Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    
 
 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?


Ultimele referate descarcare de pe site
  OBIECTUL PSIHOLOGIEI SOCIALE (psihologie)
  MANAGEMENTUL CALITATII PROIECTULUI (marketing)
  Etnologia juridica - Judecata cetelor de batrani (drept)
  Societatea comerciala (marketing)
  EXCLUDEREA ASOCIATILOR DIN SOCIETATILE COMERCIALE (drept)
  Controlul financiar - Conceptul de control financiar (economie)
  Contabilizarea amortizarii imobilizarilor corporale (economie)
  MANAGEMENT EDUCATIONAL (marketing)
  RADIATIILE X (fizica)
  LACUL de Mihai Eminescu - argumentare ca este opera lirica - (romana)
 




Ultimele referate cautate in site
   contabilitate de gestiune
   legende istorice bolintineanu
   o noapte furtunoasa
   Conul leonida fata cu reactiunea
   conflict pozitiv
   conexiune graf
   hiperkinetism
   camariteanca
   mesterul manole si monastirea argesului diferente
   economia intreprinderii clasa a x a
 
 
despre:
 

SURSE DE POLUARE ĪN ORAŞUL SĀNNICOLAU MARE

 
 


Surse naturale.

Sursele naturale de poluare a aerului şi principalii poluanţi specifici sunt:
- omul şi animalele, care, prin procesele fiziologice evacuează CO2, viruşi;
- plantele - impurifică atmosfera prin răspāndirea polenului,substanţe organice şi anorganice;
- solul - prin viruşi şi pulberi;
- apa - prin aerosoli īncărcaţi cu săruri;
- descompunerea materiilor organice vegetale şi animale - prin metan, hidrogen sulfurat, amoniac;
- incendii - prin cenuşă, oxizi de sulf, azot, carbon;
- descărcări electrice - prin ozon;
- furtuni de praf şi nisip, prin pulberi terestre;

2.1.2. Surse antropice.

Sursele artificiale de poluare ale aerului sunt rezultatul activităţiilor umane, care conduc la evacuarea īn atmosferă a unor substanţe poluante.
Poluanţii degajaţi au o influenţă puternică asupra sănătăţii populaţiei, mai ales sub formă de gaze şi vapori. Toxicitate mare este dată de ei īnşişi, cīt şi de interacţiunea cu alţi poluanţi.
Īn cazul poluanţilor slabi, nebiodegradabili, care se află chiar īn concentraţii mici īn mediul ambiant, are loc o acumulare, prin intermediul lanţurilor trofice, către organismele situate la nivelele trofice cele mai ridicate. Şi cum omul se găseşte prin excelenţă la cel mai īnalt nivel al lanţurilor trofice, ajunge ca, prin poluarea ecosferei, să sufere un fel de " efect de bumerang", să fie victima propriilor sale acţiuni (Răuţă şi Cārstea,1979).
Creşterea producţiei de energie, industria, circulaţia rutieră, arderea gunoaielor, sunt cauzele care fac ca īn ultimul timp, să devină tot mai acută poluarea atmosferei. Aceasta poate să apară fie datorită creşterii concentraţiei īn aer a unor constituenţi normali ai atmosferei (dioxid de carbon, peroxid de azot, ozon, etc), fie prin pătrunderea īn atmosferă a unor compuşi străini acestui mediu (elemente radioactive, substanţe organice de sinteză, etc).

2.1.2.1 Industria

Prin utilizarea proceselor tehnologice, industria constituie cea mai importantă sursă de poluare a aerului atmosferic, prin procese tehnologice diverse. Datorită amplasării zonelor industriale pe platforme anume destinate, atmosfera oraşului este, īn general, ferită de poluări industriale accentuate.
Īn funcţie de sursele de emitere a poluanţilor industriali īn atmosferă, Barnea, īn 1980, face următoarea clasificare:
- emiţători de puberi (īn special fabricile de ciment, de var şi, īn general, de materiale de construcţie, de metale neferoase şi feroase, etc);
- emiţători de fum (siderurgiile, coseriile, īntreprinderile electrometalurgice, etc);
- emiţători de substanţe iritante şi toxice (fabricile de cauciuc, de substanţe chimice, etc);
- emiţători de mirosuri (fabricile de celuloză sau de prelucrare a produselor animale, etc);
- emiţători de poluanţi (īntreprinderile de prelucrare a petrolului);
A doua categorie, ca sursă majoră de poluare, o constituie, procesele de combustie, care au loc īn centralele electrotermice şi alte sisteme de īncălzit, cele datorate mijloacelor de transport (rutiere, feroviare, aeriene, maritime), diferitelor industrii, uzinelor de incinerare a reziduurilor,etc.
Procesele industriale diverse, reprezintă o foarte importantă sursă de poluare a aerului, din cauza diversităţii mari de poluanţi emişi īn atmosferă, precum şi din cauza agresivităţii ridicate a unora dintre aceştia. Volumul şi teritoriile afectate de poluanţii emişi din procesele industriale, sunt mai mici decāt volumul şi teritoriile afectate de poluanţii proveniţi din arderea combustibililor şi din surse mobile, importanţa acestora constānd īn marea lor diversitate şi nocivitate. Teritoriile afectate se limitează la cele situate īn apropierea surselor de poluare, riscurile pentru sănătate şi degradarea mediului fiind foarte mari īn absenţa unor măsuri adecvate de protecţie īn teritoriile respective ( Buchman şi Bud,2004).
Īncepānd cu anul 1990, cānd are loc trecerea de la societatea socialistă la cea capitalistă cu economie de piaţă, situaţia industrială a oraşului Sānnicolau Mare īncepe să decadă şi rānd pe rānd, toate fabricile, existente pānă īn anul 1996, dau faliment.
Īn prezent, īn oraş există o serie de firme industrialenoi. ZOPASS INDUSTRIES ROMANIA, firmă italiană, īnfiinţată īn 1997, produce rezistenţe, 40% din piaţa mondială, avānd ca şi clienţi firmele: Samsung, Daewoo, Moulinex, Ocean, Wirpol Group, etc.
O altă firmă cu capital străin, ce funcţionează īn Sānnicolau Mare este DELPHY PACKARD ROMĀNIA, īnfiinţată īn anul 1996. Este o filială a firmei austriece Delphy Packard Electric, producătoare de cablaje şi rezistenţe.
SC AUTO MEC SRL, este o firmă situată īn apropierea fostei fabrici de cānepă şi produce cablaje electrice pentru automobile.
Printre celelalte firme industriale se numără: SC MAPOL IMPEX ROM SRL, īnfiinţată īn anul 1998, avānd ca obiect de activitate prelucrarea lemnului şi a mobilei, SC COPLASS GROUP SRL, avānd ca profil de fabricare răşinele armate cu fibră de sticlă, fabricate pentru export, SC METAL ZINC SRL, secţie a SC ELECTROMETAL TIMIŞOARA, avānd ca profil construcţii metalice, boilere electrice şi o secţie de galvanizare. Altă firmă o constituie ECLIPSA SHOES SRL, īnfiinţată īn anul 1999, cu profil de industrie textilă.
Pe lānga firmele menţionate mai sus, īn localitate se mai găsesc şi alte firme mai mici.
Toate aceste centre industriale sunt situate la limita intravilanului, unele din ele, chiar īn interiorul oraşului.
S.C ZOPASS INDUSTRIES prezintă un debit mediu de ape uzate evacuate de 1,813 l/s şi constă īn ape de răcire, care nu necesită epurare şi ape pluviale neimpurificate, convenţional curate. Are ca emisar canalul Mureşan.


2.1.2.2 Mijloace de transport.

Intensificarea circulaţiei auto constituie o sursă importantă a poluării aerului atmosferic - direct, prin aportul de gaze de eşapament şi indirect, prin revehicularea pulberilor.
Emisiile de poluanţi ale autovehiculelor prezintă două particularităţi. Īn primul rānd, eliminarea gazelor de eşapament se face foarte aproape de sol, ceea ce contribuie la obţinerea de concentraţii ridicate de poluanti foarte aproape de sol. Īn al doilea rānd,emisiile de poluanţi se fac pe īntreaga suprafaţă a localităţiilor, diferenţele de concentrţie depinzānd de intensitatea traficului şi posibilităţiile de ventilaţie a străzii.
Ca substanţe poluante, pe primul loc se situează gazele de eşapament. Dintre substanţele eliminate īn atmosferă, considerate caracteristice acestui tip de poluare: monoxidul de carbon (CO), oxizii de azot (NOx), hidrocarburile, suspensiile, antioxidanţii, lubrifianţii, anticorozivii, detergenţii.
Mijloacele de transport elimină 6,10 m³/zi gaze de eşapament īn funcţie de puterea motorului. La motoare cu ardere combustibil, pentru arderea unui litru de benzină, se consumă 11600 litri de aer (15 kg de aer). Faţă de cantitatea de gaze emise de aceste motoare, CO reprezintă 1,2%, NO reprezintă 0,2%, iar CO2 reprezintă 13%. Īn urma arderii unei cantităţi de 1 litru de benzină, īn atmosferă se elimină 275 g CO, 13,5 g NO şi 3000 g CO2. Īn urma arderii unui litru de motorină, rezultă că īn atmosferă se emit 7 g CO, 25 g NO şi respectiv 3,1 g CO2.
Poluarea aerului cu plumb (Pb) provine de la motoarele cu aprindere prin scānteie şi rezultă din tetraetilul de plumb care se adaugă īn benzină (4,4 g/l) ca mijloc de īmbunătăţire a combustiei şi reducere a detonării, rezultānd săruri de plumb halogenate.
Pe străzi, concentraţia de plumb din atmosferă, variază proporţional cu densitatea traficului, atingānd concentrţia de fond a regiunii respective la 50-100 m de la linia fluentă carosabilă maximă (Buchman şi Bud,2004).
Īn localitatea Sānnicolau Mare, intensitatea traficului rutier, internaţional pe DN 6, prin vama Cenad, amplifică poluarea atmosferică, rezultată īn urma arderii carburanţilor din motoarele autovehiculelor.

2.1.2.3 Instalaţiile de īncălzire.

O formă de poluare care trebuie luată īn considerare, mai ales īn timpul iernii, o constituie fumul, cenuşa, funinginea şi gazele evacuate de coşurile caselor. Īncălzitul caselor, realizat prin diferite sisteme individuale sau centrale, favorizează poluarea aerului din īncăperi şi a atmosferei, īn general, elimināndu-se dioxidul de sulf, hidrogen sulfurat, etc.
Īnălţimea redusă a coşului, ca şi instalţiile de ardere (sobe) cu randament scăzut, īmpiedică eliminarea īn atmosferă a poluanţilor, mărind foarte mult potenţialul de degradare a aerului din oraş.
Folosirea petrolului şi a motorinei la īncălzitul locuinţelor duce la creşterea poluării.
Īn localitate, prezenţa celor patru centrale termice, care asigură agent termic īn zona blocurilor de locuinţe, produce poluare mai accentuată īn momentul folosirii altor combustibili decāt gazul metan.
Centralele termice din Sānnicolau Marecare folosesc combustibili lichizi și gaze naturale, prezintă următoarele emisii (tabelul 13).
2.1.2.3 Gospodărirea comunală.

O altă sursă de poluare din cadrul oraşului Sānnicolau Mare, o constituie pulberile stradale care pot provenii din următoarele condiţii:
- din uzura īmbrăcăminţii asfaltice datorată circulaţiei;
- din particulele de nisip şi argilă, smulse şi aspirate din pavaj de către anvelopelele autovehiculelor;
- din particulele aduse de vānt şi de vehiculele din mediul īnconjurător (existenţa construcţiilor urbanistice, a gunoaielor, precum şi cenuşa aruncată de locatarii caselor situate la periferia oraşului).
Lungime totală a drumurilor īn Sānnicolau Mare este de 63 km, dintre care 31 km reprezintă drumuri modernizate și 32 km constituie drumurile īmpietruite.
Din circulaţia vehiculelor, sau din cauza vāntului, o mare cantitate de pulberi sunt revehiculate īn atmosferă,contribuind, alături de emanaţiile de pulberi industrial, la impurificarea atmosferei oraşului.

2.1.2.5 Agricultura.

Prin arderea reziduurilor se formează o importantă sursă de impurificare a atmosferei cu fum, cenuşă şi gaze rău mirositoare, īn cantităţi mai mari sau mai mici, īn funcţie de natura reziduurilor şi de gradul de combustie, īn special īn zona haldei de gunoi a oraşului.
Īn agricultură, poluarea se realizează prin intemediul pesticidelor, īngrăşămintelor şi amoniacului.
Unii proprietari de terenuri agricole obişnuiesc ca după recoltarea diferitelor culturi să elibereze terenul de resturile vegetale prin incendierea acestora, ducānd la poluarea atmosferei prin fumul şi diferitele gaze de ardere degajate.
O altă sursă de poluare din agricultură pentru apele de suprafaţă şi subterane o constituie componentele lichide ce rezultă din dejecţiile animalelor din crescătorii, poluarea putāndu-se realiza prin diferiţi agenţi patogeni.
Īn oraşul Sānnicolau Mare, dintre activităţiile agricole, cultura cerealelor şi a plantelor, constituie ramuri definitorii, de tradiţie pentru regiune, urmate de cultura zarzavaturilor şi pomilor fructiferi. Potenţialul agricol al regiunii este īnsemnat, deoarece zona beneficiază de terenuri īntinse şi de sol fertil. Īn prezent, pentru agricultura din regiune, sunt specifice īnfiinţarea şi dezvoltarea gospodăriilor particulare, care reprezintă elementul de bază al agriculturii tradiţionale, dar şi al structurilor agricole īn formare, moderne, performante.
2.2 Elementele poluante ale atmosferei.

2.2.1 Poluarea fonică.

Poluarea sonoră, respectiv zgomotul, este datorată īn primul rānd civilizaţiei şi apoi procesului tehnic ( industrializării, mobilităţii populaţiei, mijloacelor de transport, etc).
Poluarea fonică reprezintă expunerea oamenilor sau a animalelor la sunete, a căror intensităţi sunt stresante, sau care afectează sistemul auditiv. Deşi sunetele puternice sau īnspăimāntătoare fac parte din natură, īn ultimele două secole, zonele urbane şi industriale au devenit extrem de zgomotoase. Autovehiculele şi īn special autoturismele sunt principalele surse de poluare ale aerului īn zona urbană (Buchman şi Bud, 2004).
Zgomotul reprezintă o suprapunere dezordonată de sunete cu frecvenţe şi intensităţi diferite. Sunetul este datorat vibraţiilor din natură, difuzate sub formă de unde, care trec prin mediile gazoase, lichide şi solide cu viteze diferite ( prin aer cu viteza de 744 m/s). Zgomotul influenţează negativ starea corporală şi psihică a omului, unele reprezentānd surse de alarmă.
Frecvenţa, reprezintă numărul de oscilaţii pe unitatea de timp (secunda) şi se măsoară īn Hertzi (un Hertz este egal cu o oscilaţie pe secundă).
Vibraţiile peste valoarea de 16000 Hz se numesc ultrasunete, iar cele inferioare de 16 Hz, infrasunete sau trepidaţii.
Intensitatea reprezintă cantitatea de energie transportată de un fenomen de vibraţii. Ea se măsoară īn bari sau ergi.
Unitatea de măsură a sunetului este Bellul, notat cu B (unitatea logaritmică reprezentānd raportul dintre două intensităţi sonore sau electro-magnetice).
Din punct de vedere al deranjării auzului uman, limita inferioară este de 0 dB, iar cea superioară la 130-140 dB, limită la care omul se simte complet deranjat de zgomot.
Scala decibelilor este logaritmică: o creştere a sunetului cu trei decibeli echivalează cu dublarea volumului sunetului. Īn sălbăticie, nivelul normal al sunetelor ar fi de 35 de decibeli. Intensitatea cu care un om vorbeste este de 65 pană la 70 de decibeli si traficul generează sunete de pană la 90 de decibeli. La intensitatea de 140 de decibeli, sunetul devine dureros pentru urechea umană şi poate chiar afecta sistemul auditiv. Cea mai mare parte din poluarea fonică provine de la automobile, trenuri si avioane.
Supusă la 45 decibeli de zgomot o persoana normală nu poate dormi. La 120 decibeli urechea īnregistreaza durere, dar afectarea auzului īncepe la un nivel mult mai mic, pe la 85 decibeli. Durata expunerii este de asemenea importantă. Există dovezi că īn rāndul tinerilor americani sensibilitatea auzului scade cu fiecare an din cauza expunerii īndelungate la zgomot, incluzānd muzica amplificată excesiv. Īn afară de pierderea auzului, astfel de zgomot poate provoca lipsa somnului, iritabilitatea, indigestie, ulcer, hipertensiune, si posibil chiar boli de inimă. O singură izbucnire de zgomot, cum ar fi trecerea unui camion, poate dăuna functiilor endocrine, neurologice si cardiovasculare. Expunerea prelungită sau frecvenţa la astfel de zgomote tinde să facă acest disconfort fiziologic cronic. In plus, stresul provocat de zgomot induce o tensiune severă īn viaţa zilnică şi contribuie la producerea bolilor psihice (Barnea,1989).
Unele unităţi sonore exterioare au următoarele valori: camioanele - 80-90 dB, căruţele - 50-60 dB, incinte industriale, aeroporturi - 90-100 dB. Pentru intensităţi sonore interioare amintim următoarele valori: aspiratorul - 70 dB, cāntatul - 80 Db.


2.2.2 Poluarea cu pulberi.

Din bilanţul referitor la cantităţiile globale de poluanţi răspāndiţi anual īn atmosferă, se constată că pulberile de origine naturală īnsumează valori īnzecite faţă de cele de origine artificială. Pulberile de origine artificială, prezintă importanţă sanitară mai mare, deoarece se produc şi se concentrează īn mod curent īn atmosfera localităţiilor, proporţional cu aglomeraţia populaţiei."

2.2.2.1Pulberi īn suspensie.

Pulberile īn suspensie sunt particule minerale sau organice, care rămān īn aer timp īndelungat. Aerosolii reprezintă sisteme compuse din particule fine, solide sau lichide (sub 100 de microioni), dispersate īntr-un gaz.
Fumul reprezintă aerosolii vizibili formaţi din particule fine, solide, provenind din combustibili sau din diferite procese tehnologice.
Cantitatea maximă admisă pentru pulberile īn suspensie este de 0,15 mg/m³. Pulberile rezultate din fabrici sunt controlate prin intermediul filtrelor electrostatice de diferite tipuri. Filtrele elecrostatice se folosesc pentru separarea dispersiilor de gaz solid ( praf, pulbere, fum ), īn scopul epuizării gazului (emisiei), sau a recuperării solidului dispersat cu ajutorul unui cāmp electrostatic.

2.2.2.2 Pulberi sedimentabile.

Pulberile sedimentabile, constituite din particule de natură minerală sau organic mai mari de 0,1 mm, pot proveni din emisii industriale, sau sunt rezultatul acţiunii vāntului asupra unor zone cu potenţial emitent (artere de circulaţie cu praf, terenuri arabile din vecinătate, etc). Cantitatea de praf este exprimată īn t/km²/an, sau īn g/m²/lună, iar cantitatea maximă admisă este de 200 t/km²/an, sau 17 g /m²/lună.
Īn ceea ce privește pulberile sedimentabile existente īn microregiunea Sānnicolau Mare, 16,4% din probe au avut valori peste CMA īn anul 2003, față de 29,8% īn anul 2002. Cea mai mare valoare īnregistrată īn anul 2003 reprezintă 230% din CMA (proba prelevată īn luna septembrie de pe strada Victor Babeș la nr.109). De asemenea s-au īnregistrat la SC. SANSIRO următoarele cantități anuale: 187,34 g/m²/10 luni


2.2.3 Gaze.

Gazele care pot polua atmosfera zonelor de locuit se pot sistematiza, īn ordine descrescāndă ca importanţă, īn următoarele categorii:
- compuşi ai carbonului: hidrocarburi, oxidanţi fotochimici, aldehide, acizi organici, alcooli, eteri, esteri şi derivaţi ai acestora;
- compuşi ai sulfului: bioxid de sulf, mai rar trioxid, vapori de acid sulfuros şi sulfuric, sulfuri, hidrogen sulfurat, mercaptani, etc;
- compuşi ai azotului: amoniac, oxizi de azot, vapori de acid azotos şi azotic, amine şi nitrosamine;
- halogeni şi compuşi aia acestora: clor, vapori de acid clorhidric, acid fluorhidric şi derivaţi ai acestora;
Īn mediul urban, poluarea cu gaze este reprezentată īndeosebi de poluanţii proveniţi din combustii şi anume: compuşi ai carbonului (aldehide şi hidrocarburi), compuşi ai sulfului şi azotului şi poluanţi proveniţi din industrie. Cei din urmă se pot īntālni numai pe unele arii poluate, din vecinătatea intreprinderilor care īi elimină īn atmosferă.
Dioxidul de sulf - SO2. Este un compus oxigenat al sulfului, fiind un gaz incolor, cu miros īnăbuşător şi pătrunzător. Acesta rezultă īn special din arderea combustibililor fosili ( cărbuni, petrol ), dar şi din unele procese industriale. Īn timpul combustiei, aproape īntreaga cantitate de sulf existentă īn combustibilul utilizat, se transformă īn dioxid de sulf, iar acesta este eliminat aproape īn īntregime īn atmosferă, odată cu gazele de ardere (Răuţă şi Cārstea,1979).
Dioxidul de sulf este cel mai important dintre gazele cu acţiune iritantă, fiind īntālnit aproape pretutindeni, iarna, īn atmosfera urbană, unde se găseşte īn concentraţie medie de 100-200µg/m³. Īn aerul īncăperilor de locuit, concentraţia de SO2 depinde de sistemul de īncălzit, īn general fiind de circa 20% din concentraţia exterioară (Barnea şi Barnea,1989).
Īn oraşul Sānnicolau Mare, principalele surse de poluare cu dioxidul de sulf rezultă din arderea combustibililor fosili pentru īncălzirea locuinţelor şi din traficul rutier.
Concentraţia maximă admisibilă pentru dioxidul de sulf īn aerul zonelor locuite este de 0,07 mg/m³ (Mănescu,1978). Acestă concentraţie nu este depăşită īn localitatea Sānnicolau Mare datorită lipsei unor importante surse de poluare industrială.
Cele mai mici valori ale concentraţiei SO2 īn atmosferă sunt caracteristice lunilor de vară. Reducerea poluării īn timpul verii, duce la autopurificarea atmosferei. Valori mai ridicate se īnregistrează īn anotimpul rece, datorită umidităţii ridicate şi a ceţei.
Oxizii azotului. Sunt compuşi ai azotului cu oxigenul. Aceştia rezultă īn mici concentraţii īn urma descărcărilor electrice din atmosferă, īn concentraţii mai mari ei fiind evacuaţi de īntreprinderile industriale şi eşapamentele autovehiculelor.
Īn atmosfera poluantă, dimineaţa, la primele ore ale zilei, predomină monoxidul de azot, pentru ca ulterior să se creeze concentraţia de dioxid de azot, care atinge un maxim la prānz. Spre seară se constată o nouă creştere a concentraţiei de monoxid de azot.
Concentraţia maximă admisibilă a dioxidului de azot īn atmosferă este de 0,1 mg/m³. Spre deosebire de dioxidul de sulf, īn cazul dioxidului de azot, poluarea este mai intensă īn sezonul cald, īn zilele senine şi īnsorite. Cele mai mici valori se īnregistrează īn sezonul rece (Mănescu,1978).
Principala sursă de poluare cu dioxid de azot īn oraşul Sānnicol au Mare sunt mijloacele de transport.
Clorul şi acidul clorhidric. Poluarea aerului cu clor şi acid clorhidric, este mai puţin răspāndită, ea limitāndu-se la ariile īnvecinate fabricilor care produc sau folosesc aceste gaze īn procesele tehnologice, precum şi īn cazul unor poluări accidentale, īndeosebi prin scăpări din rezervoare. Se īntālnesc mai frecvent decāt īn cazul altor gaze iritante.
Īn atmosferă, clorul şi acidul clorhidric, mai provin din combustibilii care conţin cloruri. Īn ultima vreme, astfel de poluanţi provin şi de la prepararea şi arderea PVC, poliglicolilor, īnălbirea pastei de hārtie, a textilelor, precum şi de la dezinfecţia apei şi a reziduurilor lichide şi solide.
Monoxidul de carbon - CO. Este un gaz invizibil şi fără miros, rezultat prin arderea incompletă a diverşilor carburanţi. CO rezultă din aproape toate unităţiile industriale. Sursa principală de poluare o reprezintă autovehiculele. Concentraţia maximă admisă este de 6mg/m³. Poluarea cu monoxid de carbon este dependentă de intensitatea traficului. Spre deosebire de unităţiile industriale, autovehiculele poluează atmosfera pe spaţii mai extinse.

 
 
 
Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: 0 (media unui numar de 144 de note primite).

2345678910

 
Copyright© 2005 - 2008| Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite