Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    


 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate





Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 




Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
CONTROLUL JUDICIAR AL LEGALITATII HOTARARILOR ADUNARII GENERALE
Colt dreapta
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 

Art.131 din Legea societatilor comerciale este, cu siguranta, cel mai prolific text legal, din perspectiva interventiei puterii judecatoresti in functionarea societatilor. In primul alineat, textul consacra principiul fundamental potrivit caruia hotararile adoptate sunt obligatorii pentru toti actionarii, indiferent daca au votat contra sau au absentat de la sedinta organului statutar. Art.191 al LSC supune regimul hotararilor asociatilor de la SRL, dispozitiilor legale referitoare la S.A. Textele legale confera actului juridic al deciziei adunarii generale a asociatilor/actionarilor putere de lege, prin comparatie cu art.969 Cod civil in materie contractuala. Acest principiu al fortei obligatorii a hotararii organului social, care ii leaga si pe asociatii care nu au adoptat-o, este pilonul principal al constructiei juridice a societatii-institutie. p7v9vt
Cu toate acestea, pastrand cadrul comparatiei cu art.969 Cod civil, dupa cum conventiile au forta obligatorie numai in masura conformitatii lor cu dispozitiile legale imperative, tot astfel, hotararile organului statutar sunt valabile numai cu conditia adoptarii lor prin respectarea legii si actului constitutiv. Art.131 al.2 permite actionarilor/asociatilor sa atace in justitie hotararea “contrara legii sau actului constitutiv”, actiune calificata in al.(5) ca fiind una in anulare. Dispozitiile art.131, in forma initiala a legii si dupa modificarile succesive pana la Legea nr.161/2003, au condus la deducerea unui principiu esential in dreptul societatilor, potrivt caruia punerea in discutie a validitatii hotararilor AGA este un atribut exclusiv al asociatilor, in timp ce tertii (creditorii sociali) au numai dreptul, conferit de art.61 al LSC, de a face opozitie la hotararile AGA. Acest din urma demers nu poate conduce la anularea unei hotarari AGA, ci numai la constatarea inopozabilitatii acesteia fata de creditorul petent, pana la plata creantei societatii.
Acest principiu a fost insa inlaturat prin Legea nr.161/2003. Legiuitorul, luind in considerare presiunile unor reprezentanti ai doctrinei, dar indeosebi exemplele evidente aduse de practica judiciara, a acceptat faptul ca exista posibilitatea ca nelegalitatea hotararii AGA sa aiba sursa in ignorarea anumitor dispozitii legale imperative, straine dreptului societatilor, apartinand, spre exemplu, dreptului fiscal sau dreptului privatizarii. Or, terti precum Statul roman, organele administratiei publice centrale sau locale ori alte institutii publice sunt cu prisosinta vizate de atari dispozitii legale, avand, prin urmare, interesul legitim de a pune in discutie insasi valabilitatea unei hotarari AGA, urmarind anularea ei.
Exemplu. In dreptul roman al privatizarii, Legea nr.99/1999, care a modificat OUG nr.88/1997, a prevazut majorarea de drept a capitalului societatilor comerciale care au obtinut certificate care atesta dreptul de proprietate asupra terenurilor aflate in patrimoniul lor, cu valoarea terenurilor pentru care s-au eliberat certificatele, si care urmeaza sa fie considerata drept aport in natura al Statului la capitalul social, determinand emisiunea de noi actiuni al caror titular este Autoritatea pentru Privatizare (APAPS). Presa a semnalat situatii in care actionarii au ignorat aceste dispozitii legale si au atribuit alta destinatie actiunilor nou emise. APAPS, in temeiul art. 3228-3229 din OUG nr.88/1997 modificata, a formulat cu succes actiuni in anularea hotararilor adunarilor generale care nu au respectat dispozitiile art. 322, in ciuda calitatii sale de veritabil tert.
De aceea, art.131 LSC a fost modificat in sensul ca atunci cand se invoca motive de nulitate absoluta, dreptul la actiune este imprescriptibil, iar cererea poate fi formulata de orice persoana interesata.
In aceste conditii, de lege lata persista principiul potrivit caruia au forta obligatorie numai hotararile adoptate in conformitate cu legea si actul constitutiv al societatii. Prin urmare, actiunea in anulare trebuie sa intruneasca una dintre urmatoarele conditii de admisibilitate: a) decizia AGA contravine unei dispozitii legale imperative, prevazute in orice act normativ din dreptul pozitiv roman, de natura societara sau extrasocietara; b) decizia AGA contravine unei prevederi legale dispozitive/supletive din legea societatilor comerciale si legislatia cu incidenta in aceasta materie, iar actul constitutiv al societatii nu prevede vreo clauza derogatorie; c) decizia este contrara actului constitutiv, nerespectand anumite clauze statutare (cu conditia ca dispozitiile respective din statut sau contractul de societate sa nu fie invalidate pe motiv de incalcare a unei norme legale imperative)
In schimb, legiuitorul dedubleaza regimul juridic al actiunii in anularea hotararilor AGA, dupa cum urmeaza: a) daca se invoca motive de nulitate relativa a hotararii, calitatea procesuala activa o pot avea numai persoanele care au calitatea de actionar (la ce moment?), iar termenul de prescriptie al actiunii este de 15 zile de la data publicarii in M.Of. a hotararii (pentru SA), respectiv de la data la care asociatul aluat cunostinta de hotararea atacata (pentru SRL); b) daca se invoca motive de nulitate absoluta a hotararii, calitatea procesuala activa poate apartine oricarei persoane care poate justifica un interes real, actual si legitim in anularea hotararii si respectarea dispozitiilor legale imperative, actiunea fiind imprescriptibila.




Distinctia are o deosebita importanta practica. Pe de o parte, daca pana in prezent, dupa 12 ani de aplicare a LSC, era suficient sa se aprecieze natura imperativa a dispozitiilor legale incalcate, pentru ca decizia sa fie lipsita de efecte juridice, de acum inainte este obligatoriu apelul la teoria nulitatilor din dreptul comun, urmand ca instanta sa stabileasca natura nulitatii determinate de incalcarea normelor legale in procedura adunarilor asociatilor. Or, daca se adopta drept criteriu de distinctie intre nulitati, natura interesului protejat de normele legale incalcate, dreptul societatilor risca sa fie aplicat neunitar, crescand rolul aprecierii judecatorului, dar si al pledoariei convingatoare a avocatilor. Mai mult, se poate anticipa ca noul regim juridic va afecta securitatea dinamica a circuitului comercial, din doua puncte de vedere. In primul rand, aprecierea naturii nulitatii nu este atributul suveran al instantei de fond, ci, din contra, tine de competenta reala a instantelor de control judiciar, find o problema stricta de drept. In al doilea rand, imprescriptibilitatea dreptului la actiune risca in mod evident sa repuna in discutie in mod foarte inoportun si ineficient, valabilitatea si eficacitatea unui act juridic care deja si-a produs, de mult timp, efectele in circuitul juridic comercial.

Sectiunea 1
Cauzele de nulitate a hotararilor adunarii generale

Sursa principala a nulitatilor in legatura cu activitatea adunarilor generale este legea societatilor comerciale. Exista, cu alte cuvinte, o ordine publica societara. In legatura cu aceasta, se pot formula mai multe observatii.
In primul rand, determinarea imperativitatii legale este dificila. Sunt lesne de stabilit normele imperative explicite, dotate cu nulitati exprese. Din pacate, exista o categorie extrem de restransa de prevederi ale Legii nr.31/1990, in care este mentionat ca nerespectarea textului atrage nulitatea actului, in aplicarea principiului « pas de nullité sans texte ». Cele doua cazuri, care privesc exercitarea dreptului de vot, sunt urmatoarele:
- art.27 care, in teza a doua, arata ca orice conventie privind exercitarea intr-un anumit fel a dreptului de vot este nula ;
- art.124 al.5 prevede ca administratorii si functionarii societatii nu pot reprezenta pe actionari, sub sanctiunea nulitatii hotararii, daca, fara votul acestora, nu s-ar fi obtinut majoritatea ceruta.
Asadar nulitatile virtuale in materie societara constituie principiul. De aceea, pasul primordial este determinarea notiunii de imperativitate, purtatoare a ordinii publice.
Intr-o prima conceptie, ce are in vedere finalitatea imperativului, acesta exprima si impune un ordin de a face sau a se abtine de la ceva (dictionarul Petit Robert, ed.1996, p.966). Intr-o alta conceptie, care priveste notiunea potrivit functiei sale si este in mod curent admisa drept fiind cea mai juridica, o norma este imperativa cand este inspirata de consideratiuni de interes general, a carui protectie s-ar compromite daca initiativele individuale ar putea sa impiedice aplicarea legii ori sa-i deroge . In fine, promotorii celei de-a treia abordari sustin, din ratiuni pragmatice, ca este imperativa orice dispozitie in legatura cu care se poate deduce, in mod rational, ca legiuitorul o considera importanta si obligatorie pentru derularea corecta raporturilor juridice reglementate in actul normativ . Cele trei conceptii se pot imbina, prin luarea in considerare a principiilor fundamentale ale dreptului societatilor comerciale si prin sesizarea intentiei concrete a legiuitorului.
In orice caz, dupa ce se determina natura imperativa a dispozitiei legale, constatandu-se ca aceasta face parte din ordinea publica, trebuie sa se aprecieze, in fiecare situatie in parte, daca este vorba despre o ordine publica de directie sau, din contra, de o ordine publica de protectie. In primul caz, se considera ca legiuitorul doreste pur si simplu sa dirijeze raportul juridic intr-un anume sens sau in anume conditii, fara a se putea stabili ca se protejeaza in concret vreun anumit interes. Este evident ca incalcarea unei astfel de norme conduce la nulitatea absoluta. Exemplu _____. In cel de-al doilea caz, trebuie stabilita natura interesului protejat. Daca se poate deduce ca legiuitorul, prin norma respectiva, ii protejeaza pe asociati/actionari, incalcarea normei imperative conduce la nulitate relativa. In schimb, daca ordinea publica protejeaza un interes general, care excede partilor, incalcarea acesteia determina nulitatea absoluta.
In fine, procedura AGA poate incalca si norme interpretate ca fiind dispozitive. Atunci, trebuie studiat daca actul constitutiv al societatii are prevazute clauze derogatorii. In caz contrar, norma se considera incalcata, insa sanctiunea nu poate fi decat nulitatea relativa, cu toate consecintele juridice respective.

Ordinea publica societara referitoare la adunarile generale ale asociatilor sau actionarilor, ca limita a legalitatii hotararilor, dar si a libertatii contractuale in materie, se constituie in jurul unor norme care privesc procedura organizarii adunarii generale (§1), obiectul dezbaterilor (§2), precum si exercitarea dreptului de vot (§3).

&1. In ce priveste procedura organizarii A.G.A., sediul materiei se gaseste in principal in dispozitiile art.117 si urm. din Legea nr.31/1990, referitoare la societatile pe actiuni si, in subsidiar, in art.186 si urm., privitoare la societatile cu raspundere limitata, toate avand un caracter imperativ.



Formalitatile legale de convocare la AGA sunt incalcate, spre exemplu, in urmatoarele situatii: (a) convocarea nu este facuta de persoanele indreptatite, care sunt adminsitratorii, cenzorii sau asociatii detinand 25% din capital, respectiv actionarii detinand 10 din capital, care solicita administratorului convocarea sau obtin o ordonanta presedintiala de convocare -; in orice caz, un asociat nu poate dispune el insusi convocarea !!! ; (b) convocatorul nu a fost publicat in M.Of. sau nu s-au trimis scrisori recomandate asociatilor cu raspundere limitata, ori convocatorul s-a publicat sau trimis tardiv, nerespectandu-se termenul legal sau statutar; (c) convocarea nu cuprinde locul si data tinerii adunarii, cu mentionarea explicita a ordinii de zi, iar, in cazul in care se urmareste modificarea actului constitutiv, in convocare nu apare textul integral al propunerilor de modificare; (d) sedinta s-a tinut in alt loc sau la alta data decat cele comunicate; (e) administratorii nu si-au indeplinit obligatia de a pune la dispozitia actionarilor documentele relative la proiectele de hotarari -art.173, 179.
Normele referitoare la organizarea AGA sunt imperative, fiind in principal norme care tind la asigurarea exercitarii in cunostinta de cauza a dreptului de vot al asociatilor. De aceea, incalcarea acestor norme atrage in principiu nulitatea relativa a hotararii astfel adoptate. Cu toate acestea, daca nu s-a realizat deloc formalitatea convocarii, se poate spune ca nu mai vorbim de vicierea consimtamantului,ci de inexistenta consimtamantuluit al asociatilor, deci sanciunea corecta ar fi nulitatea absoluta.

&2. In ceea ce priveste desfasurarea sedintei, sunt, spre exemplu, de natura a atrage nulitatea hotararilor urmatoarele situatii: a) Neindicarea sau indicarea incorecta a datei de referinta pentru participarea la dezbateri. Art.122, al.2 si 3, al legii societatilor comerciale instituie in sarcina administratiei obligatia de stabilire a unei date, anterioare cu cel mult 60 de zile datei de tinere a adunarii convocata pentru prima oara, prin raportare la care urmeaza sa se stabileasca actionarii indreptatiti sa participe la adunare si sa-si exercite drepturile de vot, precum si sa incaseze dividendele a caror distribuire ar face obiectul adunarii. In lipsa indicarii in convocator a datei de referinta, pe de o parte nu se pot identifica titularii de actiuni nominative carora trebuie sa li se trimita notificarea, daca aceasta este modalitatea de instiintare a actionarilor sau asociatilor despre tinerea adunarii si, pe de alta parte, este imposibila stabilirea unei ordini, a unor criterii in baza carora sa se determine care actionari au dreptul sa participe la adunare si eventual sa ridice dividende, avand in vedere aptitudinea de circulatie a titlurilor, intre momentul convocarii si acela al adunarii. b) Nerespectarea procedurii legale a sedintei adunarii generale. Adunarea generala este un organ. Aceasta inseamna ca activitatea ei este ordonata, structurata, presupunand implicarea unor persoane care sa asigure atat derularea sedintei si adoptarea hotararilor in mod organizat, disciplinat, cat si exprimarea libera a opiniilor actionarilor, in vederea unei exprimari clare a consimtamantului acestora asupra problemelor din ordinea de zi. Conform art.128, adunarea se deschide de catre presedintele consiliului de administratie sau administratorul unic, ori a acelui functionar societar care ii tine locul. Adunarea alege unul pana la trei secretari, cu sarcinile principale de a intocmi listele de prezenta, de a verifica cvorumul si de a redacta procesul-verbal, de a-l semna si de a raspunde pentru corectitudinea continutului sau.
Procesul verbal este principalul mijloc de proba al indeplinirii procedurii legale si statutare de organizare a sedintei organului deliberativ. Intregul mers al sedintei adunarii se consemneaza in acest inscris, care trebuie semnat de presedinte si de secretar (art.130 al.1). Regimul procesului-verbal este asemenator cu al unui titlu de credit. Intr-adevar, procesul-verbal „incorporeaza” dezbaterile si hotararea, dupa cum o cambie incorporeaza dreptul de creanta. Pe de o parte, in lipsa unui proces verbal al sedintei, hotararea este nula absolut sau, mai corect, inexistenta . Pe de alta parte, daca procesul-verbal nu intruneste conditiile (de validitate) prevazute de art.130, hotararile adoptate de organul statutar sunt nule relativ. Intr-adevar, in principiu, nulitatea derivata din nerespectarea procedurii sedintei este relativa, intrucat se poate considera ca legiuitorul a instituit procedura dezbaterilor in vederea protejarii interesului actionarilor de adoptare a unei decizii in mod rcorect si oganizat (discutabil: se poate considera ca este vorba, pur si simplu, despre norme de procedura, si atunci nulitatea ar fi una absoluta ?).

&3. In privinta regulilor de cvorum si majoritate, nerespectarea acestora este sanctinata cu nulitatea relativa a hotararii. Legiuitorul impus anumite praguri de cvorum sau majoritate pentru a garanta caracterul democratic al vietii societare, incercand sa conditioneze formarea vointei juridice a societatii de intrunirea unei anumite reprezentativitati. Pe de alta parte, Legea nr.161/2003 a transformat aceste dispozitii in norme dispozitive, majoritatea sau cvorumul fiind prevazute de lege in conditiile in care actul constitutiv nu dispune altfel.
§4. Obiectul adunarilor generale marcheaza trecerea de la imperativitatea societara, la ordinea publica extra-societara. Cea dntai am vazut ca se raporteaza indeosebi la aspecte procedurale, care conduc in principiu la nulitati relative. In schimb, cea de-a doua, se refera la problemele de fond care sunt discutate si stabilite prin hotararile AGA.



In primul rand, este important ca obiectul dezbaterilor determina natura adunarii (ordinara sau extraordinara), cu consecinte in ce priveste competentele derivate din statutul legal al organelor deliberatorii (A). Pe de alta parte, exista si nulitati intrinseci, de fond, ale hotararilor sociale, atunci cand acestea incalca orice norme de ordine publica existente in dreptul pozitiv (B).

A. Functionarea societatilor comerciale este construita pe principiul ierarhiei organelor sociale si al separatiei puterilor. Acest principiu deduce societatilor natura lor de institutie. Legea fixeaza in mod imperativ puterile si prerogativele organelor sociale, din doua ratiuni: (a)pentru a permite asigurarea unui echilibru intern destinat prevenirii abuzurilor in materie societara si garanteaza un anumit grad de eficacitate al functionarii societatilor si (b) pentru a conferi securitate si credibilitate tertilor care intra in legatura juridica cu o persoana fictiva. De aici, doua consecinte.
Daca anumite modificari ale regimului legal sunt operate pe cale conventionala, prin clauzele actului constitutiv, acestea pot fi valabile numai daca nu aduc atingere principiului ierarhizarii si separatiei organelor societare, din punctul de vedere al competentelor. Sunt asadar nule absolut clauzele statutare care permit transferul de atributii intre organele societare, atat dinspre adunarea generala inspre consiliul de administratie, cat si dinspre adunarea generala extraordinara inspre cea ordinara sau invers.
In al doilea rand, urmeaza sa fie considerate nule absolut, toate deciziile care prin continutul lor, ar incalca normele de competenta ale organelor sociale, astfel cum sunt stabilite in lege.
Incalcarea competentelor organelor statutare, ca si cauza de nulitate a hotararilor adunarii generale, nu trebuie confundata cu delegatia de putere, pe care adunarea generala extraordinara este indreptatita sa o confere consiliului de administratie in temeiul art.114 din legea societatilor comerciale.

B. Nulitati de fond sau intrinseci hotararii organului deliberativ.

Ordinea publica in materia adunarilor generale nu se limiteaza la normele legale referitoare la organizarea, desfasurarea si atributiile acestora. Valabilitatea actului juridic adoptat prin vointa actionarilor poate fi afectata si de continutul propriu-zis al hotararii. Datorita caracterului extensiv al formularii art. 131 al.2 din Legea nr.31/1990, intregul cadru legal al Romaniei are aptitudinea de a provoca nulitatea deciziei organului social. Alaturi de imperativitatea interna societara, ordinea publica extra-societara constituie asadar o sursa extrem de vasta a nulitatilor in materia activitatii A.G.A.

Se pot enumera, cu titlu exemplificativ, cateva dintre cauzele de nulitate de fond a caror sursa se afla in lezarile numeroaselor dispozitii imperative prevazute in Legea nr.31/1990:
- majorarea capitalului social prin aportul in munca al unor asociati (art.15 al.4) sau prin aportul in creante al noilor actionari (art.210 al.2); majorarea capitalului social prin aporturi in natura, in cazul societatilor detinute public (nulitate absoluta, afectati tertii);
- decizia societatii de a dobandi propriile actiuni, prin nerespectarea disp.art.103 si urm. din legea nr. 31/1990 (nulitate absoluta, afectati tertii);
- hotararea prin care s-ar conferi presedintelui consiliului de administratie dreptul de a numi si revoca pe ceilalti membri ai consiliului, prin nerespectarea competentei exclusive a adunarii generale, prevazute la art.134 al.3 (nulitate relativa);
- hotararea prin care o persoana este desemnata administrator pe viata, respectiv pe termen nedeterminat, incalcandu-se principiul caracterului esentialmente temporar si revocabil al functiei de administrator, instituit de art. 134 al.1 si al.5 (nulitate relativa);
- hotararea de majorare a capitalului social prin oferirea actiunilor spre subscriptie publica, fara respectarea dreptului de preferinta al actionarilor, instituit ca principiu de ordine publica in art. 211 si 212 din legea societatilor comerciale (nulitate relativa);
- emiterea de actiuni preferentiale fara drept de vot prin depasirea pragului maxim de o patrime din capitalul social (art.95) sau emiterea de actiuni cu o valoare nominala mai mica decat limita minima de 1.000 lei prevazuta de art.93 (nulitate absoluta);
- majorarea capitalului inainte ca actiunile aferente emisiunii anterioare sa fi fost integral platite de subscriitori (92 al.3) (nulitate absoluta, fictivitate capital social);

Hotararile adunarii generale se pot anula, in temeiul art. 131 din legea societatilor comerciale, si pentru motive ce tin de ordinea publica generala, alcatuita din totalitatea normelor imperative din dreptul pozitiv. Imperativitatea extra-societara care afecteaza deciziile sociale este imposibil de prezentat in mod exhaustiv. Ea poate fi insa circumscrisa la toate aspectele referitoare la elementele actului juridic al hotararii adunarii generale.
Spre exemplu, valabilitatea consimtamantului (exprimat prin exercitarea dreptului de vot) poate fi afectata de dol, dupa cum sensul votului poate fi impus chiar prin violenta morala exercitata asupra asociatului. Supraevaluarea dolosiva a unui bun adus ca aport in natura este, fara indoiala, alaturi d eprecedentele situatii, cauza de nulitate relativa (a contractului de societate sau) a deciziei asociatilor, dupa cum aportul formeaza sau majoreaza capitalul social.



De asemenea, nulitatea hotararii adunarii generale, ca act juridic, poate fi consecinta caracterului ilicit al obiectului sau cauzei acesteia. Spre exemplu, numeroase litigii au aparut in urma intrarii in vigoare a prevederilor legii nr.99/1999, prin care s-a modificat OUG nr. 88/1997 privind privatizarea societatilor comerciale cu capital de stat. Art. 322 legii nr.99 prevede majorarea de drept a capitalului social al societatilor comerciale carora li s-a eliberat certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor evidentiate in patrimoniu, cu valoarea terenurilor mentionate in certificat. Terenurile sunt considerate aport in natura al statului sau al unei unitati administrativ-teritoriale, dupa caz, actiunile emise in schimbul aportului urmand sa revina de drept institutiei publice implicate. In unele cazuri, societatile fusesera integral privatizate pana la data obtinerii certificatului, iar actionarii au decis majorarea capitalului social cu valoarea terenurilor, ignorand dispozitia de ordine publica referitoare la titularului aportului si omitand, prin urmare, sa emita actiuni suplimentare in favoarea APAPS. Astfel de hotarari sunt nule, prin aceea ca obiectul lor incalca prevederi de ordine publica extra-societara.

Sectiunea 2
Actiunea in anulare

§1. Calitatea procesuala activa

Art. 131 al.2 prevede ca hotararile pot fi atacate de „oricare dintre actionarii care nu au luat parte la adunare sau care au votat contra si au cerut sa se insereze aceasta in procesul verbal al adunarii”. Prin urmare, ca principiu, titularul actiunii in anulare trebuie sa detina calitatea de actionar. Dreptul de a solicita anularea deciziei sociale face parte dintre drepturile subiective pe care doctrina juridica le denumeste proprii, inerente calitatii de asociat sau actionar si care, avand valoare imperativa, nu poate fi eradicat prin clauze statutare si nici nu poate face obiectul unei renuntari anticipate din partea titularului.
Restrictiile legale referitoare la actionarii care pot avea calitatea procesuala activa se refera numai la actiunile in anulare propriu-zise. In aceste situatii, pastrarea dreptului de a ataca decizia adoptata este lasata la diligenta actionarului, care trebuie sa solicite secretarului adunarii sa insereze in procesul verbal votul sau negativ, altminteri considerandu-se ca nulitatea este acoperita.
In schimb, atunci cand se tinde la constatarea nulitatii absolute a hotararii sociale, se subantelege ca orice actionar, dupa cum orice perosna interesata, poate chema in judecata societatea.

§2. Procedura

Termenul de exercitare a dreptului la actiune este, conform art. 131 al.2 din Legea nr.31/1990, de 15 zile de la data publicarii hotararii in Monitorul Oficial al Romaniei. Termenul este de ordine publica, neputand face obiectul unei modificari pe calea clauzelor actului constitutiv . Termenul este, intr-adevar, extrem de scurt, lucru destul de greu de explicat prin dorinta legiuitorului de a reduce durata planarii incertitudinii asupra efectelor juridice ale hotararii, in contextul in care nulitatea deciziilor sociale urmeaza regimul nulitatii societatilor insesi, ceea ce inseamna ca hotararea, chiar anulata, continua sa-si produca efectele fata de tertii de buna-credinta, care nu cunosteau cauza de nulitate. In plus, actionarii sunt dezavantajati prin raportarea termenului la publicarea in Monitorul Oficial, a carui parte a IV-a este prea putin probabil sa fie lecturata de marea majoritate a investitorilor.
Insa, acest termen de prescriptie se raporteaza numai la actiunile fondate pe motive de nulitate relativa, celelalte (in constatatrea nulitatii absolute) fiind prevazute de lege ca imprescriptibile.

Judecarea cererii de anulare a hotararii este de competenta tribunalului unde isi are sediul (social) societatea, reclamantul fiind dator sa isi probeze calitatea de actionar, prin depunerea la grefa a cel putin unei actiuni, in cazul actiunilor emise in forma materiala, respectiv prin anexarea la cerere a unui extras din registrul independent al actionarilor, pentru actiunile emise prin inscriere in cont. Tribunalul judeca in camera de consiliu, optiune legislativa explicabila atat prin necesitatea mentinerii confidentialitatii informatiilor transmise in cadrul procedurii, cat si in scopul asigurarii celeritatii acesteia. Hotararea tribunalului este supusa recursului, insa din prevederile art.131 al.4 rezulta ca ea trebuie mentionata la registrul comertului si publicata in Monitorul Oficial, intrucat este definitiva din prima instanta.

Potrivit art. 132 al legii societatilor comerciale, o data cu intentarea actiunii in anulare, reclamantul poate cere presedintelui instantei competente sa solutioneze fondul, suspendarea executarii hotararii atacate. Suspendarea se obtine prin procedura speciala, urgenta si provizorie, a ordonantei presedintiale. Presedintele poate obliga solicitantul la depunerea unei cautiuni, optiune jurisdictionala care nu poate fi luata decat dupa un control sumar al motivelor de anulare invocate in cererea pe fond: presedintele nu trebuie sa ingreuneze sarcina actionarului diligent, interesat de functionarea societatii, decat in masura in care actele depuse la dosar si motivele de nulitate sunt indoielnice.


});

Colt dreapta
Creeaza cont
Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)




Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910



 
Copyright© 2005 - 2024 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite
Colt dreapta