1. Proprietate civila -; un drept real ce se exercita asupra bunurilor mancipii de catre un cetateam romansi era aparat prin actiuni in revendicare. Proprietatea civila confera titularului sau 3 atribute: m3e24eo
• UTENDI -; posibilitatea unui cetatean roman de a folosi bunul in conformitate cu destinatia sa.
• FRUENDI -; posibilitatea proprietarului de a culege fructele unui bun.
• ABUTENDI -; prerogativa de a dispune de bun; atribut de dispozitie.
Dreptul de proprietate -; stapanire exercitata asupra unui bun in conditiile legii.
Proprietatea civila -; initial comuna, obsteasca, apoi a aparut proprietatea privata.
Proprietate publica: sclavi, terenuri.

2. Proprietate pretoriana (proprietate bonitara)
Exceptia lucrului vandut si predat.

Pretorii au dat Actiunea publiciana -; se insera in formula fictiunea ca paratul, cumparatorul, in momentul in care a platit pretul a si uzucapat bunul.

3. Proprietate provinciala -; formata din terenurile neitalice provenite din cuceriri.

4. Proprietate peregrina
• Peregrinii aveau proprietatii recunoscute de dreptul gintilor.
• Conform dreptului civil proprietatea peregrina era un simplu fapt.
• In cazul peregrinilor propriu-zisi, proprietatea era recunoscuta ca drept conform normelor acelor cetati.
• Proprietatea peregrina dispare in momentul in care Caraca introduce cetatenia romana in intreg imperiul.