul induce ideea ca in urma votului obiectivul (Primaria) va fi atins imediat (timpul, oamenii si problemele lor nu mai au rabdare)

A veni la---cu sensul de a ma instala la… care echivaleaza cu a conduce Primaria.

11. Apeluri patetice, argumentul irosirii

Ai o singura viata. N-o vinde pe iluzii!

Solicitarea imperativa a votului mascata sub forma “sansei” unice:

Da-ne o sansa!

Deoarece sansa este legata de alternativa:

Romania are si alti oameni. MAI BUNI!90

11 Textul electoral contine uneori si promisiuni incadrate de indemnuri; primul actioneaza la modul general, al doilea contine numele care garanteaza promisiunea:

Votati
Si veti fi ascultati
Votati Sorin Oprescu!

O suita de imperative constituie solutia la neincrederea electoratului in clasa politica
(folosirea unor elemente furnizate de sondajele de opinie constituie un argument forte in campania electorala)

V-ati saturat de politicieni?
Alegeti un manager!
Votati Sorin Oprescu!

12. Imperativul folosit in parodierea textelor electorale ale contracandidatilor91 .

Elementele ironizate pot fi
-meseria si implicit competenta

Asa ca daca vrei alinare, du-te la doctor! 92
-numele prin exploatarea omonimiei:

Daca ai nevoie de relaxare, mergi la padure!
-simbolurile electorale


Daca nu te-ai saturat de taxe, ia un ardei iute!93

13. Uneori prin solicitarea votului pentru sigla unui partid se pun in relatie nu fara umor
(involuntar) elemente din aceeasi sfera semantica94:

Voce: vreti Raiul pe pamant, Votati CER-ul!
Text: votati CER!

14.Imperativul disperarii, sensul lui a opri poate fi redat prin alte mijloace95
Capitolul 7