Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    
 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate




Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
Actele premergatoare
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 

Au un caracter facultativ atunci cand sesizarea este apreciata de OUP ca sufici-enta pentru inceperea urmaririi penale. Actele premergatoare se efectueaza numai atunci cand, din examinarea actului de sesizare, nu rezulta elemente suficiente pentru ca OUP (fie OCP, fie procurorul) sa poata lua o decizie justa cu privire la inceperea urmaririi penale. r3t7tn
Institutia actelor premergatoare este prea vag reglementata, fiind cuprinsa doar in art. 224, c.pr.pen. cu toate ca practica penala demonstreaza importanta efectuarii actelor de investigatie preliminara. Aceste acte se gasesc in toate sistemele de procedura penala. Ele sunt cunoscute in general sub denumirea de stadiul anchetelor penale (politienesti) sau stadiul investigatiilor (Anglia), toate acestea fiind date in competenta ofiterilor de politie judiciara. Acestea se constituie intr-o adevarata etapa preliminara a procesului, cunoscuta sub denumirea de etapa actelor premergatoare cand, in general, nu exista reguli si nu trebuie respectate anumite reguli.
In aceasta etapa, martorii nu presteaza juramant si nu au obligatia sa compara in fata autoritatilor spre a depune marturie. In practica penala ofiterii de politie profita de aceasta lacuna si, utilizand procedee neloiale, incita persoanele chemate in fata lor, determinandu-le sa vorbeasca si sa le furnizeze informatii, care, ulterior, ar putea servi ca probe in proces. De aceea, dupa parerea noastra, informatiile obtinute in acest fel nu se pot ridica la rangul de probe de culpabilitate, ci, cel mult, la nivelul unor indicii temeinice in sensul art. 143 (3), c.pr.pen.
Declaratiile obtinute in etapa actelor premergatoare nu sunt mijloace de proba. Acestea nu vor putea sta la baza unei condamnari, ci, cel mult, la baza unei arestari, care ar putea fi dispusa fata de un invinuit, trebuind sa se faca diferenta intre ares-tarea invinuitului si cea a inculpatului.
In privinta naturii juridice a actelor premergatoare, putem spune ca acestea au o natura juridica extraprocesuala, pentru ca ele se situeaza in afara unui proces, adica inainte de inceperea urmaririi penale.
In ceea ce priveste competenta de efectuare a lor, art. 224 (1)-(2), c.pr.pen. reglementeaza o competenta alternativa, adica fie OUP, fie alte organe de stat din afara sistemului OUP. Desi legea prevede competenta OUP, ea ar trebui sa apartina, in toate cazurile, doar OCP, astfel incat procurorul sa nu poata efectua personal actele premergatoare decat in cazuri exceptionale de urmarire penala proprie. De aceea, se impune introducerea in sistemul nostru a institutiei ofiterilor de politie judiciara.
In mod exceptional, celelalte organe de stat care pot efectua acte premergatoare sunt:
- Lucratorii operativi ai M.I. anume desemnati in acest scop (desemnarea se face prin ordin intern);
- Serviciile de informatii (SRI, SIE, SPP etc.)
- Politia judiciara, recent infiintata in cazul faptelor prevazute de Legea 78/2000, in virtutea OG 43/2002, aprobata prin Legea 503/2002 de infiintare a PNA.
- Investigatorii sau politistii sub acoperire, creati prin Legea 143/2000 pentru infractiunea de trafic de droguri, extinsi, ulterior, si la alte categorii de infractiuni: de coruptie, trafic de persoane si cele care ar putea fi incluse in categoria criminalitatii organizate (Legea 39/2003).
Exista doua principii fundamentale ce guverneaza activitatea politistilor si inves-tigatorilor acoperiti: a) Principiul subsidiaritatii -; Utilizarea lor numai in mod exceptional, adica numai atunci cand o fapta nu poate fi descoperita prin mijloace clasice, ceea ce echi-valeaza cu o renuntare la principiile clasice ale procedurii penale. b) Principiul proportionalitatii -; Utilizarea investigatorilor acoperiti nu poate fi realizata in mod nelimitat, ci presupune o limitare a sferei de actiune a acestora si a unei durate limitate de utilizare a acestora.

Continutul actelor premergatoare
Legea nu prevede in ce ar putea consta actele premergatoare. Dupa parerea noastra, ele ar putea consta nu numai in acte reglementate de normele de procedura penala, ci si in alte acte, nereglementate de procedura (acte extraprocesuale: filajele politionesti, supravegherile efectuate de ofiterii de politie, discutiile cu diferite persoane, verificarea identitatii unei persoane etc.) si altele prevazute de legile speciale: Legea 143/2000, Legea 78/2000, Legea 503/2002 si Legea 39/2003 (livrarile supravegheate sau punerea sub supraveghere a conturilor bancare sau a sistemului de comunicatii, a sistemului de informatii, solicitarea in scris, de catre procuror, de documente bancare, financiare sau contabile atunci cand exista indicii temeinice privind savarsirea unor fapte prevazute de legea penala, perchezitiile, inregistrarile audio sau video).



Limitarile efectuarii actelor premergatoare
Ele nu sunt nelimitate. In etapa actelor premergatoare pot fi efectuate doar acele acte care sunt apreciate ca indispensabile scopului pentru care se efectueaza: inceperea urmaririi penale.
Desi legea nu prevede, pentru ca regulile de procedura din art. 206-220, c.pr.pen. privesc doar urmarirea penala, credem ca actele premergatoare nu trebuie exceptate de la supravegherea de catre procuror.
Sunt cunoscute trei modalitati de supraveghere de catre procuror a actelor pre-mergatoare:
1) Propunerea de neincepere a urmaririi penale efectuata de OCP. Dupa parerea noastra, ea apartine actelor premergatoare, pentru ca are loc inainte de inceperea urmaririi penale, tinzand chiar la paralizarea ei. Ea intervine cand, cu ocazia cercetarilor penale, se descopera survenirea unuia dintre cazurile de impiedicare a inceperii urmaririi penale (art. 10, c.pr.pen.). Propunerea se materializeaza intr-un referat. Primind propunerea, procurorul este obligat sa cenzureze actele premer-gatoare efectuate, pronuntandu-se asupra propunerii printr-o rezolutie care este un act atat de simplu incat legea nu prevede ce trebuie sa contina. Ea ar trebui sa contina: data emiterii, termenul, dispozitia si semnatura procurorului.

Ex:
4. 03. 2003
In temeiul art. 228, alin. 6 C.pr.pen.

CONFIRM

propunerea organului de cercetare penala din cadrul ....................... privind neinceperea urmaririi penale impotriva numitului .................... sub aspectul savarsirii faptei prevazuta de art. ........................

PROCUROR

2) Plangerea impotriva rezolutiei de confirmare a propunerii de neincepere a urmaririi penale. Ea trebuie comunicata de procuror persoanei care a facut sesizarea pentru ca, in virtutea art. 275 (2), c.pr.pen. persoana care a facut sesizarea (de regula, persoana vatamata) se poate plange impotriva rezolutiei.
Textul de procedura contine o inadvertenta. Acesta nu este competent, pentru ca plangerea se indreapta chiar impotriva solutiei pe care o da procurorul care supra-vegheaza cercetarea penala. Ea va trebui solutionata dupa procedura prevazuta de art. 278, c.pr.pen., fiind de competenta prim-procurorului sau a procurorului ierarhic superior. Daca ei apreciaza ca plangerea este intemeiata, vor infirma prin rezolutie solutia de confirmare a propunerii si vor dispune, pe cale de consecinta, fie ince-perea urmaririi penale, fie restituirea dosarului in vederea continuarii si completarii actelor premergatoare.
3) Autorizarea unor acte premergatoare de catre procuror (ex: cazul perchezitiei, livrarilor supravegheate etc.).
Toate aceste acte premergatoare nu au valoare probanta, exceptie facand procesul-verbal mentionat in ultimul alineat al art. 224, c.pr.pen. in care se consem-neaza toate actele premergatoare efectuate. Procesul-verbal de consemnare poate constitui mijloc de proba in proces. Caracterul procesului-verbal de mijloc de proba este facultativ, dupa parerea noastra, el depinzand de inceperea urmaririi penale, astfel incat, daca se dispune neinceperea urmaririi penale, procesul-verbal nu are valoare. Daca se dispune inceperea urmaririi penale, procesul-verbal dobandeste valoarea unui mijloc de proba, fiind asimilat unui inscris. Acest proces-verbal nu poate fi incheiat decat de un OUP.
Legea nu reglementeaza si cealalta ipoteza in care urmarirea penala se efectueaza personal, de catre procuror. In aceasta ipoteza nu se mai intocmeste propunere, ci procurorul dispune din oficiu, prin rezolutie, neinceperea urmaririi penale, daca constata interventia vreunui caz de impiedicare a inceperii urmaririi penale (art. 10, c.pr.pen.).









Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)


Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright 2005 - 2019 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite