Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    
 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate




loading...


Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
NOTIUNEA, CARACTERELE SI STRUCTURA RAPORTULUI JURIDIC CIVIL
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 

l2g23gs

1. Notiunea raportului juridic civil

Definitie

Plecand de la definitia raportului juridic, in general, ca fiind o relatie sociala reglementata de norma juridica, raportul juridic civil poate fi definit ca fiind relatia sociala, patrimoniala sau personala nepatrimoniala, reglementata de norma de drept civil.
In legatura cu aceasta definitie cateva precizari sunt utile.
Raportul juridic civil, ca orice raport juridic, nu este decat o relatie sociala, si anume o relatie sociala cu caracter patrimonial (economic) sau personal nepatrimonial (neeconomic).
Pentru a fi raport juridic civil, relatia sociala trebuie sa fie reglementata de o norma juridica de drept civil. Cu alte cuvinte, relatia sociala devine raport juridic civil, patrunde in ordinea de drept, numai in masura in care a facut obiectul de preocupare al legiuitorului, sub forma edictarii unei norme juridice civile, care s-o reglementeze. Deci, daca orice raport juridic este o relatie sociala, nu orice relatie sociala este un raport juridic.Sunt relatii precum cele de prietenie care nu constituie obiect de reglementare pentru drept, in general, si, deci, nici pentru dreptul civil. Asemenea relatii raman de domeniul moralei etc. Trasatura distinctiva, deosebitoare a unui raport juridic fata de o relatie sociala care nu este reglementata de norma juridica
(apartinand moralei, de exemplu) consta in aceea ca, in caz de nevoie, realizarea unui asemenea raport juridic este asigurata prin forta de constrangere a statului.

2. Caracterele raportului juridic civil a) Raportul juridic este un raport social

Prin caracterul social al raportului juridic civil se intelege faptul ca el este un raprt interuman. Acesta este un caracter al oricarui raport juridic, in general. Prin urmare, fiecare raport juridic civil si toate raporturile juridice civile au acest caracter.


Specific raportului juridic civil, din acest punct de vedere, este faptul ca el se leaga fie intre oameni priviti in mod individual, in calitatea lor de persoane fizice, fie intre oameni, priviti in cadrul unor colective, in calitatea lor de persoane juridice. b) Raportul juridic are caracter volitional

Prin caracterul volitional al raportului juridic se intelege faptul ca el este reglementat de norma juridica, norma care exprima vointa tuturor cetatenilor unei tari. Ceea ce imprumuta caracter volitional raportului juridic civil este tocmai norma juridica care exprima vointa tuturor cetatenilor, ridicata la rang de lege.
Plecand de la faptul ca raportul juridic civil este o relatie sociala reglementata de norma juridica, iar norma juridica insemnand vointa, ridicata la rang de lege, caracterul volitional al acestui raport este evident.
Daca acest aspect, care evidentiaza caracterul volitional al raportului juridic civil, este prezent in cazul oricarui raport juridic civil, se cuvine a se sublinia ca exista raporturi juridice al caror caracter volitional este pus in evidenta de inca un aspect. Este vorba de acele raporturi juridice civile care se nasc din actele juridice civile (spre exemplu, contracte). In aceste cazuri, acest aspect se concretizeaza in manifestarea de vointa a partilor, in sensul crearii raportului juridic, il dubleaza pe primul, si anume caracterul volitional al raportului juridic civil, astfle ca se poate vorbi de un caracter dublu volitional. In astfel de situatii, caracterul dublu volitional al raportului juridic civil este dat, pe de o parte, de vointa statului, exprimata in normele juridice civile, si, pe de o alta parte, de vointa partilor, care au voit sa dea nastere raportului juridic tocmai incheind actul juridic.
Al doilea aspect al caracterului volitional lipseste in cazul raporturilor juridice civile izvorate din fapte juridice in inteles restrans (evenimente si actiuni savarsite fara intentia de a produce efecte juridice, efecte care se produc totusi pentru ca legea leaga de ele asemenea efecte).
Daca acest al doilea aspect lipseste, in cazul la care ne-am referit, in ceea ce priveste nasterea raportului,el poate fi prezent in ceea ce priveste stingerea lui, atunci cand executarea obligatiilor este voluntara, nu silita.
Spre exemplu, dintr-un fapt ilicit cauzator de prejudicii se naste raportul de responsabilitate civila delictuala, in temeiul legii (art. 998 Cod civil), raport in al carui continut intra obligatia de reparare a prejudiciului. Desi autorul faptului ilicit n-a voit nasterea raportului juridic, el se naste totusi prin vointa legii. Autorul faptului ilicit poate, insa sa stinga acel raport prin executarea de buna-voie (voluntara) a obligatiei de a repara prejudiciul cauzat. Caracterul dublu volitional este prezent, in acest caz, numai in ceea ce priveste stingerea raportului juridic civil, iar nu si in ceea ce priveste nasterea.
Dupa cum se arata in literatura de specialitate, posibilitatea partilor de a
inlatura normele juridice supletive (care formeaza majoritatea normelor de drept civil), reprezinta un caracter deosebit al rpaorturilor juridice civile,
intrucat, existand aceasta posibilitate, partile le pot inlocui, in limita normelor imperative, cu clauze stabilite prin vointa lor.
A. Ionascu in lucrarea sa intitulata ,,Drept civil - partea generala" , aparuta la
Editura Didactica si Pedagogica in anul 1963, pagina 34, spunea ca ,,caracterul volitional al raporturilor juridice civile rezultand din acte juridice este...mai accentuat in ce priveste latura sa privind vointa partilor, caci acesta se manifesta si la nasterea raportului, creandu-l, si la reglementarea lui, nu numai la realizarea continutului,ca in celelalte raporturi juridice". c) Raportul juridic civil se caracterizeaza prin pozitia de egalitate juridica a subiectelor sale

Metoda specifica de reglementare a dreptului civil este cea a egalitatii juridice a partilor.
Prin conditia partilor raportului juridic civil de a fi subiecte egale in drepturi se intelege ca aceste parti se afla, una fata de alta, pe picior de egalitate juridica, nefiind subordonate una fata de cealalta. Astfel, o persoana nu poate obliga pe o alta sa incheie un contract de vanzare-cumparare, spre exemplu, dupa cum nu poate nici sa impuna, in mod unilateral si obligatoriu, conditiile in care urmeaza sa se incheie un asemenea contract. Pentru nasterea raportului juridic civil care sa aiba ca izvor un asemenea contract este nevoie de acordul de vointa al partilor.



Doua precizari se cer a fi facute in legatura cu aceasta trasatura caracteristica a raportului juridic civil.
In primul rand, trebuie mentionat ca pozitia de egalitate juridica a partilor raportului civil nu trebuie confundata cu principiul egalitatii in drepturi, ca principiu fundamental al dreptului roman, deoarece acest principiu este valabil, in aceeasi masura, pentru fiecare si pentru toate ramurile dreptului roman. Cand vorbim de principiul egalitatii in drepturi, ca principiu fundamental al dreptului, avem in vedere egalitatea in fata legii pentru toti (legea este egala pentru toti cetatenii, fara privilegii si fara discriminari art. 16 din Constitutie). Dimpotriva, cand vorbim de egalitate juridica a partilor raportului juridic civil, avem in vedere egalitatea unei parti fata de cealalta parte (iar nu fata de lege). Daca toate persoanele fizice sunt egale in fata legii, ele nu sunt in toate raporturile juridice egale una fata de cealalta. De exemplu, toti cetatenii sunt egali in fata normelor de drept administrativ (legi administrative), dar ei nu sunt in pozitie de egalitate juridica, ci in pozitie de subordonare, fata de organele administratiei de stat cu care intra in raporturi de drept administrativ.
A doua precizare este in sensul ca egalitatea in drepturi (pozitia de egalitate juridica) a subiectelor raportului juridic civil nu trebuie inteleasa in sensul ca partile ar avea acelasi numar de drepturi, sau ca ar fi egale din punct de vedere economic (in sensul ca ar avea patrimonii egale). Din contra, intr-un contract de donatie, spre exemplu, cu toate ca donatorul are numai obligatii iar donatarul numai drepturi, ei se afla intr-o pozitie de egalitate juridica, in sensul ca donatorul nu poate impune donatarului, si nici donatarul donatorului, sa se afle legati judiceste prin contractul de donatie, decat daca consimt ambii la incheierea contractului.
Tot astfel, chiar daca doua subiecte de drept civil sunt inegale din punct de vedere patimonial, in sensul ca un subiect are un patrimoniu mai intins decat celalalt, ele se afla in pozitie de egalitate juridica. De exemplu, desi nu exista eglitate de patrimonii intre o intreprindere comerciala de stat si o persoana fizica, acestea se afla pe pozitie de egalitate juridica in cadrul unui contract de vanzare-cumparare pe care il incheie, intrucat nici intreprinderea si nici persoana fizica nu pot impune, pe cale unilaterala, intrarea intr-un astfel de raport juridic.
Persoanele juridice, desi au o capacitate de folosinta inegala, in sensul specializarii ei, ele se afla tot pe pozitie de egalitate juridica in cadrul raporturilor de drept civil.

3. Structura raportului juridic civil

Notiuni generale

Privit din punctul de vedere al structurii sale, raportul juridic civil este alcatuit din trei elemente constitutive : a) subiectele sau partile intre care se leaga raportul juridic civil. Sunt subiecte ale raporturilor juridice civile persoanele fizice si persoanele juridice. b) continutul, care este alcatuit din drepturile si obligatiile partilor raportului juridic civil. c) obiectul, care cuprinde insasi prestatia (actiunea sau inactiunea) la care sunt indreptatite partile ori pe care acestea sunt tinute sa o savarseasca
(sau sa se abtina de la savarsirea ei); cu alte cuvinte, obiectul raportului juridic civil consta in conduita pe care o pot avea ori trebuie sa o aiba partile.
Spunem ca acestea sunt elemente constitutive in sensul ca lipsa oricaruia din ele face sa nu ne aflam in fata unui raport juridic. Cu alte cuvinte, raportul juridic civil este de neconceput in afara existentei acestor trei elemente, care trebuie intrunite cumulativ.


loading...





Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)


Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright 2005 - 2019 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite