DESPRE DROGURI
Tentatia de a ajunge la stari de euforie isi are radacina in timpuri de mult apuse, chiar pe vremea dacilor si a romanilor se fumau anumite ierburi cu efecte afrodisiace si halucinogene (canepa indiana).
Drogurile sunt substante artificiale create de oamenii de stiinta in anumite situatii limita. Cauzele au fost de regula razboaiele. Efectele drogurilor erau \"benefice\" pentru armatele diverselor popoare care trebuiau sa reziste in regim de razboi, de multe ori fara hrana si fara apa. Asa au luat nastere substantele excitante - droguri in forma primara. Tot razboaiele au dus la dezastre umane. Astfel, in secolul al XVII-lea s-a descoperit morfina, un medicament care calma durerile provocate de rani. Cu timpul s-a realizat ca morfina administrata in mod repetat duce foarte repede la dependenta fizica si psihica. S-a cautat un inlocuitor si prin derivarea morfinei cu opium-ul s-a descoperit heroina, care intial se credea ca nu da dependenta asa de mare ca morfina. In realitate, dependenta de heroina este de sapte ori mai mare decat cea de morfina.
Dupa primul razboi mondial, aceste substante au inceput sa fie consumate in toata lumea. Pana la sfarsitul anilor \'30, ele erau legale. Comercializarea lor, in timp, a dus la profituri enorme scoase in afara legii, drogurile au devenit o sursa inestimabila pentru piata neagra. Flagelul comertului ilicit de stupefiante pornit din America de Sud si Orientul Mijlociu a cuprins intreaga planeta.
Romania, prin asezarea sa geografica este tara de tranzit dinspre Orientul Mijlociu catre Europa de Vest. Ca orice tara de tranzit, in timp, a devenit si consumatoare. Fenomenul a luat amploare dupa dupa \'89. In perioada \'90-\'96, cuiburile traficantilor si consumatorilor de droguri erau caminele studentesti. Apoi, vanzatorii de iluzii au dus standardul mortii albe si prin baruri, discoteci, case de tigani si chiar la colt de strada. Traficul de stupefiante a devenit cea mai rentabila afacere din Romania, castigandu-se astfel sume fabuloase.
Impactul a fost foarte mare in randul tinerilor care din curiozitate, teribilism sau solidaritate fata de anturaj, au inceput sa consume.
Societatea romaneasca a fost luata prin surprindere de acest flagel al drogurilor, ivindu-se astfel probleme foarte grave atat in justitie, cat si in lumea medicala. Reactiile stangace si intarziate ale autoritatilor au favorizat fenomenul toxicomaniei care a ajuns sa fie devastator. Ce poate fi mai trist si mai ingrijorator decat sa vezi cum un copil de 13-14 ani, alearga innebunit dupa o doza de heroina?; sau, cum o femeie insarcinata intrata in perioada de sevraj ii porunceste violent partenerului de viata sa-i prepare doza?; ce poate fi mai tragic decat sa vezi cum un prunc nevinovat se zbate in pantecele mamei sale, \"cerand\" portia de drog? Nimic nu poate fi mai deprimant decat locuinta ori cateva haine si un pat cu asternuturi invechite si arse, cateva cuie batute in perete, unde candva erau asezate tablouri (vandute mai apoi), o atmosfera infiorator de apasatoare. Locuinta unui toxicoman este anti-camera mortii totale
Fenomenul toxicomaniei ia amploare pe zi ce trece. Desi dependentii de droguri sunt considerati niste delicventi, ei sunt in realitate oameni bolnavi, ajunsi in stare de iresponsabilitate pentru faptele lor. Incorsetati de suferinta, dispretuiti si marginalizati, se topesc incet, dar sigur. Se sting neintelesi de nimeni, sufletele lor zdrobite de durere, se zbat intre minciuna si adevar, intre zi si noapte.
Aceasta stare de fapt ar trebui sa ne ingrijoreze, deoarece consecintele proliferarii drogurilor in Romania sunt multe si dezastruoase, cum ar fi:
- micsorarea potentialului productiv al tarii;
- micsorarea potentialului de aparare al tarii;
- scaderea populatiei (prin mortalitatea juvenila si prin scaderea natalitatii);
- cresterea infractionalitatii si a criminalitatii (vor fi mai multe inchisori decat scoli si universitati, mai multi detinuti decat personal productiv);
- ponderea detinutilor tineri va fi covarsitor mai mare decat a celor in varsta etc.
In acest caz, interventia Statului se impune ca necesitate prin unele masuri, cum ar fi:
1) Combaterea patrunderii in tara a drogurilor:
- tirurile si orice fel de mijloace de transport care tranziteaza teritoriul Romaniei sa fie urmarite si supravegheate de lucratorii Ministerului de Interne (ai S.R.I.), prin personalul abilitat, pe etape de drum, pana la iesirea din tara;
- lucratorii de la Vama sa controleze mai constiincios vehiculele care au ca destinatie diverse firme din tara.
2) Lupta impotriva coruptiei:
- sa se combata mai vehement coruptia unor functionari publici, incepand cu vamesii si terminand cu celelalte persoane implicate in procesul de supraveghere a vamilor.
3) Depistarea traficantilor de droguri:
- Organele de Politie sa depisteze centrele zonale de distribuire, pentru ca e greu de crezut ca parintii si cei 55 de mii de toxicomani stiu de unde sa-si procure zilnic drogurile de la cei cateva mii de distribuitori, iar politistii nu stiu.
4) Masuri terapeutice:
Concomitent cu combaterea traficului de droguri se impune sa se ia masuri radicale de vindecare a toxicomanilor, cum ar fi:
- infiintarea de centre de tratament gratuit;
- asistenta bolnavilor pana la vindecarea lor deplina, cu alte tratamente decat cele medicamentoase si produse sintetice, care vindeca fizic pe bolnav, temporar, si nu psihic;
- implicarea Bisericii se impune ca necesitate;
- toxicomanii sa nu mai fie tratati ca niste delicventi, ci ca niste bolnavi tot atat de grav ca si bolile epidemiologice etc.
5) Combaterea traficului de droguri si tratarea toxicomanilor sa constituie o politica de Stat dusa de Parlament si Guvern, pentru ca altfel vom asista la un dezastru demografic national.
Infatisarea toxicomanului
Drogul este o capcana din care se iese cu greu, sau nu se iese niciodata, dar datoria noastra este sa-i intindem mana.
Cele mai cunoscute si mai utilizate droguri in Romania sunt: cocaina, L.S.D., ecstasy, marihuana, hasisul si heroina.
Organismul adolescentului sau tanarului care a consumat stupefiante are reactii diverse in functie de drogul administrat:
- halucinatie;
- somnolenta;
- ochi foarte rosii, pupile marite sau contractate \"ca acele de gamalie\" (dupa caz);
- tras la fata,
- privire animalica;
- desinteresul pentru viata sexuala sau, dimpotriva;
- neglijarea tinutei;
- grosolania in limbaj;
- plafonarea intelectuala,
- micsorarea capacitatii de gandire;
- nesiguranta in mers;
- atitudini de prostut, cu ras fara motiv;
- uita foarte repede;
- pofta de mancare, mai ales pentru dulciuri sau, dimpotriva, lipsa poftei de mancare;
- fumeaza foarte mult;
- indiferenta si detasare fata de cei din jur sau comportament agresiv;
- halucinatii auditive si vizuale;
- fantezie prodigioasa in crearea minciunilor: scopul - obtinerea de bani;
- cerere insistenta si progresiva de bani,
- acte antisociale: furt, talharii;
- tendinta de a masca faptul ca s-a drogat (injectarea in locuri ascunse; arderea cu tigara a locului injectat);
- nerecunoasterea viciului decat atunci cand ajunge la un grad avansat de dependenta;
- dispretul fata de viata;
- nepasarea fata de eventualitatea mortii;
- dorinta incipienta de sinucidere;
- refuzul internarii in spital;
- cand accepta internarea, cauta modalitati de procurare a drogurilor.
Consumul periodic de stupefiante duce la:
- aparitia tulburarilor respiratorii;
- constipatie,
- scaderea in greutate,
- la femei apare menstruatia neregulata.
Din punct de vedere psihic pot aparea:
- anxietate,
- schimbari ale starii de spirit,
- paranoia,
- oboseala extrema,
- iritabilitate,
- depresie si insomnie grava,
- somn agitat si neodihnitor.
Toxicomanii sfarsesc de regula prin sinucidere, supradoza, infarcte miocardice, accidente vasculare cerebrale, blocaj renal si ciroza hepatica.
Reabilitarea unui toxicoman presupune multa rabdare, intelegere si dragoste din partea celor apropiati. Dependenta nu este o joaca, este o drama pentru care nu avem cuvinte sa o descriem la adevarata ei intensitate. Lipsa drogului produce stari de criza manifestate prin nervozitate excesiva, violenta, talharie si criminalitate. Aceasta este perioada de sevraj care in termeni medicali se traduce ca fiin \"raspunsul organismului la absenta brusca a drogului cu care este obisnuit\". In sevraj simptomele si intensitatea lor difera in functie de drogul administrat.
Cel mai puternic sevraj apare la heroina si se manifeta prin:
- tremur puternic,
- dureri articulare si musculare,
- dureri abdominale insotite de simptome specifice starii de gripa (greata, varsaturi, febra, frisoane, transpiratii),
- neliniste
- insomnie acuta.
Readministrarea drogului readuce organismul intr-o stare de aparenta normalitate si aceasta dureaza doar cateva ore. Impresia ca drogul il salveaza pe toxicoman este o iluzie ieftina. Pentru a scapa cu adevarat de acest cosmar toxicomanului ii trebuie multa vointa si stapanire de sine, dar si mult ajutor si intelegere din partea celor apropiati. Intoarcerea unui toxicoman inseamna foarte mult, este ca si cum ai da viata unui prunc. Un toxicoman vindecat se naste a doua oara.
De ce se drogheaza tinerii?
Motivele pentru care un tanar ajunge sa se drogheze, sunt nenumarate. Unii se drogheaza din curiozitate, altii din mandrie, altii din deznadejde, sau din dorinta de a experimenta ceva nou. Ingrijorator este faptul ca, indiferent pe ce cale, o data ajunsi la consumul de droguri, drum de intoarcere nu prea exista. Chiar medicii care lucreaza in centrele de toxicologie recunosc faptul ca: \"noi ii salvam pe moment, dar ajunsi in libertate, marea majoritate o iau de la capat. Implicarea bisericii in aceste situatii ne-ar fi de un real folos...\".
Cei care ajung consumatori de droguri, din curiozitate folosesc de regula \"celebra\" si inselatoarea propozitie: \"asta va fi prima si ultima data...\", fara sa realizeze ca poarta pe care au intrat duce catre infern. Pe unii mandria ii duce la pieire. Acestia spun de obicei: \"dependenta e o prostie. Ma droghez ca vreau...\". Cand isi dau seama ca nu ar vrea sa se drogheze si totusi o fac, descopera ca sunt dependenti, dar deja e prea tarziu.
Categoria celor care ajung sa foloseasca drogurile din deznadejde, este destul de numeroasa. Nemultumiti de ceea ce le ofera lumea aceasta, vor sa evadeze. Si atunci aleg aceasta cale extrema gasind in ea un refugiu. Un refugiu cu final sinistru. Un cerc vicios din care nu mai pot iesi usor, sau nu mai pot iesi niciodata.
Cei care devin consumatori de droguri din dorinta de a experimenta ceva nou, sunt de regula \"copiii de bani-gata\". Tentatia este mare mai ales atunci cand situatia materiala este foarte buna. Si apoi acestia mai cred ca, consumul de droguri este \"la moda\": o fi la moda, dar aceasta moda este una distrugatoare.
Media de varsta a toxicomanilor romani a scazut, in ultimii ani, de la 25 la 17-19 ani, iar multi dintre ei, chiar daca scapa de dependenta fizica, ajung sa consume din nou droguri din cauza ca nu exista centre post-tratament pentru inlaturarea dependentei psihice, sustin specialistii in domeniu.
In Bucuresti, se estimeaza ca sunt aproximativ 24.000 de consumatori de droguri, dintre care aproape 400 urmeaza un tratament. Majoritatea toxicomanilor care sunt tratati de dependenta fizica, in centrele de specialitate, recidiveaza insa in privinta drogurilor din cauza faptului ca autoritatile sanitare nu aloca fonduri pentru construirea centrelor de inlaturare a dependentei psihice. Pacientii sunt tratati mai intai de dependenta fizica, prin medicatie corespunzatoare si terapii psihologice. Foarte multi, insa, o iau de la capat, pentru ca noi nu au conditii de tratare a dependetei psihologice. Dupa ce scapa de dependenta fizica, pacientul ar trebui sa petreaca o buna perioada de timp intr-un mediu unde este hranit bine, ingrijit si supravegheat 24 de ore din 24, trebuie tinut non-stop ocupat.
Ingrijorator este faptul ca sunt familii pentru care drogul a devenit \"specialitatea casei\". Toate acestea ar trebui sa fie semnale de alarma pentru noi. Societatea de maine poate fi distrusa de flagelul drogului.
