Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    
 
 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?



Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
 
despre:
 
Democratia
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 

Exista trei termeni relativi la democratie: z6l11lh
1. Puterea
2. Suveranitatea
3. Poporul

Poporul -; In sensul cel mai larg, reprezinta populatia de pe un anumit teritoriu. Aceasta populatie isi asuma organizarea si conducerea ei generala, adica isi asuma functia politica. Aceasta idee de participare la viata politica s-a nascut in polisul grecesc.
Nu toata populatia participa la organizarea si conducerea cetatii. Astfel, conceptul de popor devine restrictiv, poporul reprezentand numai o parte din societate si anume, numai barbatii care poarta arme si care au capacitate fizica si intelectuala, barbatii care au un anumit statut social, o proprietate pe care o gospodaresc. A intervenit apoi si o limitare de varsta si se cerea si apartenenta la o anumita structura organizatorica.
Important de retinut este faptul ca poporul nu e niciodata omogen, el este structurat in grupuri si prezinta elemente de particularizare in raport cu alte popoare cat si elemente de specificare interioara, care depind de natura raporturilor dintre membrii sai.
Max Weber definea democratia ca fiind puterea poporului, mai bine-zis o putere reala a poporului. O colectivitate locala nu poate sa ia decizii decat in probleme care o privesc, care tin de ea.
Pana in secolele XIV -; XV, poporul era structurat teritorial in dependenta de structurile de productie traditionale care urmareau autosatisfacerea necesitatilor de viata. Unitatea de popoare se structureaza in jurul unitatii de productie care apartine nobilului feudal.
Statutul social al omului este hotarat la nastere. Consecinta politica este aceea ca numai anumite grupuri sociale realizeaza, practic, conducerea si organizarea societatii (Ex. In evul mediu: preotii, militarii si aristocratii).

Puterea -; Capacitatea unui agent social (A) de a obtine de la un alt agent social (B) comportamentul pe care il doreste. In sens teleologic, puterea se exercita cu un anumit scop. Cel ce detine o face pentru a aloca resursele societatii in interesul sau, dupa vointa sa. Impunandu-se autoritatea bisericii, populatia de pe un anumit teritoriu se afla sub autoritatea episcopului, care este patres ? patrie.

Consecinte:
Parintele patriei este structurat pe baza de credinta. Populatia e structurata tot pe baza de credinta. Pe cei care nu au aceeasi credinta ii asimilezi sau ii elimini.
Curentul empirist -; “Pentru a cunoaste lucrurile asa cum sunt, mintea mea trebuie sa fie limpede, trebuie sa cureti mintea de idoli” -; Francis Bacon

Transformarea colectivitatilor umane in natiuni

B. Moore, in lucrarea “Originile sociale ale dictaturii si democratiei”, analizeaza fortele sociale si politice angajate, in epoca moderna, in procesele revolutionare de structurare a sistemului politic traditional, consecinta a transformarilor in structurile de productie.

Marxismul considera ca baza tehnico-materiala dezvolta un anumit tip de doctrina sociala, in special de clasa, totdeauna antagonica, genratoare a unor anumite relatii de putere economico-sociala, care tinde sa se transpuna in sistemul institutional-politic.
“Raporturile sociale lanseaza in arena istorica anumite forte sociale, care imprima vietii politice un anumit continut” -; B. Moore.
“Din capitalism se structureaza burghezia, promotoare a idealului democratic, a doctrinei liberale, punand bazele democratiei de tip occidental. Dar tot din capitalism, aceeasi burghezie insuficient de puternica, e obligata sa se alieze la putere cu nobilimea, dezvoltand astfel o doctrina conservatoare care da ca forma extrema de regim politic fascismul. Tot din capitalism, paturile sarace ale taranimii si muncitorimii dezvolta o doctrina revolutionara, radicala care genereaza regimul politic socialist, comunist.” -; B. Moore

J. Lacroix -; “Criza democratiei, criza civilizatiei”
“Nu e posibila democratia fara oameni formati pentru ea, care vor sa vorbeasca si, desigur, care pot vorbi in dialogul democratic. Aceasta se face in cadrul unor institutii care stabilesc un minim de egalitate intre membrii societatii si care impun discursului reguli de schimb si de sinceritate. Democratia politica e asemenea formei, cea sociala e asemenea materiei. Cea mai mare eroare e sa opui democratia politica celei sociale”.
Desi se recunoaste autonomia relativa a politicii, continuturile ei sunt explicate printr-un element exterior politicii, care este societatea cu raporturile dintre membrii sai. Abordarea exogena a democratiei impinge reflectia, conduce gandurile spre ideea ca intre forma democratica a democratiei si continutul social pot exista relatii de consubstantialitate sau pot exista rupturi.
In aceasta perspectiva, un minim de conditii ale vietii cetateanului trebuie realizate pentru a putea vorbi de o baza sociala. Minimul trebuie sa inceapa cu: a) Conditia omului
Sa beneficieze de un statut social in care sa beneficieze de un set de drepturi si libertati (publice). Acest om este privit ca cetatean si este inteles ca principalul agent al vietii politice. b) Oamenii sa poata, realmente participa la structurarea sistemului politic. O democratie reala presupune ca aceasta participare a cetateanului sa nu fie in nici un fel ingradita.
Exista, totusi, ingradiri de ordin biologic (varsta, sanatate mintala). Cele mai grave sunt ingradirile sociale (Ex. Participarea pe baza de bogatie -; Noua Zeelanda). c) Aspectul national al structurii sociale a unui popor tine de ingradirea drepturilor unor minoritatii nationale.
La nivelul constructiei europene, inca din 1949, s-a pus problema aprecierii gradului de dezvoltare economica a unei tari, prin masura universalizarii drepturilor si libertatilor umane.
Suntem in prezent in fata unei ofensive (la scara europeana si internationala) de generalizare a acestor imperative ale conditie umane, considerat punct de pornire in discutarea oricarui regim politic.
Toma D’Aquino - “Democratia e un produs divin”
In acest sens, organismul politic are menirea de a structura acele raporturi dintre oameni, care sa le dea, implinirea vietii omenesti si pregatirea pentru intalnirea cu Dumnezeu.
L. Coser -; “Orice societate, oricand si oriunde e intemeiata pe conflict. La scara sociala acest conflict trebuie stapanit, iar democratia nu e altceva decat mecanismul prin care conflictul se solutioneaza de asa maniera incat societatea sa-si pastreze echilibrul de ansamblu si sa satisfaca trebuintele cat mai multor membri ai societatii”.
Exista un instinct de societate. In numele contractului social stabilit, fiecare intelege sa cedeze soceitatii o parte a drepturilor si libertatilor sale, pentru a putea pune in lucru un mecanism care sa-i organizeze si sa-i conduca. Istoriceste vorbind, acest consens al oamenilor a fost corupt de diverse regimuri.

Determinari:
Democratia -; Putere a poporului, care, pentru a se exercita, are nevoie de un ansamblu de institutii si un ansamblu de norme de conduita structurate in legi.
In acest sens, Democrit spunea: “Democratia trebuie sa insemne acea organizare si conducere a societatii, in care oamenii sa fie educati in spiritul respectului pentru legi, pentru a participa cu intelepciune la adoptarea hotararilor”.
Protagoras: “Rostul politic al democratiei este sa adopte acele hotarari prin care individul sa pastreze raporturi armonioase cu societatea lui”.
Platon: “Rostul politicii este de a realiza conducerea oamenilor, ceea ce presupune atat stiinta, cat si arta. Stiinta, pentru ca cei ce conduc, inteleptii, filozofii, trebuie sa cunoasca cat mai bine problemele condusilor; Arta, pentru ca trebuie sa gaseasca acele solutii care sa nu tulbure raporturile dintre oameni, care sa le satisfaca trebuintele”.
In fapt, Platon nu teoretizeaza democratia. Conducerea nu se realizeaza in numele poporului, ci pentru el. Conservatorismul va sustine ca poporul poate trai in ceea ce se numeste regim democratic.
M. Duverger
Democratia -; Aranjamentul institutional prin care statul si politica urmaresc integrarea cat mai buna a individului in societatea lui.
Fiind un aranjament constitutional, democratia nu poate fi inteleasa decat ca un model (in sensul teoriei cunoasterii), in care se structureaza experientele democratice acumulate in timp si spatiu. In numele modelului democratic, se imbogateste mereu prin experiente concrete si poate folosi ca reper in judecarea diverselor regimuri politice.
G. Almon, W. Powell -; Sub aspectul modelului de democratie, experientele democratiei pot fi asezate unele langa altele. Se poate alcatui o scala a democratiilor, pe care fiecare stat are o treapta.

Continuum democratic format

Eteronomia democratica -; Un sistem institutional, in care structurile lui sunt in relatie directa cu viata reala a societatii si, in acelasi timp, are un rol activ. E factor activ in participarea la problemele societatii si factor activ la rezolvarea lor.

Democratia e un regim politic cu structuri, legi, mecanisme. In continutul sau, democratia e caracterizata prin locul si rolul statului, in cadrul caruia functioneaza un anumit sistem de partide politice, de mijloace de informare in masa, in care se respecta, la standarde ridicate, drepturile si libertatile cetatenesti.
Democratia e o participare la treburile statului. Se considera ca momentul principal al acestei participari e cel electoral. Atunci, competitia pentru putere e structurata doctrinar si orientata spre un anumit personal.
R. Dahl: “Sub aspect formal, democratia e puterea poporului, dar sub aspect de continut e puterea gruparilor politice, a celor alesi”. El sustine ca adevarata democratie e cea care asigura circulatia acestor elite. Democratia e o poliarhie, o elitodemocratie.

 
 
Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)


 
Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright 2005 - 2014| Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite