A. Teoria fictiunii j6r10rk
Persoana juridica -; Creatia statului prin intermediul legii; prin urmare numai legea poate da nastere unei astfel de persoane si tot ea determina continutul capacitatii care este conferita.
Permite o prea larga putere de dispozitie din partea statului, ceea ce creaza riscul arbitrariului.
S-a nascut un impediment de ordin filosofic. Era dificil de explicat cum statul, care este in esenta tot o persoana juridica, are liber arbitru in a crea ori desfiinta alte persoane juridice.

B. Teoriile care neaga utilitatea notiunii de persoana juridica

1) Teoria proprietatii colective (din spatiul francez)
Nu e nevoie de o fictiune pentru a justifica participarea in viata sociala a unei astfel de entitati, fiindca, de fapt, este vorba de participarea in viata juridica a patrimoniului comun al asociatilor care au pus bunurile in comun pentru realizarea unui interes.
Regimul juridic aplicat unei asemenea entitati ar fi regimul civil obisnuit al unei coproprietati.
Principalele neajunsuri ale acestei idei pot fi grupate in trei categorii: a) In ceea ce priveste regimul juridic al coproprietatii, pentru incheierea unui act este nevoie, in principal, de acordul de vointa al tuturor coproprietarilor, ceea ce face aproape imposibil participarea practica la viata sociala. b) O astfel de teorie nu poate justifica existenta persoanei de drept si nici existenta persoanelor fara scop patrimonial, care nu sunt proprietatea asociatiei. c) O astfel de conceptie nonpersonalista nu poate explica existenta drepturilor nepatrimoniale ale entitatii respective.

2) Teoria patrimoniului de afectatiune (din spatiul german)
Nu e nevoie de conceperea de persoane juridice deoarece titularul drepturilor si obligatiilor respective va fi chiar patrimoniul insusi.
Neajunsurile teoriei: a) Daca patrimoniul respectiv este lipsit de persoana juridica atunci nu se poate explica existenta drepturilor nepatrimoniale. b) Intr-o atare ipoteza ar deveni, practic, imposibil evidenta si controlul unor astfel de entitati.

C. Teoriile realitatii persoanei juridice
1) Teoria realitatii concrete
In variantele sale teoria porneste de la ideea de baza, care considera persoana juridica o realitate pe care statul trebuie sa o recunoasca.
Neajunsuri: a) Este inexact ca vointa persoanei juridice ar fi suma vointelor celor care o compun, fiindca in realitate aceasta vointa poate sa difere de una sau unele din acele asociatii. b) Pornind de la o astfel de teorie s-ar extinde mult prea tare sfera entitatilor carora li se recunosc personailitatea juridica.

2) Teoria realitatii tehnice
Trebuie sa se faca distinctie intre realitatea sociala si realitatea juridica.
Atunci nu ar mai trebui ca persoanele juridice sa fie considerate niste fictiuni; ele sunt niste realitati juridice deosebit de utile din punct de vedere practic.
In al doilea rand, chiar daca si ele privesc ca necesar acordarea personalitatii juridice ori de cate ori sunt indeplinite anumite conditii, aceste conditii sunt stabilite de catre stat si permit infiintarea lor doar atunci cand interesul urmarit de ele este suficient de important si pentru societate si doar atunci cand sunt indeplinite conditiile minimale cerute prin actele normative.
Teoria fictiunii, care a fost promovata initial avea drept consecinta ca trebuia statul sa autorizeze fiecare persoana juridica in parte, iar capacitatea unei astfel de persoane era strict determinata de actul constitutiv, cenzurat prin autorizare si de scopul urmarit.
Ulterior, aplicand in plan legislativ conceptul de realitate in ceea ce priveste notiunea de persoana juridica s-a ajuns la situatia actuala, in care pentru genurile de persoane juridice recunoscute de lege, statul, prin intermediul autoritatilor sale, face o simpla verificare a indeplinirii conditiilor cerute de lege. De asemenea, capacitatea recunoscuta acestor persoane este privita mult mai elastic permitandu-se incheierea oricaror acte sunt necesare pentru atingerea scopului, chiar daca ele nu au fost avute in vedere la momentul constituirii.

D. Definitia persoanei juridice
Este acel subiect de drept creat in mod facultativ de catre una sau mai multe persoane in vederea satisfacerii unor interese juridice protejate si care are organizare proprie, un patrimoniu propriu si distinct si serveste realizarii unui scop licit si moral.

E. Elementele constitutive ale persoanei juridice a) Organizare proprie
Aceasta este, in esenta, determinarea unei structuri care sa permita participarea la viata sociala a persoanei juridice respective. b) Patrimoniul
Un ansamblu de drepturi si obligatii care permite unei persoane sa participe la viata sociala. Faptul ca patrimoniul este propriu inseamna ca titularul drepturilor si respectiv cea obligata la indeplinirea obligatiilor este persoana juridica.
Faptul ca patrimoniul este distinct inseamna ca nu pot fi obligate cu patrimoniul persoanele care au infiintat o persoana juridica pentru datoriile contractate de catre aceasta si, de asemenea, si faptul ca nici persoana juridica nu poate fi obligata pentru datoriile persoanei contractate de catre cei care au infiintat-o. c) Existenta unui scop licit si moral
Acesta trebuie sa existe la orice persoana juridica supusa verificarii institutiilor autorizate ale statului si care determina ca regula intinderea capacitatii de folosinta.

F. Caracterele juridice a) Generalitatea
Aceste elemente constitutive se regasesc la oricare tip de persoane juridice. b) Legalitatea
Inseamna ca aceste elemente constitutive sunt cerute in mod imperativ de lege.

c) Caracterul cumulativ
In mod obligatoriu trebuiesc intrunite toate acele elemente necesare pentru a exista o persoana juridica. d) Caracterul exclusiv
Ele ar fi suficiente pentru a determina existenta unei persoane juridice.

G. Clasificarea persoanei juridice
1. Dupa tipul de personalitate juridica a) Persoana juridica de drept public
Ex: Guvernul, institutiile statului, organele administratiei centrale sau locale, regiile autonome. b) Persoana juridica de drept privat
Ex: Societatiile comerciale, cooperativele, societatiile agricole.

2. Dupa scopul urmarit de persoana respectiva a) Persoana juridica cu scop patrimonial
Ex: Societatile comerciale, societatile agricole, cooperatiile. b) Persoana juridica cu scop nepatrimonial
Ex: Asociatiile, fundatiile, institutiile politice.

3. Dupa modul de constituire a) Constituite prin acte de dispozitie
Ex: Persoanele de drept public b) Constituite prin act de asociere
Ex: Persoanele juridice de drept privat