I. Realizarea unei activitati complexe de catre autoritatile judiciare e1q13qd
In sistemul nostru de drept exista urmatoarele organe ale procesului penal:
1) Organele de cercetare penala -; Efectueaza actele de cercetare penala in faza preliminara a procesului penal. Acestea sunt: a) Organele de cercetare ale Politiei -; Organ comun, care are competenta efectuarii cercetarii penale in toate cauzele, cu exceptia celor date in competenta organelor speciale si a procurorilor. b) Organele de cercetare speciale
- Comandantii de U.M. sau ofiterii desemnati de acestia, pentru infractiunile savarsite de militari in cadrul U.M.;
- Sefii comediilor de garnizoana sau ofiterii desemnati de acestia, pentru infractiunile savarsite de militari in afara U.M.;
- Comandantii centrelor militare pentru infractiunile savarsite de civili in legatura cu obligatiile lor militare;
- Politistii de frontiera (functionari publici civili), pentru infractiunile de frontiera; functionarii publici desemnati de M.I., pentru infractiunile de frontiera;
- Capitanii porturilor;
2) Ministerul Public -; Alcatuit din procurori constituiti in Parchete
In Romania exista urmatoarele Parchete:
- Parchetul de pe langa Judecatorie
- Parchetul de pe langa Tribunal
- Parchetul de pe langa Curtea de Apel
- Parchetul de pe langa Curtea Suprema de Justitie (CSJ)
Parchete militare:
- Parchetul de pe langa Tribunalul militar
- Parchetul de pe langa Tribunalul militar teritorial
- Parchetul de pe langa Curtea militara de Apel
- Parchetul de pe langa Curtea Suprema de Justitie
Parchetul National Anticoruptie (PNA) -; Neconstitutional!
3) Instantele judecatoresti -; Indeplinesc functii de jurisdictie
- Judecatoriile
- Tribunalele
- Curtile de Apel
- Curtea Suprema de Justitie

II. Respectarea legalitatii in procesul penal
Se vorbeste de o stricta legalitate a procesului penal datorata normelor de procedura penala, care sunt imperative, avand ca sanctiune nulitatea absoluta.

III. Participarea activa a partilor in procesul penal
Poate exista o latura penala a procesului penal, in care se exercita actiunea si o latura civila, in care se declanseaza actiunea civila.
Partile procesului penal a) Inculpatul -; Persoana acuzata de savarsirea unei infractiuni. In absenta sa nu exista proces penal. b) Partea vatamata c) Partea civila -; Persoana care sufera un prejudiciu. d) Partea responsabila civilmente -; Persoana chemata sa repare prejudiciul.
Ministerul Public nu e parte in procesul penal, desi ar trebui considerat ca fiind partea acuzatoare.

IV. Scopul pentru care se desfasoara procesul penal
Procesul este o activitate continua si progresiva., care incepe cu acte ce au menirea de a porni procesul si terminand cu acte menite a finaliza procesul.
Scopul procesului penal
Constatarea la timp (Principiul celeritatii) si in mod complet (Principiul aflarii adevarului) a faptelor care constituie infractiunea. Regulile procesului penal au menirea de a condamna persoana vinovata in raport cu gradul de vinovatie si de a achita persoana nevinovata.

Modele de procedura penala
1. Modelul acuzatorial (anglo-american)
Procedurile nu pot fi declansate in absenta unui act de acuzatie.
Caracteristici: a) Existenta unui act de acuzatie
Cerinte:
- Pentru declansarea procesului penal trebuie sa existe un act de acuzatie.
- Continuarea procesului penal nu poate avea loc daca, intre timp, acuzatorul si-a retras acuzatia. b) Publicitatea -; Permite oricarei persoane interesate sa asiste la desfasurarea procesului, acesta fiind public. c) Oralitatea -; Permite oricarei persoane ce asista sa auda ce spun avocatii, procurorul, judecatorul. In proces nu poate fi retinut decat ceea ce s-a spus. d) Contradictorialitatea -; Procedeul prin care argumentele aduse de acuzator si aparator se valorifica de catre judecator, care ar trebui sa ramana un simplu arbitru pe toata durata procesului (sa fie impartial).
Consecinte procesuale: a) Organizarea judiciara b) Modul de declansare a procesurilor presupune, pe langa existenta unei acuzatii si existenta unui acuzator (aici, Ministerul Public). c) Materia probelor -; Se poate admite orice proba. In sistemul cu jurati, acestia nu pot lua in considerare decat probele autorizate de judecator.
- Daca acuzatul isi recunoaste vinovatia nu se mai adminsitreaza nici o proba.
- In ipoteza in care acuzatul se declara nevinovat, se poate administra orice proba.
- Modelul acuzatorial este cel mai democratic model, deoarece contine cele mai numeroase garantii procesuale si pentru ca creeaza cadrul cel mai potrivit pentru aflarea adevarului.

2. Modelul inchizitorial
Denumirea acestui model provine de la existenta unei proceduri prealabile care poate fi urmarirea penala sau instructia preparatorie. Se va face distinctie intre urmarirea penala (adunarea probelor) si instructia preparatorie (asamblarea lor).
Caracteristici: a) Este un sistem scris -; Actele de procedura privind desfasurarea procesului penal imbraca forma scrisa, indispensabila pentru alcatuirea unui dosar penal ce presupune existenta dovezilor procedurale si a materialului probator.

Acestea sunt esentiale, deoarece din examinarea dovezilor se poate trage o concluzie cu privire la legalitate, iar din examinarea materialului probator se poate trage o concluzie cu privire la aflarea adevarului. Intai se verifica respectarea legilor si abia apoi se verifica daca adevarul a fost stabilit in concordanta cu probele administrare. b) Caracterul secret al procedurilor -; Actele de procedura au caracter confidential chiar si in privinta partilor. c) Caracterul necontradictoriu -; Anchetele penale sunt conduse in mod unilateral de catre anchetator. De aceea, acest sistem se cunoaste astazi doar in privinta procedura preliminara si e impus de necesitatea realizarii scopului.
Consecinte procesuale: a) Modul de declansare a procedurilor -; Nu este obligatoriu intocmirea unui act de acuzatie. Judecatorul se poate autosesiza, dar poate fi sesizat si in orice mod, chiar de catre victima. Judecatorul este si procuror general. b) Organizarea judiciara -; S-au creat procurorii specializati in urmariri (procurorii criminalisti). S-a creat judecatorul de instructie, singurul care poate aprecia probele. c) In privinta probelor -; Acest sistem a creat probele legale si a rezultat un drept fundamnetal in in materie de probe -; dreptul de a nu folosi intr-un proces penal decat probele autorizate in prealabil de judecator.
Critica:
1) Dezavantaje:
Supus ideii de a obtine condamnarea unei persoane cu orice pret, pentru motivul ca reprezinta scopul procedurii penale, face ca in acest sistem sa existe riscul incalcarii drepturilor procesuale ale partilor.
Aceste proceduri se realizeaza cu incalcarea duratei rezonabile impuse de prevederile CEDO (Conventia Europeana a Drepturilor Omului).
Scrisul deformeaza realitatea, pentru ca el nu poate surprinde stari de inerente ale persoanei audiate (indoieli, ezitari, exclamatii), stari ce ar putea duce la o anumita concluzie cu privire la stabilirea adevarului. Dezbaterile orale sunt mult mai elocvente in acest sens.
In doctrina europeana a fost criticata practica de dictare a declaratiei, in urma reformularilor ele ducand la constatari inexacte. De aceea s-au introdus inregistrarile audio si video.
2) Avantaje:
A creat sistemul probelor legale.

3. Sistemul mixt
Caracteristici: a) Procedurile preliminare sunt inchizitoriale -; Au caracter secret, forma scrisa si sunt necontradictorii. In ultimul timp, aceste proceduri preliminarii au dobandit in anumite cazuri forme contradictorii, apropiindu-se de modelul acuzatorial (cazul prelungirilor de arestari preventive). b) Judecata este intotdeauna acuzatoriala -; Adica orala, publica si conradicto-rie. Judecatorii sunt profesionali, strict specializati. Prin exceptie, exista si situatii in care acestia sunt neprofesionali (cazul magistratilor din sistemul englez, care nu sunt judecatori si al juratilor, in cazul sistemului cu jurati). c) Declansarea procesului -; De regula, exista acte de acuzare care stau la baza procedurilor. Exista si situatii in care procesul se declanseaza din oficiu, cat si la cererea partii vatamate. d) Probele -; Sunt admise atat cele libere, cat si cele legale. e) Regulile de procedura sunt supuse aplicarii in spatiu si timp

- Aplicarea in spatiu
Principiul teritorialitatii (garantie a respectarii suveranitatii statului) prevede ca legea romana se aplica pe teritoriul statului nostru, iar legea straina nu se aplica pe teritoriul Romaniei decat in cazurile prevazute expres de lege. Aceasta regula a cunoscut modificari impuse de internationalizarea si europenizarea dreptului penal si de necesitatea crearii unor norme procedurale care sa se poata aplica pe intreg teritoriul Europei.
- Aplicarea in timp
Principiul imediatei aplicari a normelor de drept penal - Criteriul de aplicare a normelor de procedura il constituie nu acela al datei savarsirii infractiunii, ci acela al datei efectuarii actelor de procedura, ceea ce inseamna ca o lege de procedura penala se aplica intre momentul intrarii si iesirii din vigoare, iar, pe de alta parte, aceasta regula presupune ca actele de procedura efectuate anterior intrarii in vigoare a legii sa ramana valabile si actele efectuate dupa intrarea in vigoare a legii noi sa fie guvernate de aceasta.
O data cu adoptarea Legii 360/2002, prin care politistii sunt considerati functionari publici, competenta materiala de urmarire, efectuare a urmaririi sau judecata apartine nu parchetelor militare, ci Parchetelor si, respectiv, Tribunalelor civile.
Fata de prevederea art. 40 (1), Cod pr. pen. unele institutii militare au consimtit sa ramana competente sa judece in continuare cu privire la cauzele penale aflate pe rol la data intrarii in vigoare a noii legi. Aceasta este insa o infrangere a principiului imediatei aplicari a legii.
Dupa parerea noastra, textul art. 40 (1), Cod pr. pen. are in vedere o singura situatie: aceea a trecerii in rezerva. Or, prin noua lege, pierderea calitatii are loc definitiv si absolut, prin chiar efectul legii. Normele cuprinse in noua lege sunt de imediata aplicare, astfel ca instantele trebuie sa-si decline competenta in favoarea instantelor civile.
Prin faza a procesului penal se intelege acea diviziune procesuala care consta in ansamblul actelor de procedura specifice, realizate de anumite organisme judiciare, care intotdeauna se finalizeaza cu o solutie procedurala.

Fazele procesului penal
Procesul penal cuprinde 3 faze:
- Urmarirea
- Judecarea
- Executarea hotararii
1. Urmarirea penala
Ansamblul activitatilor de descoperire a infractorului, de prindere si identificare a faptuitorului, de intocmire a actelor procedurale prevazute de lege, precum si de strangere a probelor in vederea intocmirii dosarului pentru judecata, activitate realizata de organele de urmarire penala.
Aceasta faza se finalizeaza cu o solutie:
- Stingerea urmaririi (scoatere de sub urmarire penala)
- Recizitoriul (prin care se trimite in judecata)
2. Judecata
Este cea mai importanta faza a procesului penal. Se defineste ca fiind ansamblul de proceduri, efectuate de judecator, prin care se realizeaza o evaluare a problemei, o administrare a acesteia si prin care se iau decizii cu privire la existenta infractorului si vinovatului.
Se finalizeaza cu o solutie:
- Stingerea actiunii penale (achitarea, incetarea procesului penal)
- Condamnarea, care intra in puterea lucrului judecat
3. Executarea hotararii penale
Se defineste ca fiind ansamblul activitatilor de punere in executare a hotararii penale definitive date in competenta judecatorului delegat.