Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    
 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate




Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
Procesul legislativ ca factor de dereglare si inefectivitate
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 

q2z24zz

In orice societate, eficienta si validitatea legislatiei, concretizata in forta ei obligatorie, include doua aspecte: primul se refera la gradul de legitimitate si credibilitate al acesteia, concretizata in acceptarea voluntara sau fortata a normelor de drept, cel de al doilea include eficienta regulii de drept si a legislatiei in raport cu obiectivele si functiile urmarite.
Nimeni nu poate contesta faptul ca in perioada de tranzitie de la un regim politic la altul si in consens cu cerintele imperioase ale crearii unui stat de drept, in Romania nu s-au produs transformari si modificari esentiale in sistemul legislativ si in legislatie. Dar, asa cum subliniaza unii juristi si sociologi, daca orice epoca revolutionara semnifica ,,intronarea legii" prin restabilirea principiilor legalitatii, legitimitatii si justitiei sociale, un asemenea proces isi are propriile sale limite datorita unor cauze atat intrinseci, apartinand insasi modului de elaborare si aplicare al dreptului (legislatie), cat si extrinseci de natura economica, politica, morala si spirituala.
Juristii evidentiaza trei criterii de validitate si eficienta a normelor juridice si a legislatiei in general :
1) legalitatea, care se refera la coerenta interna si armonia axiologica a discursului juridic. In raport cu acest criteriu, o norma juridica pentru a avea generalitate si permanenta, trebuie sa-si gaseasca un loc determinat intr-un ansamblu unitar de reguli care formeaza un sistem definit prin logica interna ;
2) eficacitatea (efectivitatea), care se refera la capacitatea de performanta practica a normei juridice in raport cu scopurile urmarite, adica la potenta dreptului de a reprezenta o institutionalizare rationala si controlata a procesului de schimbare sociala. In raport cu acest criteriu, o lege este valida daca reuseste sa normalizeze raporturile sociale nu in virtutea unor reglementari apriorice sau valori abstracte, ci numai pe baza unor valente rationalizatoare ale vietii practice, ale realizarii unor obiective fundamentale solicitate imperios de procesul scimbarii ;


3) legitimitatea, care se traduce in campul juridic prin exigenta asigurarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului si posibilitatea unei protectii sociale a indivizilor, ca si prin includerea tuturor cetatenilor, fara nici o exceptie, la sistemul de drepturi, indatoriri, obligatii si contributii.
In Romania, tranzitia spre relatiile si economia de piata nu a fost insa
insotita de o legislatie adecvata, asa cum exista in alte tari, capabila sa reglementeze modalitatile de realizare a reformei si privatizarii in domeniile vitale ale economiei, afacerilor, operatiunilor de import-export si financiar-bancare si sa previna aparitia si profilarea unor forme inedite de delicte economice si in domeniul afacerilor si chiar de crima organizata.
De aceea, nici unul dintre criteriile amintite anterior privind validitatea si eficienta legislatiei nu-si regasesc o expresie adecvata in dinamica procesului legislativ de dupa decembrie 1989, in special in domeniul prevenirii si combaterii fenomenului de coruptie. Astfel, in ceea ce priveste primul criteriu referitor la coerenta interna a normelor juridice, o buna parte din legile elaborate pana in prezent nu intrunesc conditiile de tehinca legislativa, neglijand, totodata, schimbarile si tendintele evolutive in diferite domenii economice si sociale. De aceea, cele mai controversate legi (cum ar fi, de pilda, legea privatizarii, legea infiintarii de societati pe actiuni cu capital de stat sau privat, legea investitiilor etc.) au fost elaborate si promulgate intr-un timp extrem de scurt si, fara a fi pregatite de alte acte normative care sa ofere premise pentru evitarea erorilor de interpretare, a echivocurilor si a confuziilor deliberate, a nenumaratelor abuzuri care se fac astazi resimtite in practica. Din acest motiv, s-a extins sensibil sfera delictelor si crimelor economice si in domeniul afacerilor, concretizate in acte de escrocherie si abuz de incredere, concurenta necinstita, evaziune fiscala si falsuri de tot felul, incalcari bancare si de bursa, infractiuni vamale, crearea de organizatii si societati fictive, metode de ,,spalare" a banilor etc. Nu au fost abrogate sau modificate o serie de acte normative consfintind drepturile exagerate ale statului asupra proprietatii publice, astfel ca, paradoxal, legi fundamentale pentru o noua configuratie a economiei de piata par sa coexiste cu reglementari promulgate sub vechiul regim.
In ceea ce priveste cel de al doilea criteriu, cel al efectivitatii legii, nici acesta nu se realizeaza in mod adecvat in activitatea legislativa, multe prescriptii normative fiind elaborate in perioada de ,,provizorat" legislativ ce a intervenit dupa decembrie 1989. Din acest punct de vedere, reforma legislativa nu a produs inca eficacitatea scontata a regulilor de drept pentru a preveni si combate multiplele manifestari deviante si delincvente amplificate, astazi, la un nivel fara precedent in societatea romaneasca, intre care se inscriu abuzurile, ilegalitatile, escrocheriile, coruptia si frauda. O asemenea stare infractionala nu rezulta, asa cum s-ar putea crede, numai din cadrele exterioare ale legii, ci este generata chiar de modul contradictoriu si echivoc de formulare a unor legi, astfel ca, de multe ori, elaborarea unor reglementari implica incalcarea altora. Se pot oferi suficiente exemple in acest sens, cum ar fi, de pilda, prescriptiile normative referitoare la operatiunile de import-export sau de finantare a societatilor pe actiuni, la cele de fixing valutar sau la cele de fixare a tarifelor in domeniul turismului etc. Desi asemenea legi urmaresc finalitati ce privesc combaterea formelor de
imbogatire ilegala sau de combatere a speculei , coruptiei sau camatei, ele sunt insuficient fundamentate din punctul de vedere al tehnicii legislative, echivoc si imprecis formulate juridic si insuficient protejate fata de eventualele violari si incalcari din partea indivizilor, agentilor economici, functionarilor si institutiilor publice. De aceea, atunci cand printr-o lege urmeaza ,,sa se determine cantitativ relatiile dintre indivizi, sa se fixeze prin lege limite precise de preturi (salarii, dobanzi, chirii) sau limitari in timp (ore de munca) sau cifrarea in timp si spatiu (distanta dintre proprietati, viteza automobilelor), legiuitorul ori nu precizeaza si astfel organizeaza nesiguranta, ori precizeaza si, in acest caz, cifra risca sa fie arbitrara, prea uniforma sau depasita de evolutia faptelor" (E. A. Poulopol, ,,Organizarea de garantii juridice impotriva arbitrariului legislativ", in ,,Arhiva pentru Stiinta si



Reforma sociala", 1936, p. 591).
Alteori, legi de importanta esentiala pentru realizarea procesului de reforma au fost promulgate fara nici un fel de preocupare pentru consecintele lor practice, fara pregatire informationala prealabila, fara cunoasterea realitatilor sociale si, mai ales, fara nici o consultare a specialistilor si a expertilor diferitelor domenii de aplicare. Daca numeroase reforme legislative care au loc in alte tari isi bazeaza reglementarile lor pe cercetari riguroase desfasurate de sociologi, juristi sau economisti, o serie de legi importante promulgate la noi, in absenta contributiei specialistilor, de catre parlamentari care, fara a avea, de cele mai multe ori, pregatirea necesara in materie de drept, au fost preocupati, in primul rand, de asigurarea expresiei formale a legii, cu neglijarea consecintelor ei directe si ignorand faptul ca, in pofida numeroaselor critici, dreptul reprezinta o stiinta si o arta care-si are propriul sau limbaj si propriile sale exigente.
In ceea ce priveste cel de al treilea principiu mentionat, legitimitatea discursului juridic, trebuie mentionat ca o serie de legi au fost promulgate de parlament, nu ca o expresie a vointei generale a cetatenilor, ci, adeseori, ca un exercitiu de putere concretizat in prevalenta unor interese politice sau de partid, inevitabil conflictuale, conjunctuale sau contingente. Practica parlamentara din Romania demonstreaza ca procedurile de adoptare a legilor se desfasoara, de multe ori, fara a se tine seama de necesitatile dialogului real intre putere si opozitie, ale unui consens real exercitat in interesul intregului electorat, si nu doar al unei parti din el, fie ea si majoritara.
Principiile suprematiei legii si apararii legalitatii trebuie acceptate si respectate de toate organizatiile si institutiile statului, functionar publici, indivizi si grupuri sociale, intrucat reprezinta principalele garantii de realizare si mentinere a ordinii sociale si normative si de protejare a principalelor drepturi si libertati individuale. Supunerea la lege este o necesitate sociala - preciza celebrul constitutionalist francez Léon Duguit - ,,dar fiecare este liber sa aprecieze valoarea unei legi si sa faca ce este posibil fara a recurge la violenta pentru a se sustrage de la o lege pe care o considera contrarie dreptului, ca si la executarea unui act pe care-l considera ilegal" ( Léon Duguit, ,, Traité de
Droit Constitutionnel" , tome III, Paris, 1920, p. 745 ). Fata de legile care nu tin seama de nevoile si asteptarile indivizilor sau care protejeaza pe unii, defavorizandu-i pe altii, solutiile preconizate de specialisti constau in adoptarea unor forme de rezistenta legitima ( pasiva sau manifesta) din partea opiniei publice si in instituirea unor garantii preventive si sanctionatorii fata de indivizii care le incalca.
Exista numeroase alte exemple care demonstreaza ca, departe de a reprezenta un factor moderator al intereselor sociale divergente si o modalitate adecvata de rationalizare a vietii sociale romanesti, legislatie adoptata in perioada de tranzitie in Romania nu face altceva decat sa amplifice intensitatea unor acte de coruptie, frauda sau inselaciune. Loc al unor interese sociale, in mod inevitabil divergente, legea trebuie sa devina si
in societatea romaneasca, la fel ca si in alte societati dezvoltate, un factor rational de reglare sociala a trebuintelor, aspiratiilor, drepturilor si libertatilor fundamentale si nu manifestarea unui exercitiu de putere care transforma practica legislativa intr-un ritual al manifestarilor de interese politice.





Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)


Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright 2005 - 2019 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite