Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    
 
 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?



Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
 
despre:
 
Faza de judecata a procesului penal
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 


Judecata procesului penal este acea faza a procesului care se deruleaza in fata jurisdictiilor de judecata si care este alcatuita dintr-un complex de acte procesuale si procedurale specifice care au menirea de a realiza nu in mod indirect, ca organele de urmarire penala, ci direct scopul proceslui penal, adica acela de condamnare a celui vinovat de savarsirea unei fapte prevazute de legea penala. y2f1ff
Spre deosebire de urmarirea penala, judecata se finalizeaza cu o hotarare judecatoreasca care este susceptibila de a intra in putere de lucru judecat.
Judecata se caracterizeaza prin anumite principii specifice care o delimiteaza de urmarirea penala:

I. Principiul publicitatii
Determina asigurarea accesului, in principiu, nelimitat a oricarei persoane la actele de justitie. In acest sens, publicitatea reprezinta o importanta garantie a respectarii drepturilor apararii, dar si a justitiei, pentru ca se creeaza posibilitatea cenzurarii justitiei de catre opinia publica, precum si a pronuntarii unro solutii legale si juste, care trebuie sa se intemeieze in egala masura pe lege si pe adevar.
Publicitatea ar trebui sa presupuna si accesul nelimitat al presei la judecata. Publicitatea reprezinta o dimensiune a unui proces penal echitabil pentru ca se creeaza posibilitatea verificarii de catre oricine a respectarii de catre instantele penale a dispozitiilor procedurale care privesc insasi stricta legalitate a procesului penal.
Publicitatea este limitata doar la sedintele de judecata. Legea prevede si anumite exceptii:
1) Exceptii care privesc caracterul secret al procedurii: a) Minorii sub 16 ani nu pot asista la judecata b) Atunci cand se constata ca fata de obiectul judecatii publicitatea ar putea aduce atingere unor interese de stat sau demnitatii persoanei;
Legea 682/19 decembrie 2002 prevede ca in cuprinsul notiunii de interes de stat ar putea insta si necesitatea asigurarii protectiei martorilor in fata instantelor penale. Astfel, trebuie conciliat dreptul la protectie al martorului amenintat care, indeosebi de teama unor represalii, refuza sa depuna marturie, cu dreptul pe care il are un inculpat la un proces penal echitabil pentru ca, daca dreptul la protectie presupune o sedinta de judecata nepublica care sa asigure confidentialitatea proce-durii si securitatea martorului, dreptul inculpatului la un proces echitabil presupune o publicitate a judecatii, care reprezinta o garantie a drepturilor apararii.
In realitate insa, in ambele situatii, nu suntem in prezenta unei sedinte de judecata secrete, ci nepublice, pentru ca ele presupun obligatoriu prezenta membrilor completului de judecata, a procurorului de sedinta, a partilor si aparatorilor lor. O singura actiune procesuala este secreta: deliberarea si luarea hotararii, care se face numai de judecatorii care participa la dezbaterile judecatoresti.
2) Exceptii cu privire la sedinta de judecata fara publicitate: a) In cauzele cu inculpati minori cand se asigura o publicitate limitata cu participarea parintilor minorului sau a ocrotitorului legal ori a unui reprezentant al autoritatii tutelare. b) In cazul procedurilor judiciare care se deruleaza in camera de consiliu.

II. Principiul contradictorialitatii
Contradictorialitatea este de esenta judecatii. Ea consta in obligativitatea punerii in prealabil in discutie intre partile cu interese contrare a oricarei cereri sau chestiuni incidente in cursul judecatii.
Instanta penala nu se poate pronunta asupra unei cereri fara a o pune in prealabil in discutia procurorului si a partilor cu interese contrare. Se constata exis-tenta in cursul unei judecati a unor grupuri procesuale situate pe pozitii antagonice:
- Grupul procesual format din procuror, partea vatamata si partea civila;
- Grupul procesual format din inculpat si partea responsabila civilmente;
Insasi administrarea probelor in cursul judecatii nu poate avea loc in absenta contradictorialitatii. Ascultarea unei persoane nu va fi valabila in cursul judecatii daca nu are loc in mod contradictoriu. Oricare din partile procesului si aparatorii lor trebuie sa aiba posibilitatea de a interoga martorii acuzarii si apararii in aceleasi conditii. Sistemul normelor juridice nu permite interogarea directa a martorilor de catre procurorsi parti, ci numai prin intermediul presedintelui completului de jude-cata, ceea ce reprezinta o limitare a contradictorialitatii.

III. Principiul oralitatii
Presupune ca actele de judecata sa se realizeze prin viu grai. Totusi, consem-narea lor se face in scris. Nu trebuie confundata procedura de judecata (orala) cu cea de consemnare a actelor de judecata (care se face in scris).
Oralitatea este o consecinta atat a publicitatii, cat si a contradictorialitatii judecatii. In majoritatea sistemelor juridice toate actele de judecata sunt supuse inregistrarii audio sau video. Aceasta reprezinta o manifestare deplina a acestei reguli, fiind o conditie de echitate a procesului penal.
Judecata presupune parcurgerea in mod succesiv a unor grade de jurisdictie, a unor etape de judecata si a unor stadii procesuale. Acestea au la baza ideea caracterului progresiv al procesului penal in ansamblul sau care se finalizeaza cu o hotarare judecatoreasca definitiva.
Prin grade de jurisdictie se inteleg treptele pe care le parcurge o cauza penala pana in momentul solutionarii definitive. Sub acest aspect, sistemul normelor juridice cunoaste regula triplului grad de jurisdictie si, in mod exceptional, aceea a dublului grad de jurisdictie. De regula totusi, o cauza poate parcurge 3 grade de jurisdictie:
1) Prima instanta (instanta de prim grad in fond) -; Judecata in prima instanta este indispensabila procesului penal.
2) Apelul (instanta de ultim grad in fond) -; Acesta poate lipsi. El exista nu-mai atunci cand procurorul sau partile isi exercita dreptul de a ataca cu apel hotararea primei instante, fiind facultativ.
Apelul inseamna o noua judecata in fond a cauzei. Asadar, in penal judecata in fond parcurge doua etape:
- Judecata in prima instanta;
- Apelul;
3) Recursul -; In sistemul normelor juridice este o cale de atac ordinara in-dreptata impotriva unei hotarari penale nedefinitive. Ea nu este insa o judecata de fond ci, in principal, o judecata formala, pentru motive de drept substantial dar si de procedura, atunci cand se refera la urmatoarele doua chestiuni:
- Individualizarea pedepsei;
- Erorile grave de fapt;
In mod exceptional, sunt cauze penale care parcurg doar doua grade de juris-dictie: acele cauze care privesc infractiuni care nu sunt susceptibile de apel (Ex: infractiunile prevazute de art. 279 (2), lit. a), C.pr.pen., infractiunile contra ordinii si disciplinei militare, hotararile judecatorsti pronuntate de Curtea de Apel sau Curtea Suprema de Justitie, sectia penala). In cazul acestor infractiuni nu exista decat prima instanta si recurs. Aici, recursul are si trasaturi de apel.

Etapele de judecata
Sunt acele diviziuni ale judecatii care corespund unor cicluri procesuale si unor grade de jurisdictie. Astfel, pe de o parte se poate vorbi de o judecata in caile de atac ordinare, ceea ce corespunde ciclului ordinar al procesului penal, care inseamna judecata pana in momentul obtinerii unei hotarari definitive si de o etapa a judecatii in caile de atac extraordinare, care corespunde unui ciclu extraordinar al procesului penal, desemnand de fapt o reluare a judecatii dupa rama-nerea definitiva a hotararii judecatoresti, lucru care constituie o derogare de la pute-rea de lucru judecat.
Se poate vorbi de o judecata in prima instanta, in apel si in recurs, care formeaza ciclul ordinar al procedurii si de o judecata in recurs in anulare, revizuire si contestatie in anulare, care formeaza ciclul extraordinar.
Fiecare etapa de judecata se imparte in stadii procesuale. Acestea marcheaza intreaga desfasurare a unei judecati pana in momentul obtinerii unei hotarari judecatoresti. Stadiile procesuale sunt:
1) Pregatirea judecatii -; Consta in acele administrative extrajudiciare date de lege in competenta presedintelui sau vicepresedintelui instantei, conform Legii nr. 92/1992 (acte referitoare la compunerea completului de judecata, la desemnarea acestuia etc.).
2) Sedinta de judecata -; In acest stadiu se administreaza probele in fata judecatorilor, se stabileste adevarul, se rezolva toate chestiunile incidente ale jude-catii. De asemenea, sunt cuprinse aici toate concluziile puse de parti in proces.
3) Deliberarea si luarea hotararii -; Acest stadiu se finalizeaza cu actul jurisdictional cel mai important, adica hotararea judecatoreasca, care este suscep-tibila sa intre in puterea de lucru judecat.

Reguli generale aplicabile tuturor etapelor si gradelor
Aceste reguli privesc cele trei stadii procesuale:
1. Reguli generale privind pregatirea sedintei de judecata
Tinand cont de faptul ca sedinta de judecata este modalitatea comuna de infaptuire a justitiei, se poate spune ca aceste reguli se refera la urmatoarele: a) Stabilirea termenului de judecata -; Fixarea termenului este de competenta presedintelui sau vicepresedintelui in cauzele penale pentru care s-a dat rechizitoriu. Pentru celelalte cauze, fixarea termenului de judecata este de competenta judeca-torului de serviciu. La fixarea termenului se va avea in vedere starea de arest preventiv a inculpatului. In mod obligatoriu, ea trebuie sa aiba loc inainte de expirarea termenului arestarii. De asemenea, se va tine seama si de modul intrarii cauzelor pe rolul instantei. b) Desemnarea completului de judecata -; Presedintele sau vicepresedintele instantei va tine seama de regulile generale privind compunerea instantei si de regulile privind compunerea speciala in cauzele cu inculpati minori si de cazurile de incompatibilitate prevazute de lege. c) Citarea -; Partile sunt indicate in actul de sesizare (rechizitoriul sau plan-gerea prealabila). Conducatorul instantei va lua masurile de citare a partilor la adresele indicate pentru ca la termenul fixat sa fie indeplinite procedura. d) Asigurarea apararii -; Atunci cand este caz de asistenta juridica obligatorie, presedintele sau vicepresedintele instantei este obligat sa ia masuri de asigurare a asistentei juridice daca inculpatul, fiind arestat sau minor, nu are aparator ales. Prin intermediul personalului auxiliar al justitiei se face adresa in vederea desemnarii unui aparator la Serviciul de Asistenta Juridica. Presedintele sau vicepresedintele instantei trebuie sa creeze conditiile necesare pentru ca aparatorul astfel desemnat sa aiba acces la dosar si sa poata lua contact cu inculpatul arestat. e) Intocmirea listei cauzelor -; Se procedeaza la intocmirea acesteia cu cel putin 24 de ore inainte de termenul fixat. Se va tine seama de cauzele cu inculpati arestati care au prioritate si de ordinea inregistrarii dosarului la registratura instantei. f) Verificarea respectarii dispozitiilor procedurale referitoare la pregatirea sedintei de judecata -; Daca actele anterioare cad in competenta presedintelui sau vicepresedintelui instantei, verificarea este de competenta exclusiva a completului de judecata legal desemnat in vederea judecarii cauzei. Acesta trebuie sa verifice daca s-a dispus citarea partii, daca s-a efectuat adresa pentru desemnarea aparatorului etc.

2. Reguli generale privind sedinta de judecata
Trebuie sa se asigure egalitatea intre reprezentantul Ministerului Public (pro-curorul de sedinta) si partile procesului penal (inculpatul, partea civila, partea res-ponsabila civilmente sau apelant, recurent, intimant, revizuent, contestator). Egali-tatea dintre acestia reprezinta o garantie a contradictorialitatii sedintei de judecata, care este guvernata de urmatoarele reguli: a) Reguli referitoare la conducerea sedintei -; Sedinta de judecata are loc in fata unui complet de judecata. Ea este condusa pe tot parcursul ei de presedintele completului de judecata care este judecatorul unic, in cazul in care compunerea este cu un singur judecator, sau judecatorul anume desemnat din randul membrilor completului de judecata, in cazul unei compuneri a completului din doi sau trei judecatori.
In practica penala, in mod obligatoriu, inainte de a se striga prima cauza de pe lista sau daca sedinta de judecata se intrerupe din orice motiv, presedintele completului de judecata declara deschisa sedinta de judecata, dupa care urmeaza strigarea cauzei si apelul partilor. Strigarea cauzei se face, de regula, in ordinea de pe lista. In mod exceptional, daca sunt cauze cu arestati, se striga mai intai aceste cauze, iar daca exista cauze care sufera amanare fara discutii, acestea se striga cu prioritate. b) Reguli care privesc asigurarea ordinii si solemnitatii sedintei de judecata -; Sedinta de judecata trebuie sa fie solemna, sa reprezinte un factor important de educatie juridica astfel incat ori de cate ori se constata ca este tulburata linistea si ordinea in cursul unei sedinte de judecata, presedintele completului de judecata trebuie sa ia masuri, ajungandu-se chiar si la masuri de sanctionare, daca este cazul.
Atunci cand abaterile imbraca forma unor infractiuni ne gasim in situatia constatarii infractiunilor de audienta, care sunt infractiunile savarsite sub ochii com-pletului de judecata. Ele se constata de presedintele completului de judecata printr-un proces-verbal dupa care, daca sunt indeplinite conditiile prevazute de art. 228 (1), C.pr.pen., prin incheiere instanta dispune inceperea urmaririi penale si daca sunt indeplinite conditiile arestarii, prin incheiere instanta poate dispune arestarea pre-ventiva a invinuitului pe o durata de cel mult 5 zile. Apoi, cel in cauza este trimis cu procesul-verbal si cu o copie de pe incheierea instantei la procurorul competent in vederea efectuarii sau supravegherii urmaririi penale. c) Reguli care privesc suspendarea judecatii -; Exista regula potrivit careia, in orice etapa de judecata, persoana care are calitatea de parte in proces trebuie sa aiba posibilitatea de a participa la toate actele de judecata. Exista o exceptie in acest caz, si anume atunci cand partea se afla in imposibilitate obiectiva de a participa la actele de judecata. In aceasta situatie judecatorul permite suspendarea judecatii, adica o intrerupere cu caracter temporar a sedintei de judecata atunci cand sunt indeplinite in mod cumulativ conditiile:
- Cel interesat sa sufere de o boala grava. Desi legea se refera doar la inculpat, credem ca aceasta conditie trebuie extinsa si cu privire la celelalte parti ale procesului penal.
- Boala grava sa fie constatata printr-o expertiza medico-legala.
- Boala grava sa-l puna pe cel in cauza in imposibilitate de a participa la actele de judecata.
Desi boala grava trebuie constatata printr-o expertiza medico-legala in care trebuie sa existe mentiuni cu privire la durata aproximativa necesara pentru vindecare, suspendarea judecatii nu poate fi dispusa decat pe durata nedeterminata. Ea se dispune printr-o incheiere care este executorie din momentul pronuntarii. Recursul nu suspenda executarea.
Pe toata durata suspendarii, in mod sistematic, la anumite intervale de timp, care sunt lasate la aprecierea instantei de judecata, este necesar sa se efectueze o reevaluare a starii sanatatii inculpatului. Acest lucru se face in faza de judecata prin repunerea pe rol a instantei si citarea partii procesului penal.
In cazul in care instanta apreciaza pe baza unui certificat medico-legal ca nu mai subzista temeiul suspendarii, va dispune redeschiderea cauzei si continuarea judecatii. In caz contrar, instanta va da o incheiere de mentinere a suspendarii. Reluarea judecatii in urma suspendarii nu poate avea loc decat prin efectuarea unei expertize medico-legale. d) Reguli care privesc notele referitoare la desfasurarea judecatii -; La sedinta de judecata, alaturi de completul de judecata, procuror si parti, participa in mod obligatoriu grefierul de sedinta. Absenta lui poate conduce si la unele nulitati absolute. El are obligatia principala de a consemna intr-un caiet (caietul grefierului) tot ceea ce se intampla in cursul unei sedinte de judecata.
Aceste note ale grefierului releva respectarea de catre completul de judecata si de catre ceilalti participanti a dispozitiilor procedurale. In acest sens, daca notele sunt inexacte sau incomplete, legea permite procurorului, oricarei parti sau apara-torilor acestora sa solicite presedintelui completului de judecata sa dispuna citirea acestor note chiar in sedinta de judecata, iar in caz contrar, sa dispuna completarea sau corectarea lor de catre grefier. e) Reguli privitoare la intocmirea incheierilor de sedinta -; In orice etapa a ju-decatii, orice sedinta de judecata se finalizeaza cu incheierea de sedinta. Aceasta este o procedura ce face dovada respectarii dispozitiilor porcedurale in tot cursul unei sedinte de judecata. Daca la un termen nu s-a intocmit o incheiere de sedinta, sanctiunea este nulitatea absoluta a intregii judecati.
Incheierea de sedinta are o natura juridica mixta. Pe de o parte este proces-verbal cu privire la toate constatarile pe care le face instanta penala la oricare din termene, iar pe de alta parte este hotarare judecatoreasca, atunci cand la oricare din termene instanta penala da o dispozitie de efectuare a unui act. f) Reguli privind verificarile prealabile obligatorii pe care trebuie sa le faca instanta penala.
Exista doua categorii de astfel de reguli:
1. Verificarile privind regularitatea actelor de sesizare a instantei (art. 300 (1, 2), C.pr.pen.). In acest caz, prin acte de sesizare se intelege nu numai rechizitoriul si plangerea, ci si orice act de sesizare ce poate fi intocmit in baza legii.
2. Verificarile privind regularitatea actelor de arestare (art. 300 (3), C.pr.pen.). Verificarea se face din oficiu, fiind obligatorie. Daca instanta apreciaza ca arestarea este dispusa cu respectarea dispozitiilor procedurale va da o incheiere de mentinere a arestarii. Daca in urma verificarii instanta apreciaza ca arestarea nu poate fi mentinuta, se va preciza in incheiere ca nu se mentine masura arestarii. g) Reguli privind chestiunile incidente -; Pe tot parcursul unei sedinte de jude-cata se pot ivi imprejurari care ar putea determina o intrerupere in cursul normal al judecatii (acestea pot privi competenta, compunerea, schimbarea incadrarii juridice ori o solutie complimentara). Acestea poarta denumirea de chestiuni incidente pe care instanta trebuie sa le solutioneze prin incheiere de sedinta dupa punerea lor in discutia procurorului si a partilor cu interese contrare.

Deliberarea si luarea hotararii
Spre deosebire de sedinta de judecata, etapa deliberarii si a luarii hotararii are loc in secret, ea neapartinand sedintei de judecata. Are loc in camera de consiliu dupa inchiderea sedintei de judecata, in aceeasi zi cu sedinta de judecata. In mod exceptional, aceasta etapa are loc la o data ulterioara, insa nu mai tarziu de 15 zile de la data cand a avut loc sedinta de judecata atunci cand s-a dispus amanarea pronuntarii.
La deliberarea si la luarea hotararii nu participa decat membrii completului de judecata. Cu aceasta ocazie judecatorul unic chibzuieste, iar membrii completului de judecata (in caz de colegialitate) se sfatuiesc asupra solutiei pe care urmeaza a o da cauzei penale. De regula, solutia se da cu unanimitate de voturi in cazul colegi-alitatii. In mod exceptional poate fi data si cu majoritate de voturi atunci cand se constituie complet de divergenta sau daca completul este alcatuit din trei judecatori.
Notiunea de hotarare este sinonima cu aceea de solutie procesuala pe care o da judecatorul. Notiunea de hotarare judecatoreasca este mult mai larga. Ea desemneaza nu numai dispozitia procesuala (solutia tehnica pe care o poate adopta instanta penala) ci chiar actul procedural jurisdictional care poate fi dat in urma unei judecati. Acest act poate fi de mai multe feluri, dupa distinctiile facute la art. 311, C.pr.pen.:
- Sentinta -; Se da asupra fondului cauzei, fiind un act jurisdictional specific judecatii pe care o face prima instanta. In mod exceptional, se da sentinta in toate cazurile in care are loc o desesizare sau o dezinvestire a instantei, precum si in unele cai de atac extraordinare (ex: revizuirea) si in cazul contestatiei in anulare (art. 386, lit. d), C.pr.pen. -; atunci cand exista autoritate de lucru judecat), daca ulterior hotararea judecatoreasca a ramas definitiva la prima instanta.
- Decizia -; Este acea hotarare judecatoreasca proprie unei instantei de control judiciar astfel incat se da decizie in apel, recurs, contestatie in anulare, recurs in anu-lare, sau in cazul unui regulator de competenta.
- Incheierea -; Se deosebeste de simpla incheiere de sedinta care, de regula, este proces-verbal. Ea este numai hotarare judecatoreasca. Se da intotdeauna in pro-ceduri judiciare care sunt separate de fondul cauzei, precum si in proceduri auxiliare (ex: plangerea contra ordonantei de arestare).

Pronuntarea
Reprezinta aducerea la cunostinta procurorului si a partilor a continutului hotararii judecatoresti. Pronuntarea se face in sedinta publica, intotdeauna personal de catre presedintele completului de judecata asistat de grefier. In acest caz consta in simpla citire a minutei. Minuta reprezinta dispozitivul hotararii judecatoresti care cuprinde solutia procesuala si care, sub sanctiunea nulitatii absolute, se redacteaza cu mana proprie de catre judecatorul care a dat solutia sau de catre unul din membrii completului de judecata, fiind semnat de toti judecatorii care au luat parte la dezbaterile judiciare. In concluzie, putem spune ca pronuntarea inseamna citirea minutei.

 
 
Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)


 
Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright 2005 - 2014| Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite