Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    
 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate




Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
Londra in viziunea lui Charles Dickens
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 

l9s16sg
Bleak House Daca admitem ca literatura poate fi considerata o pictura realizata cu ajutorul cuvintelor, atunci putem afirma ca, de-a lungul istoriei sale, literatura a ''pictat'' moravuri , idealuri, personaje celebre, eroi, evenimente, locuri.
Secolul XIX , secolul instaurarii democratiei, secol atat de plin de framantari si transformari, se regaseste in literatura universala sub forma unor picturi literare de mari dimensiuni, realizate din unghiuri si in culori de o mare diversitate, in functie de ''pictor'', care prezinta societatea umana sub toate aspectele sale, cu toate luminile si umbrele ei.
De exemplu, Balzac a surprins in operele sale societatea ca pe o jungla a viciilor, intr-un tablou sumbru si crud , in care aceasta apare ca o uriasa cusca a leilor, din care doar cei mai puternici si mai cruzi pot iesi invingatori. Parisul este un loc al pierzaniei, un Babilon modern in care banul este forta care face sa se miste societatea si determina ierarhia sociala. Morala amara a ''Comediei Umane'' este aceea ca raul si imoralitatea prevaleaza in societate. Balzac isi introduce personajele prin descrieri lungi si minutioase ale mediului in care acestea traiesc, considerand ca mediul si personajul se influenteaza reciproc.
Am putea compara viziunea romancierului cu o camera cinematografica ce pleaca de la planul cel mai general (panoramic) pentru a ajunge, incetul cu incetul, prin focalizari succesive la cele mai amanuntite detalii. Personajul si mediul sau sunt prezentate printr-o intreaga retea de relatii sau de semne pe care Balzac le descrie indelung. Mediul modeleaza personajul in aceeasi masura in care personajul reflecta mediul, decorul fiind un fel de prelungire exterioara a personajului.
Spre deosebire de Balzac, care priveste societatea, orasul,din exterior, ca un spectator, Dickens o priveste, o simte, o traieste din interior, ca un actor implicat in mod direct in evolutia ei.
Londra lui Dickens este pictata in Bleak House mai degraba cu ajutorul simturilor.Dickens si-a focalizat observatia pe orasul in care a petrecut cea mai mare parte a vietii sale. Obisnuit sa strabata strazile orasului, descrierile sale surprind Londra secolului XIX intr-o maniera ce permite cititorului sa simta imaginile, zgomotele, mirosurile vechiului oras.Aceasta capacitate de a scufunda cititorul in spatiu si timp ii permite lui Dickens sa realizeze o tesatura perfecta in care sa isi plaseze fictiunea.
Londra victoriana era cel mai mare si cel mai spectaculos oras din lume.
In timp ce Marea Britanie cunostea revolutia industriala, capitala sa resimtea avantajele si suferea consecintele. In 1800 populatia Londrei numara in jur de un milion de suflete. Acest numar crestea de peste patru ori in pana in 1880, ajungand la 4,5 milioane de locuitori.
In timp ce noile zone la moda ale orasului, ca strazile Regent si Oxford, se dezvoltau in stil occidental, noul centru comercial mondial era sustinut de docurile construite in est. Poate ca cel mai mare impact asupra dezvoltarii Londrei l-a avut construirea caii ferate, care a accelerat expansiunea orasului. Pretul acestei cresteri si a dominatiei comertului mondial era insa saracia neagra si mizeria de nedescris.
In excelenta sa biografie ''Dickens'', P.Ackroyd noteaza ca :
''If a late twentieth-century person were suddenly to find himself in a tavern or house of the period, he would be literally sick -sick with the smells, sick with the food, sick with the atmosphere around him''.
Este usor de inteles de ce o persoana a secolului XX care s-ar trezi intr-o taverna sau intr-o casa londoneza a secolului XIX ar fi bolnava de mirosurile, de mancarurile si de atmosfera din jurul sau.
La inceputul secolului XIX, casele burgheziei superioare se aflau in vecinatatea imediata a cartierelor saraciei incredibile si mizeriei. Bogati si saraci se regaseau impreuna pe strazile inghesuite ale orasului. Maturatorii de strada incercau zadarnic sa mentina strazile curate, adunand nutreturile, rezultat al miilor de vehicule hipomobile.
In multe parti ale orasului apele reziduale se scurgeau prin jgeaburi direct in Tamisa. Vanzatori ambulanti oferindu-si marfurile mareau cacofonia zgomotelor strazii. Hoti, prostituate, betivi si vagabonzi de toate felurile se adaugau multimii pestrite.
Fondul problemei nu este totusi mai binele. Curatenia personala nu este o mare prioritate si nici curatenia hainelor. In camerele inguste si inghesuite mirosul corpurilor nespalate este sufocant. Este prea cald langa foc, si prea frig departe de el.
Noaptea strazile principale sunt luminate cu lampi slabe cu gaz. Strazile laterale si secundare nu pot fi iluminate deloc, si sunt inchiriati insotitori pentru a conduce calatorul la destinatia sa.
In interiorul caselor, lampi cu o lumanare sau cu ulei lupta cu intunericul si innegresc plafoanele.
Dickens descrie o ploaie furtunoasa la Londra intr-o comparatie a efectelor pe care aceasta ar fi avut-o la tara fata de cele pe care le are intr-un oras ca Londra , iar tabloul sau este impregnat de acelasi mesaj al simturilor. La tara ploaia ar fi dezvoltat mii de parfumuri proaspete, si fiecare picatura ar fi fost asociata unor simboluri ca viata, curatenie, dezvoltare. Dar, in oras, ploaia amplifica doar mirosurile fetide imprastiate de vant, marind murdaria calduta adunata in jgeaburi.
Apa Tamisei a devenit nepotabila din cauza reziduurilor deversate. Datorita mizeriei si saraciei, mai multe epidemii de holera bantuie, iar analizarea cauzelor acestor epidemii a dus la concluzia ca apa infestata este cauza principala (ca in regiunea Soho). In 1855 se pune in opera un plan, finalizat in 1875, de realizare a canalizarii orasului, si se impune filtrarea apelor Tamisei, pentru consumul populatiei.
Trasurile sunt inlocuite treptat cu omnibusuri, ca mijloc de transport in oras. Miile de animale (oi, vaci,cai) care erau purtate prin oras murdarind strazile au disparut treptat fiind sacrificate in abatoare. Dickens prezinta in tabloul unei dimineti de piata un amalgam de oameni si animale intr-un ansamblu pestrit care striga, tipa, urla, grohaie, behaie,latra, perceput cu ajutorul simturilor. Dinamismul tabloului este realizat prin insiruirea verbelor la prezent continuu:'' pushing, driving, beating,whooping and yelling;'' ce sugereaza miscarea continua si agitatia pietei. Tabloul este completat de reprezentarea vizuala a oamenilor murdari, nebarbieriti, multime sordida ce populeaza scena, figuri murdare alergand incolo si-ncoace, ansamblul fiind puternic nuantat cu perceptii senzoriale (miros, auz, vaz).
Politia metropolitana, prima forta de politie a Londrei, a fost creata in 1829, vechiul sistem londonez, din timpul perioadei elisabethane fiind prin urmare suprimat. Solutia victoriana de a trata saracia era o noua lege, destul de lipsita de vigoare, decretata in 1834, care a cerut parohiilor sa se reuneasca si sa creeze case de lucru regionale, in care ajutorarea saracilor sa poata fi aplicata. Aceste case de lucru erau ceva mai putin decat o inchisoare pentru saraci. Libertatile civile au fost anulate, familiile au fost separate, demnitatea umana a fost distrusa. Adevaratii saraci s-au straduit adesea sa evite cu orice pret sa ajunga in astfel de institutii.
Datorita traumei din copilarie provocate de detentia tatalui sau si de expeditia sa in uzina pentru incercarea de a-si sustine familia, Dickens era un adevarat campion al saracilor. El a precizat in mai multe randuri, in romanele sale, atrocitatile sistemului.
Cu turul secolului si moartea reginei Victoria in 1901, perioada victoriana a ajuns la final.
Multe dintre defectele secolului XIX au fost remediate cu ajutorul educatiei, tehnologiei si reformei sociale...si poate si prin constientizarea sociala realizata cu siguranta si cu ajutorul romanelor, de o imensa popularitate, scrise de Charles Dickens.








Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)


Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright 2005 - 2019 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite