Evolu\ia activita\ii statistice a determinat conturarea mai multor metode de observare, care de regula se folosesc combinat sub indrumarea ii controlul INS. u9k19kc
Existen\a mai multor metode de observare statistica prezentand particularita\i de con\inut ii metodologie face posibila clasificarea lor in func\ie de mai multe criterii.
Un prim criteriu de clasificare este acela al gradului de cuprindere al numarului de unita\i in procesul de observare. In func\ie de acesta intalnim observari totale ii observari par\iale. Observarea totala presupune inregistrarea dupa criterii unitare a datelor - potrivit programului de observare de la toate unita\ile colectivita\ii ii, avand in vedere posibilita\ile de ob\inere a informa\iei, observarile totale sunt: recensamantul ii rapoartele statistice.
Observarile par\iale presupun ca datele sa se ob\ina numai de la o parte a unita\ilor colectivita\ii, parte care poate sa fie reprezentativa sau nu in raport cu intreaga colectivitate, exemple de observari par\iale putand fi: sondajele statistice, anchetele, observarea par\ii principale, monografia statistica, dat fiind numarul mare de agen\i economici la care se manifesta fenomenul cercetat.
Un alt criteriu de clasificare are in vedere modul in care este caracterizat fenomenul. Din acest punct de vedere se intalnesc observari statice ii observari dinamice. Observarile statice sunt folosite pentru a culege date cu privire la volumul ii structura unei colectivita\i statice delimitate ca volum ii circumscrise in aceleaii condi\ii de timp, adica la un moment dat. Observarile dinamice au ca obiect inregistrarea unui proces ce evolueaza in timp. In acest caz trebuie sa se stabileasca timpul la care se refera datele ii periodicitatea cu care se face inregistrarea. In cadrul observarilor statice se includ recensamintele ii, in general, orice inventariere statistica indiferent de colectivitatea la care se refera, iar celelalte observari statistice totale sau par\iale, care inregistreaza fenomenele in continua lor transformare sunt observari cu caracter dinamic. De exemplu, ancheta generala in gospodarii - AIG - necesara caracterizarii statistice a calita\ii vie\ii, reprezinta o observare dinamica ca de altfel ii rapoartele statistice transmise de agen\ii economici.

Dupa modul de organizare observarile statistice pot fi observari cu caracter permanent, deci in mod sistematic intra date statistice in sistemul informa\ional ii observari speciale, care vin sa completeze pe cele permanente, organizandu-se de fiecare data cand este necesar. In general, observarile cu caracter permanent reprezinta principala "materie prima" a procesului de cercetare prin sistemul informa\ional statistic, in timp ce observarile speciale sunt organizate de catre institu\ia statisticii oficiale pentru largirea cadrului de interpretare ii analiza al fenomenelor complexe existente in societate, dar au un rol in continua creitere in economia de pia\a.

Dupa timpul de efectuare se pot intalni observari curente, periodice ii unice.
De re\inut ca in practica statistica aceste criterii se pot intrepatrunde. Alegerea celei mai potrivite metode de observare trebuie sa se faca in raport cu natura specifica a fenomenelor studiate, cu sursele de informa\ie de care dispunem ii pot fi utilizate in func\ie de mijloacele de prelucrare a informa\iei de\inute, precum ii de cantitatea de informa\ie existenta in bancile de date statistice.
Principalele metode de observare statistica sunt:
- recensamantul
- rapoartele statistice
- sondajul statistic
- ancheta statistica
- observarea par\ii principale
- monografia

Recensamantul este cea mai veche metoda de observare statistica. Ea a aparut inca din antichitate, cand avea caracter demografic ii in general, reprezinta fotografierea fenomenelor la un moment dat. Deci, trebuie sa alegem un moment critic fa\a de care ne raportam atunci cand culegem datele. Recensamintele popula\iei prezinta modelul general pentru observarile de acest tip, ele fiind opera\ii de mare amploare cu durata de pregatire de 1-2 ani. La organizarea unui recensamant se \ine seama de experien\a na\ionala ii interna\ionala in acest domeniu concretizate in special in nomenclatoarele care vor fi utilizate la prelucrarea datelor (Nomenclatorul unita\ilor administrativ-teritoriale din Romania, Nomenclatorul institu\iilor de inva\amant etc.) ii la prezentarea structurala a informa\iei care sa permita alinierea statisticii na\ionale la teoria ii practica existenta in \arile avansate.
Recensamintele reprezinta observari cu caracter periodic; periodicitatea recunoscuta pe plan na\ional ii interna\ional fiind de 5-10 ani. La alcatuirea programului observarii trebuie sa se \ina seama de scopul recensamantului. In acelaii timp, pentru a putea surprinde muta\iile de structura, trebuie sa asiguram comparabilitatea datelor pe plan na\ional ii interna\ional. In acest scop, se elaboreaza un numar mare de nomenclatoare folosind intr-o mare masura recomandarile statisticii ONU. Pentru a asigura operativitatea culegerii datelor se folosesc recenzori ii de alta specialitate decat cea statistica, ceea ce inseamna ca ei trebuie recruta\i ii instrui\i astfel incat sa se aplice norme unitare pe intreg teritoriul. Teritoriul se imparte in circumscrip\ii ii sectoare de recensamant, care trebuie sa permita combinarea prelucrarii centralizate cu cea descentralizata. Pentru buna reuiita a recensamantului se organizeaza un recensamant de proba cu care ocazie se verifica daca normele pe un recenzor sunt bine stabilite ii in timpul preconizat se poate ob\ine intreaga cantitate de informa\ie.
Prin analogie se pot folosi recensaminte ii in alte domenii, ca de exemplu:
- recensamantul popula\iei de varsta icolara;
- recensamantul animalelor;
- recensamantul re\elei comerciale;
- inventarierea statistica a stocului de marfuri

Rapoartele statistice sunt specifice sistemelor informa\ionale in cadrul carora sunt cuprinse, cu obliga\ii permanente de informare, agen\ii economici publici ii priva\i. Ele se realizeaza in concordan\a cu prevederile legii statisticii statului de drept. Acestea cuprind principalii indicatori cu caracter economic, social, cultural, juridic, de sanatate ii inva\amant. Unitatea odata inclusa in sistemul informa\ional este obligata de lege sa transmita integral informa\ia ceruta prin formularele tipizate specifice fiecarei activita\i, la termenele fixate.
In consecin\a trebuie sa existe un nomenclator de rapoarte statistice in care sunt trecute toate formularele obligatorii, simbolurile acestora, beneficiarii de informa\ii, numarul de exemplare ii con\inutul indicatorilor.
Valorificarea rezultatelor ob\inute prin aceasta metoda de observare se face in scopul informarii popula\iei, a guvernului ii a organismelor interna\ionale la care \ara noastra este afiliata. Este evident faptul ca opinia publica intr-o economie de pia\a este din ce in ce mai mult interesata in legatura cu mersul activita\ii economice, a problemelor de investi\ii de capital, probleme privind pia\a muncii, probleme de management ii marketing modern, care nu pot fi rezolvate decat printr-o statistica corecta ii operativa.
Rapoartele statistice sunt observari pentru toate unita\ile cuprinse in sistemul informa\ional statistic, cu caracter permanent ii surprind in acelaii timp atat problemele statice, cat ii cele dinamice, numarul rapoartelor statistice ii al indicatorilor la care se refera fiind mai mare pentru unita\ile economice ii sociale din sectorul public. Totuii informarea opiniei publice asupra economiei na\ionale trebuie sa cuprinda intregul sistem de rela\ii economice din \ara. Pentru unele aspecte privind activitatea din sectorul privat al economiei, se folosesc ii surse complementare, in principal statistica fiscala care va ocupa un loc din ce in ce mai important in furnizarea datelor statistice sub forma de raportari statistice periodice ii statistica vamala.

Din categoria surselor complementare fac parte documentele referitoare la rezultatele financiare ii cele referitoare la patrimoniu: bilan\urile contabile, execu\ia bugetului de stat ii de asigurari sociale, balan\a de pla\i, autoriza\iile de func\ionare, declara\iile fiscale, documentele de gestiune ii administrative, cele privind taxa pe valoarea adaugata, situa\ia monetara, registrele agricole, registrele de eviden\a a popula\iei, eviden\a iomerilor, registrul (repertoarul) agen\ilor de turism (realizat de Oficiul de Autorizare ii Control din cadrul Autorita\ii Na\ionale pentru Turism) etc.

Sondajul statistic face parte din metodele de observare special organizate ii cu caracter par\ial. Are ca scop sa inlocuiasca o observare totala de mare amploare sau care practic este imposibila. De exemplu, daca vrem sa studiem, calitatea produselor, durata medie de func\ionare a bunurilor, sa zicem a televizoarelor etc. nu este ra\ional sa se faca o observare totala. De asemenea, daca vrem sa studiem calitatea vie\ii recurgem la un sondaj pe baza de buget de familie in care sunt inregistrate veniturile pe surse ii cheltuielile pe destina\ii. In acest caz eviden\iem pentru fiecare gen de cheltuiala, cantita\ile in expresie fizica ii pre\urile. Pe baza informa\iilor oferite de ancheta integrata in gospodarii putem stabili un indice al costului vie\ii in care avem in vedere marfurile ii serviciile care intra in consumul curent al popula\iei.

Ancheta statistica este o metoda de observare par\iala cu deosebirea ca numai cu totul intamplator poate sa indeplineasca condi\ia de reprezentativitate. Ea se bazeaza pe completarea benevola a chestionarelor, ceea ce inseamna ca pe baza rezultatelor ei putem aprecia unele tendin\e generale fara sa putem face o estimare riguroasa a parametrilor colectivita\ii totale. De exemplu, cererea de bunuri de consum se poate studia fie prin sondaje statistice reprezentative, deci prin metoda selectiva, fie prin anchete statistice. In primul caz eiantionul se stabileite prin aplicarea unei scheme probabilistice alegand unita\ile care vor forma eiantionul astfel incat sa reprezinte toate straturile popula\iei intr-o propor\ie corespunzatoare. Putem folosi pentru studiul cererii de marfuri ii o ancheta statistica efectuata la pavilioanele de mostre. In acest caz sunt ruga\i vizitatorii sa completeze chestionarele. In cel de-al doilea caz evident ca datele sunt numai orientative deoarece se constata ca structura celor care completeaza chestionarele prezinta abateri semnificative de la structura popula\iei totale.

Ancheta statistica se poate organiza ii pentru cunoaiterea p`rerii consumatorilor referitor la un anumit produs lansat pe pia\` sau produse expuse in perimetrul unit`\ilor comerciale sau al expozi\iilor, p`rerea cump`r`torilor privind activitatea unit`\ilor comerciale (orarul de func\ionare, aprovizionare, locul de cump`rare, calitatea serviciilor), determinarea motivelor care influen\eaz` cererea etc. Culegerea datelor se face prin chestionare sau prin autoinregistrare, iar unitatea de observare este persoana sau cump`r`torul.
Frecvent cele doua metode de observare se folosesc in cercetarile cu caracter sociologic ii in sondajele de opinie publica.
In toate \`rile cu economie de pia\` exist` institu\ii specializate in sondaje, ca ii o metodologie extrem de bogat` cu privire la organizarea anchetelor statistice, intocmirea chestionarelor, efectuarea interviurilor, calculul indicatorilor ii estimarea erorilor. In aceste economii se folosesc frecvent estim`rile ob\inute prin aceste metode par\iale, nu numai pentru domeniul social, ci ii pentru domeniul economic.

Observarea par\ii principale se foloseite atunci cand se studiaza o colectivitate care prezinta varia\ii calitative substan\iale de la o grupa la alta, astfel incat unele grupe au o influen\a hotaratoare la formarea indicatorilor pe intreaga colectivitate, iar altele au o influen\a nesemnificativa. In consecin\a in cadrul unei colectivita\i pot fi preponderente anumite grupe ii in acest caz este suficient sa se supuna observarii numai partea principala a colectivita\ii ii, cu anumite rezerve; sa se caracterizeze intregul ansamblu.
Datele culese prin metoda observarii par\ii principale nu au caracter reprezentativ, dar pot da o informa\ie orientativa asupra tendin\elor ce se manifesta la nivelul intregului.

Monografia este o observare par\iala care se realizeaza la o unitate complexa sau pentru o problema care intereseaza. De exemplu, se poate intocmi monografia unui orai, municipiu, intreprindere. Este evident faptul ca in procesul de descentralizare ii de privatizare specific \arii noastre se realizeaza monografii statistice la nivelul diferitelor intreprinderi in care sunt precizate date cu privire la:
- marimea ii starea fizica a capitalului fix;
- gradul de eficien\a a investi\iilor ii de recuperare a acestora;
- sistemul de normare ii de calcul a costurilor;
- gradul de rentabilitate;
- marimea ii structura for\ei de munca ii calificarea acesteia.
Rezulta ca o monografie statistica inseamna o caracterizare completa a unita\ilor complexe studiate. Ea se realizeaza de catre o echipa mixta de specialiiti care participa la toate trei etapele: observarea datelor, prelucrarea lor, analiza ii interpretarea rezultatelor. Prin analogie se pot elabora monografii pe probleme. Astfel, pentru etapa actuala intereseaza o monografie a productivita\ii muncii, o monografie privind starea fizica a fondurilor fixe, nivelul lor de tehnicitate ii gradul de competitivitate al produselor, o monografie privind consumurile de materii prime ii energetice ii procesele de valorificare a acestora ii altele.
Aplicarea concreta a tuturor metodelor de observare statistica implica folosirea mod corespunzatoare a procedeele de culegere statistica a datelor care respecta in cea mai mare masura principiul autenticita\ii ii anume: masurarea directa, interogarea, autoinregistrarea, prelucrarea din al\i purtatori de informa\ii.

Prelucrarea primar` ii prezentarea datelor statistice

Studiu de caz

Pentru un eiantion de 40 de salaria\i s-au anregistrat valorile caracteristicilor : sex , vechime an munc` (ani amplini\i) - xi ii salariul net lunar - yi , dup` cum sunt prezentate an Tabelul 1.

Tabelul 1

Nr.crt Sexul Vechimea an munc` (ani amplini\i) - xi Salariul mediu lunar an anul 2002 (zeci mii lei) - yi
0 1 2 3
1. F 15 81
2. F 18 84
3. F 23 85
4. M 21 76
5. M 20 74
6. M 21 69
7. M 24 59
8. F 25 73
9. M 9 70
10. F 17 128
11. F 14 119
12. F 29 59
13. M 15 73
14. M 17 67
15. M 18 79
16. F 29 83
17. F 19 93
18. M 17 108
19. F 21 61
20. F 22 63
21. M 12 67
22. F 15 60
23. F 19 93
24. F 2 83
25. M 21 60
26. M 13 64
27. M 23 61
28. F 27 63
29. M 14 85
30. F 15 56
31. F 16 73
32. F 17 59
33. M 15 72
34. M 5 76
35. F 12 67
36. M 2 78
37. F 22 81
38. F 25 74
39. M 26 85
40. M 16 69

Se cere:

1. Gruparea unit`\ilor dup` caracteristicile numerice pe intervale egale de varia\ie , cand se cunoaite num`rul de grupe r=6

2. Gruparea dup` caracteristicile numerice pe intervale neegale de varia\ie.

3. Gruparea unit`\ilor dup` o carcateristic` calitativ` (sex)

4. Gruparea combinat` pentru 2 caracteristici numerice ii pentru o caracteristic` numerci` ii una nenumeric`

5. Reprezentarea grafic` a reparti\iilor de frecven\e ob\inute la punctele precedente .

1. Gruparea unit`\ilor dup` caracteristicile numerice pe intervale egale de varia\ie , cand se cunoaite num`rul de grupe r=6

AX= Xmax - Xmin = 30- 2=28

r= 6 grupe

KX = = 28/6 = 4,66 ani 5 ani
Tabelul cu gruparea salaria\ilor dup` caracteristca vechime an munc`
Grupe de salaria\i dup` vechimea an munc` (ani amplini\i) Num`rul de salaria\i
0-5 2
5-10 2
10-15 5
15-20 15
20-25 10
25-30 6
Total 40

Limita inferioar` este inclus` an interval.

AY= Ymax - Ymin = 128--56=72

r= 6 grupe

KY = = 72/6 = 12 mii lei
Tabelul cu gruparea salaria\ilor dup` caracteristca salariul net
Grupe de salaria\i dup` salariul net lunar (zeci mii lei ) Num`rul de salaria\i
56-68 14
68-80 13
80-92 8
92-104 2
104-116 1
116-128 2
Total 40

Limita inferioar` este inclus` an interval.

2.Gruparea salariatilor dupa caracteristicile numerice , pe grupe neegale :

Tabelul cu gruparea salaria\ilor dup` caracteristca vechime an munc`
Grupe de salaria\i dup` vechimea an munc` (ani amplini\i) Num`rul de salaria\i
0-10 4
10-20 20
20-30 16
Total 40

Limita inferioar` este inclus` an interval.

Tabelul cu gruparea salaria\ilor dup` caracteristca salariul net
Grupe de salaria\i dup` salariul net lunar (zeci mii lei ) Num`rul de salaria\i
56-80 27
80-105 10
105-128 3
Total 40

Limita inferioar` este inclus` an interval.

Tabelul cu centralizarea salaria\ilor dup` vechime an munc`
Nr.crt Vechimea an munc` (ani amplini\i) xi Num`rulde salaria\ini
1. 2 2
2. 5 1
3. 9 1
4. 12 2
5. 13 1
6. 14 2
7. 15 5
8. 16 2
9. 17 4
10. 18 2
11. 19 2
12. 20 1
13. 21 4
14. 22 2
15. 23 2
16. 24 1
17. 25 2
18. 26 1
19. 27 1
20. 29 1
21. 30 1
TOTAL 40

Tabelul cu centralizarea salaria\ilor dup` salariul mediu net lunar

Nr.crt Salariul mediu net lunar (zeci mii lei ) yi Num`rulde salaria\ini
1. 56 1
2. 59 3
3. 60 2
4. 61 2
5. 63 2
6. 64 1
7. 67 3
8. 69 2
9. 70 1
10. 72 1
11. 73 3
12. 74 2
13. 76 2
14. 78 1
15. 79 1
16. 81 2
17. 83 2
18. 84 1
19. 85 3
20. 93 2
21. 108 1
22. 119 1
24. 128 1
Total 40

3. Gruparea unit`\ilor dup` carcateristic` calitativ` .

Tabelul cu gruparea salaria\ilor dup` caracteristca sex
Grupe de salaria\i dup` sex Num`rul de salaria\i
Feminin 21
Masculin 19
Total 40

4. Gruparea combinat` pentru 2 caracteristici numerice ii pentru o caracteristic` numerci` ii una nenumeric`

a) centralizarea personalului salariat feminin dup` vechimea an munc`

Nr.crt Vechimea an munc` (ani amplini\i) Num`rul de persoane salariate feminin
0 1 2
1. 2 1
2. 12 1
3. 14 1
4. 15 3
5. 16 1
6. 17 2
7. 18 1
8. 19 2
9. 21 1
10. 22 2
11. 23 1
12. 25 2
13. 27 1
14. 29 1
15. 30 1 x TOTAL 21

b) centralizarea personalului salariat masculin dup` vechimea an munc`

Nr.crt Vechimea an munc` (ani amplini\i) Num`rul de persoane salariate masculin
0 1 2
1. 2 1
2. 5 1
3. 9 1
4. 12 1
5. 13 1
6. 14 1
7. 15 2
8. 16 1
9. 17 2
10. 18 1
11. 20 1
12. 21 3
13. 23 1
14. 24 1
15. 26 1 x TOTAL 19

c) centralizarea personalului salariat feminin dup` salariul mediu net lunar

Nr.crt Salariul mediu net lunar(zecii mii lei) Num`rul de persoane salariate feminin
0 1 2
1. 56 1
2. 59 2
3. 60 1
4. 61 1
5. 63 2
6. 67 1
7. 73 2
8. 74 1
9. 81 2
10. 83 2
11. 84 1
12. 85 1
13 93 2
14 119 1
15 128 1 x TOTAL 21

d) centralizarea personalului salariat masculin dup` salariul mediu net lunar

Nr.crt Salariul mediu net lunar(zecii mii lei) Num`rul de persoane salariate masculin
0 1 2
1. 59 1
2. 60 1
3. 61 1
4. 64 1
5. 67 2
6. 69 2
7. 70 1
8. 72 1
9. 73 1
10. 74 1
11. 76 2
12. 78 2
13 79 1
14 85 2
15 108 1 x TOTAL 19

Centralizarea pe grupe

a) centralizarea personalului salariat feminin dup` vechimea an munc`

Tabelul cu gruparea salaria\ilor - sex feminin dup` caracteristca vechime an munc`
Grupe de femei dup` vechimea an munc` (ani amplini\i) Num`rul personalului salariat feminin
0-5 1
5-10 10-15 15-20 11
20-25 4
25-30 5
Total 21

Limita inferioar` este inclus` an interval.

b) centralizarea personalului salariat masculin dup` vechimea an munc`

Tabelul cu gruparea salaria\ilor - sex masculin dup` caracteristca vechime an munc`
Grupe de b`rba\i dup` vechimea an munc` (ani amplini\i) Num`rul personalului salariat masculin
0-5 1
5-10 2
10-15 3
15-20 6
20-25 6
25-30 1
Total 19

Limita inferioar` este inclus` an interval.

c) centralizarea personalului salariat feminin dup` salariul mediu net lunar

Tabelul cu gruparea salaria\ilor - sex feminin dup` caracteristca salariul mediu net lunar
Grupe de femei dup` salariul mediu net lunar Num`rul personalului salariat feminin
56-68 8
68-80 3
80-92 6
92-104 2
104-116 116-128 2
Total 21

Limita inferioar` este inclus` an interval.

d) centralizarea personalului salariat masculin dup` salariul mediu net lunar

Tabelul cu gruparea salaria\ilor - sex masculin dup` caracteristca salariul mediu net lunar
Grupe de b`rba\i dup` salariul mediu net lunar Num`rul personalului salariat masculin
56-68 6
68-80 10
80-92 2
92-104 104-116 1
116-128 Total 19

Limita inferioar` este inclus` an interval.

Gruparea salaria\ilor dup` dou` caracteristrici

a) gruparea salarai\ilor dup` sex ii vechime an munc`

Grupe de salaria\i dup` sex Subgrupe dup` vechimea an munc` Total
0-5 5-10 10-15 15-20 20-25 25-30
Feminin 1 - - 11 4 5 21
Masculin 1 2 3 6 6 1 19
Total 2 2 3 17 10 6 40
Limita inferioar` este inclus` an interval pentru vechime an munc`

b) gruparea salarai\ilor dup` sex ii salariul mediu net lunar

Grupe de salaria\i dup` sex Subgrupe dup` salariul mediu net lunar Total
56-68 68-80 80-92 92-104 104-116 116-128
Feminin 8 3 6 2 - 2 21
Masculin 6 10 2 - 1 - 19
Total 14 13 8 2 1 2 40
Limita inferioar` este inclus` an interval pentru salariul lunar net

c) gruparea salarai\ilor dup` vechimea an munc` ii salariul mediu net lunar

Grupe de salaria\i dup` vechimea an munc` (ani amplini\i) Subgrupe de salaria\i dup` salariul mediu net lunar Total
56-68 68-80 80-92 92-104 104-116 116-128
0-5 - 1 1 - - - 2
5-10 - 2 - - - - 2
10-15 2 1 1 - - - 4
15-20 4 5 2 2 1 2 16
20-25 5 3 2 - - - 10
25-30 2 2 2 - - - 6
Total 13 14 8 2 1 2 40
Limita inferioar` este inclus` an interval pentru vechimea an munc` , limita superioar` este inclus` an interval pentru salariul mediu net lunar

5. Reprezentarea grafic` a reparti\iilor de frecven\e ob\inute .

Distribu\ia salaria\ilor pe sexe.

Distribu\ia salaria\ilor dup` vechimea an munc`

Distribu\ia salaria\ilor dup` salariul mediu net lunar

Distribu\ia salaria\ilor dup` sex ii vechimea an munc`

Distribu\ia salaria\ilor dup` sex ii salariul mediu net lunar

Distribu\ia salaria\ilor de sex feminin dup` vechimea an munc`

Distribu\ia salaria\ilor de sex masculin dup` vechimea an munc`

Distribu\ia salaria\ilor de sex feminin dup` salariul mediu net lunar

Distribu\ia salaria\ilor de sex masculin dup` salariul mediu net lunar