Are doua semnificatii: p3t22tq
1) Desemneaza procedura speciala contencioasa in cadrul careia se urmareste obtinerea rapida, in cazuri urgente, a unei hotarari judecatoresti provizorii.
2) Desemneaza chiar hotararea pe care o da instanta in cadrul unei asemenea proceduri.

Istoric
A fost consacrata pretorian (adica in practica judiciara a anului 1685). In Romania, ea este pentru prima data consacrata explicit prin dispozitiile Codului de procedura civila din 1900. Actualmente, e reglementata prin dispozitiile art. 581-582, C.pr.civ. Exista doua conditii minime ale existentei ordonantei presedintiale:
1) Urgenta -; Chiar art. 581, C.pr.civ. ne ofera, exemplificativ, cateva situatii de urgenta: a) Pericolul pierderii unui drept; b) Prevenirea unui prejudiciu care nu s-ar mai putea repara; c) Inlaturarea unor piedici din procedura executarii silite;
Pot opera si orice alte situatii de urgenta, daca sunt aratate si daca instanta le va retine.
2) Neabordarea fondului -; Pe aceasta cale nu se trateaza litigiul in fond, ci doar sunt adoptate unele masuri provizorii si urgente (Ex: Proces de divort -; Pana la rezolva-rea in fond, se solicita instantei ca printr-o ordonanta presedintiala sa se dispuna incredintarea copiilor si pensia de intretinere).
Masurile provizorii:
Pot fi schimbate si inainte sa inceapa fondul daca se schimba conditiile de fapt.
Aceste masuri, luate printr-o ordonanta presedintiala, pot deveni masuri defi-nitive, atunci cand partea a introdus cererea, iar apoi nu a mai introdus cererea prin-cipala si nici adversarul nu face nici o cerere.
Trasaturile ordonantei presedintiale:
1. Este o procedura contencioasa si speciala, care poate fi deschisa anterior unei cereri de chemare in judecata sau concomitent cu rezolvarea unei cereri princi-pale de chemare in judecata.
2. Este o procedura rapida, fapt care rezulta din urmatoarele:
- Instanta poate da ordonanta cu sau fara citarea partilor;
- In principiu, ordonanta trebuie pronuntata deindata, iar daca se amana pro-nuntarea, amanarea nu poate fi mai mare de 24 de ore;
- Ordonanta trebuie sa fie motivata in cel mult 48 de ore;
- Ordonanta este executorie prin ea insasi, fara cerinta unei somatii prealabile, ca in cazul punerii in executare a hotararii judecatoresti;
- Ordonanta este susceptibila de atac direct cu recurs intr-un termen de maxim 5 zile, termen ce incepe sa curga, dupa caz, de la pronuntarea hotararii (daca partile au fost citate) si de la comunicarea hotararii (daca ele nu au fost citate).
3. Ordonanta cuprinde masuri vremelnice (rebus sic stactibus), adica atata timp cat imprejurarile avute in vedere la emiterea ei au ramas neschimbate. Daca aceste imprejurari se schimba, partea poate cere o noua ordonanta presedintiala prin care sa se modifice prima ordonanta presedintiala sau, daca prima data a fost respin-sa emiterea ordonantei presedintiale, se poate cere din nou emiterea acesteia.
4. Ordonanta nu e inzestrata cu autoritate de lucru judecat, pentru ca prin ordonanta nu se transeaza fondul litigiului, dar ordonanta se bucura de stabilitate cat timp imprejurarile care au justificat emiterea ei au ramas neschimbate.
5. In principiu, ordonanta presedintiala e admisibila in orice domeniu, in orice raport juridic. Ea nu este, totusi, admisibila in unele situatii din contencios adminis-trativ, deoarece art. 9 din Legea 29/1990 da dreptul partii sa solicite instantei sus-pendarea executarii pedepsei.

Procedura emiterii ordonantei presedintiale
Are ca elemente definitorii urmatoarele caracteristici:
1. Partea care solicita ordonanta presedintiala trebuie sa faca o cerere in care sa arate si sa motiveze cel putin urmatoarele: urgenta, apatenta dreptului, masurile concrete pe care le solicita.
2. Competenta in materie de ordonante presedintiale revine, dupa caz, fie ins-tantei care a fost deja investita cu o cerere principala de chemare in judecata, fie ins-tantei care ar fi putut sa fie investita cu o asemenea cerere si era competenta sa o rezolve.
3. Intrucat in procedura ordonantei presedintiale nu se abordeaza fondul liti-giului, nu sunt admisibile urmatoarele cereri de interventie fortata a unui tert in pro-cesul civil:
- Chemarea in judecata a unei alte persoane;
- Chemarea in garantie;
- Aratarea titularului dreptului;
In schimb, sunt posibile formele de interventie voluntara a unui tert, princi-pala sau accesorie, insa in limitele unei ordonante presedintiale, fara abordarea fondului (Ex: Prin ordonanta presedintiala se cere incredintarea copiilor minori si pensia de intretinere, iar interventia voluntara este facuta de bunici, dar doar referitor la incredintarea copiilor minori).
Respectarea limitelor ordonantei presedintiale -; Se poate face si o cerere re-conventionala.
4. Instanta va aprecia urgenta si oportunitatea masurilor la momentul statuarii, cand cererea de ordonanta a fost facuta, pentru ca este posibil ca intre timp impre-jurarile sa se fi schimbat.
5. Ordonanta presedintiala poate fi data si fara citarea partilor, daca instanta apreciaza stringenta luarii immediate a unor masuri.
6. Pentru ca nu se abordeaza fondul litigiului nu este posibil retractul litigios in cadrul ordonantei presedintiale.
7. Este posibila incheierea unei tranzactii intre parti cu privire la ceea ce s-a cerut prin cererea de ordonanta presedintiala.
8. Este posibila transformarea unei cereri de ordonanta presedintiala intr-o cerere de chemare in judecata, sa invers, transformarea unei cereri de chemare in judecata intr-o simpla cerere de ordonanta presedintiala.

Caile de atac impotriva ordonantei presedintiale
1) Recursul -; Poate fi exercitat in termen de 5 zile.
2) Contestatia in anulare obisnuita (de drept comun) -; A se vede cele doua motive. Nu este posibila revizuirea, pentru ca o cerere in revizuire nu poate avea ca obiect decat o hotarare prin care s-a transat fondul litigiului.
3) Recursul in anulare -; Daca vor exista unul dintre cele trei motive ale recur-sului in anulare (motivul legat de CEDO nu se aplica aici, pentru ca la CEDO se ajunge dupa epuizarea cailor de atac interne).
4) Pentru ca ordonanta presedintiala e executorie, fara o somatie prealabila, e posibila o contestatie la executare silita, daca s-a trecut deja la punerea in executare a ordonantei presedintiale.
Se pune problema daca o cerere de ordonanta presedintiala intrerupe sau nu prescriptia, cat timp nu s-a facut o cerere principala. Prof. I. Deleanu considera ca aceasta intrerupe prescriptia, deoarece partea isi manifesta deja interesul valorificarii drepturilor proprii. Consideram ca aceasta cerere este o punere in intarziere.

Elementele procedurale specifice solutionarii litigiilor comerciale
Art. 7201, C.pr.civ. prevede ca inainte de a fi sesizata instanta cu solutionarea unui litigiu comercial trebuie sa se parcurga trebuie sa se parcurga procedura preala-bila de conciliere, reclamantul incercand sa solutioneze diferendul juridic pe cale amiabila, altminteri, cererea sa de chemare in judecata fiind inadmisibila.
Parcurgerea acestei proceduri nu e obligatorie atunci cand sesizat un tribunal arbitral.
Litigiul comercial are ca obiect un fapt de comert, definit ca atare prin dispo-zitiile art. 3 (faptele de comert obiective) si art. 4 (faptele de comert subiective), C.com. Pentru a defini faptele de comert trebuie sa combinam criteriul obiectiv cu cel subiectiv.
Procedura speciala de solutionare a litigiilor comerciale se aplica tuturor parti-lor din proces, chiar daca unele dintre aceste parti nu sunt comercianti.
In litigiile comerciale nu e admisibil retractul litigios, pentru ca operatiile comerciale sunt speculative prin definitie.
In materie comerciala, instanta nu poate pronunta hotarari cu termen de gratie, pentru a asigura securitatea raporturilor juridice (Deleanu nu e de acord cu aceasta).
In materie comerciala, termenul de perimare a judecatii e mai scurt, adica este de 6 luni de la ultimul act de procedura.
Printr-o dispozitie de principiu, in materie comerciala, termenul de judecata trebuie redus la jumatate pentru a se asigura un dinamism (celeritate) in rezolvarea litigiilor comerciale.
In materie comerciala, exista un mai accentuat liberalism al probelor, sub aspectele urmatoare:
- Supletea probelor -; Se pot aduce si alte probe decat cele prevazute in liti-giile civile.
- Probele nu sunt ierarhizate, precum in materie civila, ci, de exemplu, se poate proba cu martori peste (in contra) a ceea ce cuprinde un inscris.
- In materie comerciala exista unele probe specifice. Ex: Facturi, telegrame, faxuri, corespondenta dintre parti etc.
Hotararile pronuntate in litigiile comerciale sunt executorii prin ele insele, fara a mai fi necesara deschiderea procedurii de investire cu formula executorie.
Hotararile date in materie comerciala sunt susceptibile de atac direct cu recurs. Exista insa o exceptie in materia titlurilor de valoare, unde prima cale de atac este apelul (prevederea legala este insa, destul de veche -; 1934).