Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    
 
 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?



Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
 
despre:
 
Caile extraordinare de atac
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 

I. Recursul l1c7cf
Poate fi definit prin urmatoarele atribute ale sale:
1) Recursul este o cale extraordinara de atac, el putand fi exercitat numai pentru motivele expres si limitativ prevazute de lege (art. 304, C.pr.civ., articol care se refera la zece asemenea motive). Acesta poate fi exercitat numai impotriva anumitor hotarari, care nu sunt susceptibile de apel sau in legatura cu care s-a pronuntat deja instanta de apel. In recurs nu sunt admise probe noi, cu exceptia inscrisurilor.
2) Recursul este o cale de atac comuna, deoarece se afla la dispozitia partilor din proces.
3) Este nedevolutiv. Astfel, instanta, chiar admitand recursul, nu va proceda la o noua judecata in fond, ci va reforma hotararea doar in raport cu motivul (motivele) invocate de parte, cu exceptia cazului cand recursul s-a exercitat in conditiile art. 3041, C.pr.civ., si anume atunci cand recursul este prima cale de atac, in lipsa apelu-lui, situatie in care recursul trebuie sa aiba un efect devolutiv.
4) Este o cale de atac de reformare. Se solutioneaza de catre instanta ierarhic superioara aceleia care a pronuntat hotararea atacata.
5) In principiu, exercitarea recursului nu suspenda punerea in executare a ho-tararii atacate, exceptand urmatoarele doua situatii:
- Cand obiectul litigiului il constituie demolarea de constructii sau ridicarea unor plantatii sau a altor lucrari prinse de sol;
- Cand partea solicita suspendarea si instanta de recurs admite cererea, dar numai cu plata unei cautiuni;
6) Este o cale de atac subsecventa. Astfel, cand legea prevede si calea de atac a apelului, recursul nu poate fi exercitat omisio medio (adica evitand apelul).

Aspecte specifice ale judecatii in recurs
Termenul de recurs, daca legea nu prevede expres altfel, este de 15 zile. Incepe sa curga de la comunicarea hotararii atacate. Uneori, legea prevede un termen mai scurt. De exemplu, in materia conflictelor de competenta sau a ordonantei presedintiale, termenul este de 5 zile. Alteori, legea prevede ca termenul de recurs incepe sa curga de la pronuntarea hotararii (in materia perimarii judecatii sau a de-clinarii competentei).
In materie de recurs opereaza cele trei situatii de echipolenta ca si la apel, cand termenul curge de la un alt moment decat cel de la comunicarea hotararii.
Fiind tot un termen pe zile, in baza art. 101, C.pr.civ., el se calculeaza pe zile libere. Ca si la apel, sub sanctiunea nulitatii recursului, acesta trebuie sa fie depus la instanta al carei hotarare se ataca. Motivele de recurs pot fi depuse si direct la instanta de control judiciar.
Obiectul recursului il constituie urmatoarele categorii de hotarari:
1) Hotararile care, potrivit legii, nu sunt susceptibile de apel:
- Hotararile in materia conflictelor de competenta, in materia perimarii;
- Hotararile date in cazul renuntarii la dreptul dedus judecatii;
- Hotararile date pe baza unei tranzactii;
- Hotararile date in materie de contencios administrativ;
- Ordonanta presedintiala;
- Incheierea pentru luarea masurii asiguratorii a sechestrului;
- Hotararile date in materie comerciala;
- Hotararile date in conditiile art. 2821, C.pr.civ.;
2) Hotararile date in apel.
3) Hotararile date de catre alte organe de jurisdictie decat instantele de jude-cata, in conditiile legilor speciale.
4) Unele incheieri judecatoresti care se ataca separat de fond si mai inaintea judecarii fondului:
- Incheierile prin care se dispune suspendarea judecatii, pentru asigurarea unor dovezi pe cale principala;
- Incheierile prin care se lamureste dispozitivul hotararii pronuntate sau prin care se ia act de renuntarea la judecata;
Subiectele recursului sunt: partile, Ministerul Public sau alte autoritati pre-vazute de lege (autoritatea tutelara).
Motivele de recurs sunt expres si limitativ prevazute de lege (10):
1) In cazul in care instanta care a pronuntat hotararea nu a fost alcatuita cores-punzator normelor referitoare la completele de judecata.
2) Cand la pronuntarea hotararii nu s-a respectat principiul continuitatii, adica hotararea a fost data de catre alti judecatori decat aceia care au participat la punerea concluziilor in fond.
3) Cand s-au incalcat reglementarile cu privire la competenta.
4) Cand s-a savarsit un exces de putere, adica cand s-a incalcat principiul se-paratiei puterilor, instanta rezolvand o cerere ce trebuie rezolvata de o alta autoritate publica.
5) In cazul in care nu s-au respectat alte reguli de procedura pentru care art. 105, C.pr.civ. prevede sanctiunea nulitatii.
In cazul acestor cinci motive, instanta de recurs procedeaza la casarea hotara-rii atacate. Pentru urmatoarele cinci motive, instanta de recurs va proceda la modifi-carea hotararii atacate.
6) Cand instanta care a pronuntat hotararea atacata s-a pronuntat plus sau ultra petita.
7) Cand hotararea atacata nu cuprinde motivele care au stat la baza ei sau aceste motive sunt contradictorii.
8) Cand instanta a pronuntat o hotarare gresita, intrucat neintemeiat a schim-bat natura actului dedus judecatii sau intelesul neindoielnic al acelui act.
9) Cand hotararea pronuntata este lipsita de temei legal sau cand instanta a aplicat gresit legea.
10) In cazul in care instanta nu a examinat un mijloc de aparare al partii sau o dovada care ar fi fost hotaratoare pentru pronuntarea unei solutii corecte.

Judecata in recurs
In recurs, judecata incepe cu un raport prezentat de catre judecatorul din complet care a fost desemnat sa-l intocmeasca.
Recursul nu suspenda executarea hotararii atacate.
In recurs nu sunt admise probe noi, cu exceptia inscrisurilor. Totusi, daca se propun probe noi, iar instanta de recurs le considera intemeiate, aceasta nu le va retine ea insasi pentru o noua judecata, ci, casand hotararea, o va retrimite primei instante.
Dezlegarile date de catre instanta de recurs in legatura cu problemele litigioa-se sau in legatura cu necesitatea unor noi probe, altele decat inscrisurile, sunt obliga-torii pentru instanta la care se trimite cauza pentru judecare.
Solutiile la care poate ajunge instanta de recurs sunt:
1) Respingerea recursului;
2) Admiterea totala/partiala a recursului;
3) Inadmisibilitatea recursului (pentru ca a fost exercitat omisio medio);
4) Tardivitatea recursului;
5) Respingerea recursului pentru lipsa de calitate procesuala a partii;
6) Respingerea recursului ca nesustinut in materie de divort;
7) Anularea recursului ca netimbrat;
8) Anularea recursului ca nemotivat;
9) Respingerea recursului ca neregulat introdus;
10) Inchiderea dosarului;
In cazul in care instanta admite recursul, ea are doua variante: a) Modifica hotararea, daca retine unul dintre motivele de la punctele 6-10; b) Casarea hotararii cu retinerea cauzei pentru judecare, in cazul primelor 5 motive de recurs;
Totusi, instanta de recurs, casand hotararea, o va trimite spre o noua judecare in urmatoarele situatii:
1. Cand instanta a pronuntat hotararea fara sa fi abordat fondul litigiului.
2. Cand partea nu a fost citata sau nu a fost citata corect si din acest motiv ea a lipsit la administrarea probelor si la punerea concluziilor in fond.
3. Cand instanta care a pronuntat hotararea a facut-o cu nerespectarea regu-lilor de competenta.
4. Cand instanta de recurs considera ca sunt necesare probe noi, altele decat inscrisurile.
Hotararea instantei de recurs poate fi atacata pe urmatoarele cai: a) Contestatia in anulare obisnuita sau de drept comun, pentru unul dintre cele doua motive ale acestuia. b) Contestatia in anulare speciala, pentru unul dintre cele doua motive preva-zute de lege. c) Revizuirea, daca exista vreunul dintre cele 8 motive prevazute la art. 322, C.pr.civ. d) Recursul in anulare (4 motive), daca procurorul general al Parchetului de pe langa CSJ intelege sa exercite acest recurs.

II. Recursul in anulare
Este reglementat prin dispozitiile art. 330-3304, C.pr.civ. Elementele distinc-tive ale recursului in anulare sunt urmatoarele:
- Recursul in anulare poate fi exercitat numai impotriva unei hotarari judeca-toresti devenite irevocabile si daca prin acea hotarare s-a abordat si rezolvat fondul litigiului, asa incat nu sunt susceptibile de atac hotararile pronuntate in materie necontencioasa.
Pentru unul dintre motivele aratate de lege s-ar putea, totusi, exercita recursul in anulare impotriva unei ordonante presedintiale care a devenit ea insasi irevocabila prin masurile dispuse de instanta.
- Recursul in anulare poate fi exercitat numai pentru unul dintre urmatoarele patru motive:
1) Instanta a solutionat cauza prin depasirea atributiilor puterii judecatoresti (prin exces de putere), prin incalcarea principiului separatiei puterilor in stat.
2) Daca hotararea pronuntata este esentialmente ilegala sau e vadit netemeinica.
3) Daca un judecator a fost condamnat definitiv pentru o infractiune in legatu-ra cu pricina.
4) Atunci cand CEDO a constatat incalcarea unor drepturi si potrivit legii romane persoana este indreptatita la o reparatie, fie si numai partiala, pentru preju-diciul ce i s-a cauzat.
- Poate fi exercitat numai de catre procurorul general al Parchetului CSJ, din oficiu sau la cererea ministrului Justitiei.
- Se solutioneaza de catre CSJ cu citarea partilor.
- Recursul in anulare, in noua reglementare, poate fi exercitat in termen de 1 an, dupa caz, in raport de motivele aratate de la data ramanerii irevocabile a hotararii atacate, de la data ramanerii definitive a hotararii atacate, de la data ramanerii defini-tive a hotararii de condamnare a judecatorului sau de la data comunicarii catre Statul Roman a hotararii Curtii Europene.
- Nu suspenda executarea hotararii atacate, dar, la cerere si cu plata unei cauti-uni, Instanta Suprema va putea dispune suspendarea.
- Se judeca de urgenta cu precadere, inaintea altor cauze.
- Daca procurorul isi retrage recursul in anulare, la cererea partii, instanta poate sa continue judecata.

III. Contestatia in anulare
Se caracterizeaza prin atributele rezultate din reglementarile cuprinse in art. 317-321, C.pr.civ.
Este o cale extraordinara de atac pentru ca poate fi exercitata numai impotriva anumitor hotarari si numai pentru motive expres si limitativ prevazute de lege. De asemenea, este o cale de atac comuna, pentru ca se afla la dispozitia partilor si este o cale de atac de retractare, pentru ca se adreseaza chiar instantei care a pronuntat hotararea atacata.
In principiu, e o cale de atac nesuspensiva de executare, instanta putand totusi sa dispuna suspendarea hotararii atacate la cererea partii si cu plata unei cautiuni.
Legea reglementeaza doua forme de contestatie in anulare: a) Obisnuita (de drept comun) b) Speciala
Situatiile (motivele) exercitarii caii de atac a contestatiei in anulare obisnuite sunt:
1. Cand partea nu a fost citata sau nu a fost citata legal pentru ziua cand s-a judecat pricina.
2. Cand instanta a incalcat regulile cu privire la competenta, indiferent daca ar fi vorba de competenta generala, materiala sau de cea teritoriala exceptionala.
Contestatia in anulare speciala priveste numai hotararile instantei de recurs si poate fi exercitata pentru unul dintre urmatoarele motive:
1. Cand instanta de recurs care a pronuntat hotararea a savarsit o greseala ma-teriala (o greseala de procedura, nu de fond, dar care a determinat o solutie gresita).
Ex: Instanta de recurs a respins ca tardiv recursul pentru ca a fost introdus in cea de-a 16 zi.
2. Cand instanta de recurs, respingand recursul sau admitandu-l numai in parte a omis sa cerceteze unul dintre motivele de recurs care ar fi fost determinante pentru solutionarea cauzei, cu conditia ca acest motiv sa fi fost invocat de parte si el sa fi avut relevanta pentru solutionarea recursului.
Obiectul contestatiei in anulare il constituie hotararea irevocabila, adica cele aratate expres de art. 337 (2), C.pr.civ. Daca partea are la dispozitie mai multe moti-ve pentru contestatia in anulare, ea trebuie sa le invoce deodata, nefiind posibil exercitarea contestatiei in anulare in mod repetat, pentru diverse motive.
Termenul in care poate fi exercitata contestatia in anulare este, dupa caz:
1. In cazul hotararilor judecatoresti susceptibile de executare silita, contestatia poate fi exercitata inaintea de inceperea executiei, pe toata durata executiei, pana la ultimul act de executare.
2. In cazul hotararii judecatoresti nesusceptibile de executare silita, contestatia in anulare poate fi exercitata in 15 zile de la data cand partea a cunoscut hotararea, dar sa nu fi trecut mai mult de 1 an de la data cand a devenit irevocabila.
Intampinarea la contestatie este obligatorie.
In raport cu motivele contestatiei solutia instantei poate fi urmatoarea:
- Pentru lipsa de citare sau citare defectuoasa se rejudeca fondul litigiului si se pronunta o alta hotarare.
- Pentru incalcarea reglementarilor cu privire la competenta, admitandu-se contestatia, cauza se trimite la instanta competenta.
- Pentru savarsirea unei greseli materiale, admitandu-se contestatia, se reju-deca calea de atac a recursului.
- Pentru omiterea unui motiv de recurs, se completeaza hotararea in urma examinarii si a acestui motiv.
In cazul contestatiei in anulare, partii care a recurs la aceasta cale nu i se poate agrava situatia in urma rezolvarii contestatiei. Hotararea data in urma rezolvarii contestatiei in anulare poate fi atacata prin aceleasi cai de atac prin care a fost atacata si hotararea care a facut obiectul contestatiei.

IV. Revizuirea
Este reglementata de art. 322-328, C.pr.civ. Atributele acesteia sunt:
- Este o cale de atac de retractare, indreptandu-se impotriva instantei a carei hotarare se ataca;
- Este o cale de atac comuna, pentru ca sta la dispozitia partilor;
- Este o cale de atac extraordinara, pentru ca poate fi exercitata numai pentru unul dintre cele opt motive prevazute expres si limitativ prin lege.
In principiu, este nesuspensiva de executare, dar executarea poate fi suspen-data la cererea partii si cu plata unei cautiuni.
Poate fi exercitata impotriva unei hotarari irevocabile sau definitive, daca prin aceasta hotarare s-a solutionat fondul sau s-a trasat un diferend juridic intre parti. Legea prevede aici o singura exceptie, si anume ca nu pot face obiectul revizuirii hotararile de divort sub aspectul desfacerii casatoriei, Vor putea face insa, obiectul revizuirii hotararile pronuntate in legatura cu cererile accesorii sau hotararile prin care se rezolva partajul bunurilor.
Motivele revizuirii pot fi invocate separat, prin cereri succesive, atunci cand competenta de rezolvare a acestora apartine unor instante diferite. Cele opt motive de revizuire ar putea fi grupate in urmatoarele categorii:
1. Unele motive sunt intrinseci hotararii atacate. Dispozitivul hotararii cu-prinde elemente potrivnice, instanta s-a pronuntat plus si ultra petita in una si aceeasi cauza sau s-au pronuntat doua hotarari potrivnice.
2. Alte motive sunt extrinseci hotararii atacate.
Astfel, putem intalni situatii in care obiectul pricinii nu se mai afla in fiinta si, prin urmare, nu se poate executa silit hotararea. De asemenea, se poate ca un jude-cator, un martor sau un expert sa fi fost condamnat pentru o infractiune in legatura cu pricina sau ca partea sa fi fost impiedicata, dintr-un motiv de forta majora, sa se prezinte la dezbateri si sa instiinteze despre aceasta instanta de judecata.
3. Unele motive sunt de ordin procesual -; Lipsa de aparare a statului, a altor persoane de drept public sau utilitate pu-blica, a minorilor, a interzisilor judecato-resti ori a absentilor sau apararea lor cu viclenie.
4. Motive de fond -; Faptul ca hotararea cuprinde dispozitii potrivnice.
Termenul de revizuire este, dupa caz: a) De regula, termenul este de o luna, care incepe sa curga de la data comu-nicarii sau pronuntarii hotararii, de la ultima hotarare, in cazul pronuntarii a doua hotarari cu acelasi obiect, de la data descoperirii unui inscris nou (in inteles restrictiv, nu o alta proba, cum ar fi un martor), decisiv pentru solutionarea cauzei. b) Termenul este de 6 luni de la data dobandirii capacitatii in cazul lipsei de aparare sau daca apararea incapabilului sau a absentului s-a facut cu viclenie. c) Termenul este de 15 zile, cand partea a fost impiedicata sa se prezinte la instanta si sa instiinteze despre aceasta instanta. Cele 15 zile curg de la incetarea cazului de forta de majora.
Procedura revizuirii se caracterizeaza prin:
- Competenta rezolvarii cererii de revizuire apartine, de regula, instantei careia a pronuntat hotararea atacata. Totusi, pentru motivul de revizuire constand in existenta a doua hotarari judecatoresti contradictorii, competenta apartine instantei ierarhic superioare acelora care au pronuntat hotararea.
- Partea trebuie sa faca o cerere de revizuire, aratand si motivele de revizuire.
- In conditiile art. 103, C.pr.civ., partea poate sa solicite repunerea in termen de revizuire.
¬- Intampinarea este obligatorie.
- In principiu, daca nu se face o cerere, judecata unei cereri de revizuire, nu suspenda executarea hotararii judecatoresti atacate. Cererea de revizuire va fi rezol-vata de aceeasi instanta care a pronuntat hotararea atacata si in aceeasi compunere a completului de judecata.
Solutia instantei de revizuire in raport de motivele de revizuire va fi, dupa caz:
1. Pentru situatii de minus petita se completeaza hotararea.
2. Pentru situatii de plus sau ultra petita se modifica hotararea.
3. Daca obiectul pricinii nu mai exista, va fi obligata partea la plata contrava-lorii acestuia.
4. Pentru motiv de condamnare a judecatorului cu privire la o infractiune ce are legatura cu pricina, se va pronunta o noua hotarare.
5. Se pronunta o noua hotarare in cazul descoperirii unui inscris, in cazul im-piedicarii partii sa se prezinte la instanta sau in cazul lipsei de aparare sau de aparare cu viclenie.
6. In cazul in care exista doua hotarari potrivnice, instanta ierarhic superioara va anula cea de-a doua hotarare pronuntata.
Hotararea instantei de revizuire va putea fi atacata prin aceleasi cai de atac prin care poate fi atacata si hotararea care face obiectul revizuirii.

V. Recursul in interesul legii
Prezinta urmatoarele caracteristici:
1. Nu e propriu-zis un recurs calificat ca si cale de atac, pentru ca nu se ataca o hotarare judecatoreasca determinata, ci se urmareste doar interpretarea si aplica-rea unitara a legii (pe intreg teritoriul Romaniei).
2. Prin definitie, recursul in interesul legii nu pune in cauza hotararile obtinute de anumite parti, ci modul in care diferite instante au interpretat si au aplicat legea intr-o situatie determinata.
Recursul in interesul legii poate fi exercitat numai de catre procurorul general al Parchetului CSJ, din oficiu sau la cererea ministrului Justitiei. Acesta se solutio-neaza de catre CSJ in sectii reunite.
Deciziile CSJ sunt obligatorii pe intreg teritoriul Romaniei.

 
 
Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)


 
Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright 2005 - 2014| Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite