Norma juridica - reprezinta acea relatie de conduita prescrisa de organele abilitate si care in caz de nerespectare atrage interventia fortei coercitive a statului.

Trasaturile normelor juridice l9i11io
1. Caracterul general si impersonal:
- Toata lumea trebuie sa se supuna normei (Presedintele statului, procurorul general, presedintele Curtii Constitutionale).
- Stabileste o conduita etalon.
2. Caracterul volitiv:
- Vointa pe care cei abilitati pot sa o exprime in continutul acestei norme, nu poate sa aiba un caracter aleatoriu.
- Trebuie sa tina cont de realitate: societatea, politica din societatea respectiva, de necesitatile reale ale acelei societati si de legitatile obiective ale naturii si societatii.
3. In anumite situatii pot crea sau determina aparitia unor raporturi sau relatii sociale care nu ar aparea altfel in sfera relatiilor sociale.
4. In anumite situatii, desi au caracter volitiv, unele norme juridice pot sa prevada si sa reglementeze aparitia (nasterea), modificarea sau stingerea unor raporturi sau efecte juridice care sunt consecinta unor evenimente ce se produc in mod obiectiv.
5. In viata practica, normele juridice se pot realiza numai trecand prin constiinta oamenilor si produce efecte juridice numai fata de persoanele cu capacitate juridica, adica numai in raport de persoanele cu discernamant (cele care au constiinta, ratiunea si vointa neafectate sau viciate).
6. Au caracter general-obligatoriu.
7. Normele juridice au o aplicabilitate imediata, directa, continua si neconditionata.
8. Normele juridice reglementeaza in esenta lor raporturile de alteritate in care subiectii acestora sunt numai oameni, persoane fizice si juridice.

STRUCTURA NORMEI JURIDICE

1. Perspectiva logico-juridica (interna)
2. Perspectiva tehnico-juridica (externa)

1. Acele elemente care sunt prezente in existenta normei juridice.
2. Modul in care leguitorul intelege sa structureze, redacteze norma juridica.
Perspectiva logico-juridica cuprinde trei elemente: a) Ipoteza - formuleaza imprejurarile sau conditiile conduitei sau faptei supuse normarii. b) Dispozitia - formuleaza conduita celor carora li se adreseaza; dispozitia e cel mai important element. c) Sanctiunea - reprezinta consecinta nerespectarii dispozitiei in ipoteza data.

a) Ipoteza
Determinata - simpla (o singura conditie)
- multipla (complexa: leguitorul, fie formuleaza mai multe conduite care trebuie intrunite cumulativ sau una dintre ele)
Subinteleasa - Nu e prezenta nici o conditie.
Ipotezele determinate circumstantiaza conduita supusa acelei regelmentari, unele ipostaze constituind circumstante atenuante sau agravante. b) Dispozitia - element care stabileste conduita.
1) Onerative - impun (obliga) o anumita conduita.
2) Prohibitive - interzic savarsirea anumitor fapte, conduite.
Dispozitiile 1 si 2 se mai numesc si imperative, pentru ca respectarea lor este obligatorie, in caz contrar aplicandu-se sanctiuni.
3) Permisive - permit persoanelor sa aleaga conduita pe care o doresc.
4) Supletive - (varianta a dispozitiei 3) leguitorul le lasa la latitudinea persoanelor sa ia o hotarare, dar daca acestea nu se inteleg, organul in drept va lua o decizie pentru ei.
5) De recomandare - leguitorul recomanda o anumita conduita care nu e neaparat obligatorie.

Dupa gradul de generalitate avem trei tipuri de dispozitii: a) generale b) speciale c) de exceptie

3) Sanctiunea
Dupa natura normei juridice incalcate:
1. Sanctiuni penale - se aplica in cazul savarsirii de infractiuni si sunt prevazute in articolul 53 al codului penal.
Exista trei tipuri de sanctiuni penale:
A. Principale:
- detentiunea pe viata
- inchisoarea (intre 15 zile si 30 de ani)
- amenda penala (intre 100.000 si 50.000.000 lei)
B. Complimentare:
- interzicerea unor drepturi (intre 1 si 10 ani)
- degradarea militara
C. Accesorii:
- interzicerea unor drepturi anume prevazute de lege, pe perioada cat condamnatul este obligat sa execute pedeapsa cu inchisoarea prin privare de libertate (situatiile in care hotarartea judecatoreasca este definitiva)

2. Sanctiuni administrative (contracentionale)
- se aplica in cazul savarsirii de contraventii.
- Amenda (pedeapsa principala) - care, potrivit legii, poate fi transformata fie in munca in folosul comunitatii, fie in inchisoare contraventionala.
(Contraventiile nu sunt trecute in cazier!)

3. Sanctiuni civile
- se aplica, de regula, pentru delicte in urma carora cel care, printr-o asemenea fapta cauzeaza un prejudiciu altei persoane, va fi obligat sa o despagubeasca pe aceasta din urma.

4. Sanctiunea disciplinara
- poate fi aplicata celor care savarsesc abateri disciplinare si care sunt angajati cu contract de munca in unitatea respectiva.
- Art. 100 / Codul Muncii
Mustrare, avertisment, diminuarea salariului cu un procent de 5-10% (pe o perioada de 1 pana la 3 luni), retrogadarea in functie, desfacerea disciplinara a contractului de munca.
- sanctiuni care se aplica asupra actelor care au fost incheiate cu nerespectarea conditiilor de fond sau de forma.
- rezilierea contractelor.

Dupa gradul de determinare:
1. Sanctiuni absolut determinate
2. Sanctiuni relativ determinate
- leguitorul prevede un minim si un maxim de pedeapsa prin care organul de cercetare urmeaza sa stabileasca cuantumul exact al pedepsei.
3. Sanctiuni alternative
- leguitorul stabileste doua sau mai multe sanctiuni dintre care organul de aplicare urmeaza sa aleaga una care sa o aplice autorului faptei ilicite.

4. Sanctiuni cumulative
- leguitorul stabileste doua sau mai multe sanctiuni care urmeaza sa se aplice in mod obligatoriu pentru savarsirea aceleiasi fapte.

Clasificarea normelor juridice
Aceasta se poate face in functie de:
- domeniul de reglementare
- metoda de reglementare folosita de leguitor la elaborarea normelor
- calitatea organului emitent si de forma ce o imbraca actul normativ
- continutul relational pe care il stabileste sau il reglementeaza acea norma
- caracterul sau natura dispozitiilor sau a sanctiunilor etc.
Dintre cele mai des intalnite clasificari ale normelor juridice putem aminti:
1. Dupa criteriul ramurii de Drept sau al domeniului supus reglementarii, avem:
- norme constitutionale
- norme penale
- norme civile
- norme comerciale
- norme financiare
- norme administrative
2. Dupa criteriul fortei juridice a actului normativ in care sunt cuprinse, adica al ierarhiei si formelor actului normativ ca izvor de drept:
- norme legi
- norme decrete
- norme hotarari
- norme ordine
- norme instructiuni
- norme regulamente
- norme ordonante
3. Dupa criteriul sferei de aplicare si al gradului de generalitate, avem: a) Norme generale - cele care au sfera de generalitate cea mai mare si se aplica la un intreg domeniu sau ramura a dreptului constituind ceea ce se intelege prin drept comun al acelor domenii sau ramuri. b) Norme speciale - cele care au o sfera de generalitate si de aplicabilitate mai restransa, pentru raporturi determinate din sfera acelui domeniu sau ramuri.
Mai sunt numite speciale si actele normative care intervin ulterior in reglementarea acelei categorii de raporturi. Normele speciale sunt de stricta interpretare si aplicabilitate. c) Normele de exceptie - completeaza normele generale sau speciale prin derogare de la prevederile acestora.

4. Dupa criteriul structurii logice si al tehnicii juridice de redactare:
- norme complete - dupa cum cuprind sau nu, in
- norme incomplete - continutul lor, in mod cumulativ, cele trei elemente (ipoteza, dispozitie, sanctiune)
La randul lor, normele incomplete pot fi: a) Normele de trimitere - sunt cele care isi completeaza structura cu elementele normelor la care fac trimitere si care pot fi regasite fie in acelasi act normativ, fie in alte acte normative ale dreptului pozitiv. b) Normele in alb - sunt cele care isi vor completa structura cu prevederi din acte normative care urmeaza sa fie adoptate in completarea lor.

5. Dupa modul de reglementare a conduitei sau a naturii ori caracterului conduitei, adica dupa tipul de dispozitie pe care il contin, normele juridice se pot clasifica in:
- norme onerative
- norme prohibitive
- norme permisive
- norme de recomandare
- norme de stimulare

6. Dupa criteriul continutului lor de referinta, avem: a) Norme de tip conduita (prescriptive)
- reprezinta categoria cea mai larg raspandita si continutul de referinta il constituie conduita prescrisa celor carora li se adreseaza drepturile si obligatiile subiectilor umani in diferite raporturi juridice.

b) Normele principii
- constituie normele care consacra, proclama, enunta anumite scopuri, idealuri, principii, valori etc., in functie de care toate celelalte categorii de norme care intra sub incidenta lor de referinta isi vor stabili reglementarile in limitele prevederilor acestor norme-principii care au rolul de a stabili sau oferi cadrul juridic general in care se inscriu celelalte norme. c) Normele definitii
- descriu, definesc sau confera cu caracter obligatoriu, un anumit inteles sau sens unor lucruri, fapte, fenomene sau termeni ai limbajului juridic. d) Normele organizatorice
- se refera, de regula, la organizarea si functionarea unor institutii de stat.
- sunt cuprinse in organismele si functionarea Curtii Constitutionale, Curtii de Conturi, a institutilor judecatoresti.