Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    
 
 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?



Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
 
despre:
 
Drepturile subiective
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 

S-a spus despre dreptul subiectiv ca este fie o putere conferita persoanelor de lege sau contract, fie ca o posibilitate garantata de lege in virtutea careia acea persoana poate sa aiba o conduita sau poate sa ceara altuia sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva. l2u7uf
Doctrinar, drepturile subiective au fost clasificate in mai multe categorii. Intr-o prima clasificare se face distinctia intre drepturile absolute si drepturile relative, avandu-se drept criteriu gradul de opozabilitate a diferitelor drepturi subiective.
Drepturile absolute -; Sunt acelea care pot fi opuse oricaror persoane in sensul ca toate celelalte persoane au indatorirea generala de a se abtine de la savarsirea oricarei actiuni prin care s-ar aduce atingere drepturilor subiective.
Drepturile relative -; Pot fi opuse doar unor persoane determinate, in sensul ca ele genereaza obligatia corelativa doar pentru o persoana sau persoane determinate.
Aceasta clasificare a fost obiectata in literatura de specialitate pe considerentul ca orice drept subiectiv se impune respectului tuturor celorlalte persoane care sunt datori sa nu faca nimic de natura sa stanjeneasca exercitiul dreptului subiectiv de catre titularul sau.
S-a aratat ca este adevarat ca vanzatorul unui bun nu poate cere decat cumparatorului sa-i plateasca pretul, dar este la fel de adevarat ca nici o persoana nu poate face ceva sa-l impiedice pe vanzator sa exercite acest drept. De aceea s-a apreciat ca drepturile absolute se distinge de drepturile reale prin modul in care ele pot fi exercitate; aceasta deoarece un drept absolut poate fi exercitat direct, nemijlocit, de catre titularul sau, pe cand un drept real poate fi exercitat doar daca se observa si concursul unei alte persoane.
In categoria drepturilor cu exercitare directa s-a concurat o categorie speciala de drepturi subiective, care a existat din totdeauna, dar care nu a fost semnalata: categoria drepturilor potestative.
Aceste drepturi se caracterizeaza, in principal, fiind aceea ca nu au ca obiect un bun (ca drepturi reale) si nici o prestatie (drept de creanta) ce au ca obiect o situatie juridica asupra careia titularul drepturilor poate sa intervina unilateral fie pe calea unui act juridic unilateral, fie pe calea unei actiuni in justitie.
Pe de alta parte intre titularul dreptului potestativ si persoana implicata in situatia juridica care formeaza obiectul dreptului exista o legatura caracterizata prin supunere, in sensul ca aceste persoane nu se pot opune in calea exercitarii dreptului potestativ. Asa de pilda, intra in categoria drepturilor potestative dreptul de optiune succesorala, dreptul de a accepta sau de a renunta la o mostenire, dreptul de a denunta unilateral un contract, dreptul de preemtiune (dreptul de a fi preferat fata de altii in cazul in care se vinde un teren).

Drepturile patrimoniale si drepturile nepatrimoniale
Drepturile patrimoniale -; Acelea care au un continut care poate fi evaluat si exprimat in bani.
Drepturile nepatrimoniale (extrapatrimoniale) -; Acelea care au un continut ce nu poate fi evaluat si exprimat in bani.
Distanta dintre aceste doua categorii de drepturi prezinta utilitate practica din mai multe puncte de vedere. a) Drepturile patrimoniale pot fi exercitate, de regula, atat personal cat si prin reprezentant, in timp ce drepturile nepatrimoniale pot fi exercitate, de regula, doar personal si numai exceptional prin reprezentant. b) Drepturile patrimoniale sunt, de regula, transmisibile (cesibile), in timp ce drepturile nepatrimoniale sunt incesibile (netransmisibile). c) Actiunea in justitie prin care se apara sau se valorifica drepturile patrimoniale sunt prescriptibile extinctiv, adica se sting daca nu au fost exercitate in termenul prevazut de lege, in vreme ce actiunile care valorifica drepturile patrimoniale sunt, de regula, imprescriptibile si, doar prin exceptie, prescriptibile.
Consecintele care rezulta din incalcarea unor drepturi difera dupa cum acestea sunt patrimoniale ori nepatrimoniale, la fel cum difera si mijloacele juridice prin care se inlatura aceste consecinte. Astfel, atunci cand unei persoane i s-a incalcat un drept patrimonial, consecinta acestei incalcari este, invariabil, o paguba de natura patrimoniala, iar mijloacele juridice prin care se inlatura aceasta consecinta este obligarea autorului faptei ce a cauzat acest prejudiciu la repararea lui fie in natura, fie prin echivalent banesc (despagubiri banesti).
In cazul incalcarii unor drepturi personale nepatrimoniale consecintele pot fi atat de natura nepatrimoniala, cat si de natura patrimoniala si tot astfel sunt si mijloacele juridice prin care se incearca inlaturarea acestei consecinte.
Mai intai, potrivit art. 54, Decretul nr. 31/1954: “Cel caruia i-a fost incalcat un drept personal nepatrimonial poate cere instantei sa dispuna incetarea savarsirii faptei care a adus atingere drepturilor personale napatrimoniale”.
Totodata, cel caruia i s-au incalcat asemenea drepturi poate cere instantei sa oblige pe autorul faptei care a incalcat drepturile sa indeplineasca orice masuri socotite necesare de catre instanta spre a ajunge la restabilirea dreptului atins, iar, potrivit art. 55: “Daca autorul incalcarii nu indeplineste in termen stabilit prin hotarare faptele destinate sa restabileasca dreptul incalcat, instanta de judecata va putea sa-l oblige la plata in folosul statului a unei amenzi pentru fiecare zi de intarziere”.
Tinand seama de aceasta dispozitie, inlaturarea consecintelor incalcarii unui drept nepatrimonial se face, de regula, prin mijloace specifice nepatrimoniale. Atunci cand incalcarile unui drept personal nepatrimonial are consecinte patrimoniale, autorul incalcarii poate fi obligat la plata unor despagubiri banesti menite sa inlature aceste consecinte patrimoniale care constau intr-o paguba.
De pilda, daca unei persoane ii este atins dreptul la sanatate sau integritate corporala, iar restabilirea acestora presupune anumite cheltuieli, autorul incalcarii poate fi obligat sa le suporte. Daca vatamarea integritatii corporale cauzeaza o diminuare a capacitatii de munca si, in mod corespunzator, o diminuare a castigului din munca, autorul incalcarii poate fi obligat sa suporte diferenta dintre castigul realizat anterior si castigul actual.
Incalcarea unui drept personal nepatrimonial poate justifica acordarea de daune morale, care se concretizeaza in niste sume de bani platite cu acelasi titlu. Denumirea de daune este improprie in acest caz, deoarece notiunea de dauna este sinonima cu cea de despagubire, iar despagubirea este un echivalent banesc al unui prejudiciu patrimonial. Daunele morale nu se acorda ca un echivalent banesc al vreunui prejudiciu patrimonial.
Se spune ca daunele morale sunt niste compensatii banesti cu caracter subsidiar, menite sa permita celui vatamat intr-un drept nepatrimonial sa inlature neajunsurile rezultate din incalcarile acelui drept, neajunsuri care pot consta in limitarea posibilitatilor de integrare familiara si sociala a celui in cauza.

Drepturile patrimoniale a) Drepturi de creanta -; Acelea care confera titularilor lor indreptatirea de a cere unei alte persoane sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva. b) Drepturi reale -; Acelea care confera titularului lor posibilitatea de a exercita in mod direct o seama de atributii cu privire la un bun.
Drepturile reale au ca obiect un bun, iar drepturile de creanta au ca obiect o prestatie, care se refera la un bun.
Drepturile reale sunt limitate la numar, ele putand fi constituite doar in masura in care legea le admite in mod expres, in timp ce dreptul de creanta, denumite si drepturi personale sunt nelimitate la numar, ele fiind rezultatul vointei partilor exprimate in contracte.
In limita libertatii contractuale, partile pot sa constituie orice drept de creanta, cu orice continut.
Drepturile reale principale -; Cuprind drepturile de proprietate si o serie de alte drepturi reale constituite in folosul altor persoane decat proprietarul.
Drepturile reale accesorii -; Cum sunt ipoteca si gajul sunt denumite accesorii, deoarece nu au o existenta de sine statatoare, rostul lor fiind acela de a insoti intodeauna si de a garanta drepturile de creanta.

 
 
Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)


 
Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright 2005 - 2014| Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite