j4s1sr

Sistemul electoral -; poate fi definit ca fiind ansamblul procedurilor de desemnare a repezentantilor corpului electoral in organismele puterii locale si centrale.
- modalitatea de transformare a voturilor exprimate in mandate

Principalele tipuri de sisteme electorale

I. Sistemul majoritar -; acel scrutin in care candidatul cu cele mai multe voturi obtinute este declarat ales.

Sistemul majoritar uninominal -; votul e acordat unei persoane

plurinominal- se voteaza liste de candidati

In cazul votului plurinominal cetateanul poate fi pus in doua situatii: a. sa voteze o lista care nu poate fi modificata (sistemul listelor blocate) b. are posibilitatea sa indice ordinea de preferinta pentru persoanele inscrise pe liste

In practica electorala atat sistemul majoritar uninominal cat si sistemul majoritar plurinominal pot fi practicate cu un singur tur de scrutin (majoritate relativa) sau cu doua tururi de scrutin (majoritate absoluta)

Scrutinul majoritar uninominal cu un singur tur de scrutin consta in aceea ca alegatorul isi exprima un singur vot pentru un singur candidat iar acela care obtine cele mai multe voturi e declarat ales.
Cel declarat ales are mai multe voturi impotriva decat pentru.
Acest tip de scruit duce la exprimarea de catre alegatori a unui vot “tactic”. Alegatorul care considera ca sansele candidatului sau preferat sunt destul de reduse va vota pentru candidatul care pentru el e cel mai putin inacceptabil dintre cei care in viziunea lui au cele mai mari sanse sa fie alesi.
Voturile pentru diversi candidati nu mai reflecta adevaratul raport de care acestia se bucura.
Sistemul majoritatii uninominale cu un singur tur se practica in special in S.U.A. si U.K.

Scrutinul majoritar uninominal cu doua tururi de scrutin. Conform acestui sistem e declarat ales candidatul care obtine cel putin ½ din totalul voturilor corect exprimate.
In cazul in care nici un candidat nu obtine dupa primul tur majoritatea absoluta se organizeaza un al doilea tur de scrutin de regula intre primii doi candidati.
Dezavantajele sistemului majoritar uninominal

a. votul “tactic” b. suprareprezentanta partidului invingator in detrimentul altor partide c. micsorarea numarului de partide ce acced in Parlament

Avantajele sistemului amjoritar uninominal a. simplitate -; totul incepe, se desfasoara si se incheie la nivelul circumscriptiei electorale. Acest lucru contribuie la sporirea gradului de intelegere a procesului electoral de catre alegator.

% Nr. Mandate Reprezentare proportionala
Partidul Conservator 42,4 397 260
Partidul Laburist 27,6 203 180
“ALIANTA” 25,4 19 165
Alte partide 4,6 16 30

b. Scrutinul majoritatii uninominale conduce la o selectie mai riguroasa a persoanelor care ajung in Parlament. c. Scrutinul majoitatii uninominale intareste legatura dintre paerlamentar si circumscriptia electorala pe parcursul mandatului.

II. Sistemul reprezentarii proportionale

Sistemul reprezentarii proportionale presupune atribuirea fiecarui partid participamt in alegeri a unui numar de mandate corespunzator numarului de voturi obtinute.
Reprezentarea proportionala presupune scrutin de lista si unsingur tur de scrutin.
Reprezentarea proportonala implica o dubla opeatie. Prima operatie consta in atribuirea locurilor potrivit coeficientului electoral iar a doua operatie implica atribuirea mandatelor nedistribuire initial prin distributia resturilor electorale.

Circumscriptia electorala X
Numar de alegatori inscrisi in listele electorale: 81.250
Numar de votanti: 76.375
Voturi nule: 1.375
Mandate alocate circumscriptiei electorale: 5
Voturi obtinute de fiecare lista electorala:
A = 35.000
B = 21.000
C = 12.000
D = 7.000

Sa se repartizeze cele cele 5 mandate listelor electorale participante la alegeri.

1. Determinarea nr de voturi total exprimate
76.375 - 1.375 = 75.000

2. Determinarea coeficientului electoral si atribuirea mandatelor conform acestui coeficient

Numarul total de voturi corect exprimate
C.E. =
Numarul de mandate

75.000
C.E. = = 15.000
5

A = 35.000 : 15.000 = 2 mandate -; rest 5.000
B = 21.000 : 15.000 = 1 mandat -; rest 6.000
C = 12.000 : 15.000 = 0 mandate -; rest 12.000
D = 7.000 : 15.000 = 0 mandate -; rest 7.000

Rezultat:

A = 2 mandate
B = 1 mandat
C = 0 mandate
D = 0 mandate

3. Atribuirea mandatelor restante

Mandatele restante pot fi atribuite in baza urmaatoarelor metode:

Metoda celui mai mare rest
C = 1
D = 1

Metoda celei mai mari medii
Se adauga in mod fictiv fiecarei liste cate un loc suplimentar fata de cele de care acestea beneficiaza deja in baza coeficientului electoral si vom imparti apoi numarul de voturi obtinut de fiecare lista la numarul anterior. Aceasta operatie da o medie. Partidul care are cea mai mare medeie va obtine locul restant. Dupa aceeavom reincepe operatia pana la redistribuirea tuturor mandatelor, intrucat distribuirea sse face mandat cu mandat.

A = 2 + 1 = 3 35.000 : 3 = 11.666
B = 1 + 1 = 2 21.000 : 2 = 10.500
C = 0 + 1 = 1 12.000 : 2 = 6.000
D = 0 + 1 = 1 7.000 : 1 = 7.000

Metoda d-Hondt
Se vor imparti voturile obtinute de fiecare lista la alegeri la 1, 2, 3, …,n , unde n este numarul de mandate ce urmeaza sa fie distribuite.

Numarul de mandate Lista A Lista B Lsista C Lista D
1 35.000 21.000 12.000 7.000
2 17.500 10.000 6.000 3.500
3 11.666 7.000 4.000 2.333
4 8.750 5.200 3.000 1.750
5 7.000 4.200 2.400 1.400

Se vor ordona caturile obtinute in ordine descrescatoare (primele 5)
Acest numar -; al 5-lea -; mai e numit si repartitor care difera de coeficientul electoral intrucat impartind numarul de voturi obtinute de catre fiecare partid cu acest repartitor vom obtine direct numarul de locuri alocat fiecarei liste.

A = 35.000 : 11.666 = 3
B = 21.000 : 11.666 = 1
C = 12.000 : 11.666 = 1
D = 7.000 : 11.666 = 0

Reprezentarea proportionala permite reprezentarea in Parlament atat a majoritatii cat si a minoritatii fiind o “oglinda” a diversitatii de opinie in randul corpului electoral.
Reprezentarea proportionala conuce la formarea unui parlament care este o reprezentare fidela a corpului social.
Reprezentarea proportionala realizeaza o “justitie electorala” prin stabilirea unui raport just intre procentul voturilor obtinute si mandatele parlamentare obtinute.
Dezavantajul major al reprezentarii proportionale il constituie scrutinul de lista care incurajeaza “tuismul parlamentar” si imposibilitatea tragerii la raspundere a parlamentarului pe parcursul mandatului.
Sistemul reprezentarii proportionale acorda o importanta mare platformelor electorale si mai pusin personalitatii candidatilor.
Fragmentarea politica constituie un alt dezavantaj al metodei reprezentarii proportionale. Fragmentarea politica contribuie la instaurarea in Parlament a unei instabilitati politice.

Potrivit sistemului electoral romanesc Camera Deputatilor si Senatul se aleg prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat.

Vot universal -; au drept de vot toti cetatenii care au implinit varsta de 18 ani cu exceptia cazurilor prevazute de lege. Nu au drept de vot debilii sau alienatii mintal pusi sub interdictie si nici persoanele condamnate prin hotarare judecatoreasca definitiva la pierderea drepturilor electorale.
Vot egal -; toti cetatenii au dreptul la un singur vot. Voturile se numara si nu se cantaresc.
Vot direct -; votul se exercita personal si nu prin reprezentanti
Vot secret -; confidelitatea dreptului la vot. Nimeni nu poate fi obligat sa-si dezvaluie optiunea electorala.
Vot liber exprimat -; votul are un caracter facultativ.

Norma de reprezentare pentru alegerea deputatilor e de 1 la 70.000 de locuitori.
Norma de reprezentare pentru alegerea senatorilor e de 1 la 160.000 de locuitori.
Numarul de mandate alocate fiecarei circumscriptii electorale se stabileste in functie de populatia circumscriptiei respective. Fiecare judet se constituie intr-o cicumscriptie electorala distincta.

Pragul electoral -; limita minima necesara accederii in Parlament.
Potrivit Legii electorale:
- Pragul electoral este 5% pentru partide.
- Pentru coalitii 10% - al doilea partid +3%
- cate 1% pentru partidele urmatoare
Pragul electoral se exprima la numarul total pentru fiecare tara in parte.
Organizatiile cetatenilor apartinand unei minoritati nationalecare nu au obtinut in alegeri cel putin un mandat de deputat sau senator au dreptul la un mandat de deputat, daca au obtinut pe intreaga tara un procent de cel putin 5% din numarul de voturi valabile, necesare pentru mandatul unui deputat.

Repartizarea mandatelor parlamentare cuprinde doua etape:

1. Prima etapa are loc la nivelul fiecarei circumscriptii electorale unde Biroul Electoral stabileste separat pentru Camera Deputatilor si Senat coeficientul electoral. Fiecarei liste de partid i se vor repartiza atatea mandate de cate ori coeficientul electoral al Circumscriptiei electorale se include in voturile valabil exprimate pentru acea lista. Voturile neutilizate precum si mandatele ce nu au putut fi atribuite de Biroul Electoral de Circumscriptie se comunica Biroului Electoral Central pentru a fi repartizat centralizat.
2. Repartizarea la nivel national a mandatelor nedistribuite initial. Pentru aceasta repartizare la nivel national se utilizeaza metoda d-Hondt. Circumscriptiile electorale se organizeaza la nivelul fiecarui judet.