Structura bicamerala a Parlamentului Romaniei. o5o12ox
• Parlamentul bicameral asigura o eficienta sporita actuli legislativ prin discutarea unei probleme in ambele camere.
• “Teoria drepturilor castigate” -; Decretul lege 92/1990 a consfintit structura bicamerala a Parlamentului Romaniei si era dificil pentru noua Adunare Constituanta sa renunte la un “drept castigat”.
• Pornea de la renuntarea la modelul socialist cu Parlament Unicameral format din Marea Adunare Nationala.

Trasaturile bicameralismului romanesc:

1. Bicameralismul romanesc are un caracter egalitar in sensul ca cele 2 camere sunt desemnate pe baza aceleiasi proceduri si detin in principiu aceleasi prerogative.
Diferentele dintre cele doua camere sunt:
- sub raport numeric C.D. e mai numeroasa; C.D. -; 328 + reprezentantii minoritatilor nationale, Senat -; 143 de membri
- Avocatul Poporului este numit numai de catre Senat. Insa rapoartele Avocatului Poporului sunt discutate in sedinta comuna acelor 2 camere ale Parlamentului.
- Diferenta de varsta pentru a fi ales in cele 2 camere: C.D. -; 25 de ani; Senat -; 35 de ani.
- In caz de vacanta a functiei prezidentiale interimatul acesteia e asigurat in primul rand de Presedintele Senatului iar daca acesta s-ar alfa in imposibilitatea exercitarii functiei atunci interimatul va fi asigurat de presedintele Camerei Deputatilor.
2. Bicameralismul romanesc are un caracter “hibrid” in sensul ca functioneaza cu intermitente moocamerale si bicamerale.
Desi in principiu Camera Deputatilor si Senatul lucreaza in sedinte separate, totusi in foarte multe situatii concrete se reunesc in sedinte comuna. Ex. Acordarea votului de investitura guvernului; retragerea increderii acordate guvernului prin intermediul unei motiuni de cenzura; angajarea raspunderii politice a guvernului asupra unui proiect de lege, program sau declarasie de politica generala; reexaminarea legii la cererea Presedintelui Romaniei atunci cand aceasta a fost adoptata in sedinta comuna a camerelor in conditiile angajarii raspunderii politice a camerelor; numirea directorului S.R.I.; exercitarea controlului asupra S.R.I.; suspendarea din functie a Presedintelui Romaniei; punerea sub acuzare a Presedintelui Romaniei pentru inalta tradare; alegerea magistratilor ce compun Consiliul Suprem al Magistraturii; aprobarea bugetului de stat si a bugetului asigurarilr sociale de stat.

Argumente pentru care bicameralismul nu e justificat in Romania:

• Este justificat in statele federale, nu in cele unitare.
• Ingreunarea, complexitatea exagerata a sistemului legislativ .
• Identitatea atribuita celor doua camere si identitatea modalitatilor de desemnare.
• Cheltuielile bugetare mai mari.

Imunitatea parlamentara -; acea trasatura a mandatului parlamentar in temeiul careia parlamentarul este protejat fata de eventualele presiuni sau abuzuri ce s-ar comit impotriva persoanei sale si care ii asigura acestuia independenta, libertatea si siguranta in exercitarea drepturilor si obligatiilor care-i revin potrivit Constitutiei in vigoare.

Imunitatea parlamentara se prezinta sub doua forme:
1. Iresponsabilitatea juridica
2. Imunitatea de procedura

1. Potrivit Constitutiei, senatorul sau deputatul nu poate fi tras le raspundere juridic pentru voturile si opiniile exprimate in exercitarea mandatului.
Trasaturi: ? absoluta -; acopera toate activitatile desfasurate in exercitiul mandatului parlamentar (vot, initiative legislative, propunere de amendamente, rapoarte, luari de cuvant)
? perpetua -; il apara pe parlamentar nu doar pe durata mandatului ci si dupa sfarsitul acestuia
Iresposabilitatea juridica acopera doar actele si activitatile savarsite in timpul activitatii parlamentare si nu acopera acte precum incitarea la violenta, proferarea de calomnii si insulte.

2. Imunitatea de procedura (inviolabilitatea) -; protejeaza parlamentarul impotriva urmaririlor judiciare abuzive. Nici un senator sau deputat nu poate fi retinut, arestat, perchezitionat ori trimis in judecata penala ori contraventionala fara incuviintarea prealabila a camerei din care face parte si dupa ascultarea prealabila a senatorului sau deputatului respectiv.
Cererea de ridicare a imunitatii parlamentare e adresata Presedintelui camerei de catre Ministrul justitiei si e analizata de comisia juridica a respectivei camere care se pronunta prin vot secret.
Plenul camerei poate dispune ridicarea imunitatii parlamentare prin vot secret cu majoritate absoluta. In caz de infractiune flagranta se poate dispune retinerea si perchezitionarea parlamentarului, urmand ca Ministrul justitiei sa informeze imediat pe Presedintele Camerei. Camera poate dispune revocarea masurii daca o considera neintemeiata.

Incompatibilitatile mandatului parlamentar

• Nimeni nu poate fi in acelasi timp deputat si senator
Calitatea de deputat sau de senator e incompatibila cu exercitarea oricarei functii publice de autoritate cu exceptia celei de membru al guvernului.
Functia publica de autoritate se reflecta la mecanismele prin care se exercita puterea de stat la nivel central sau la nivel local.
• Exista o deosebire majora intre ineligibilitate si incompatibilitate.
Ineligibilitatea vizeaza acel impediment dinaintea depunerii candidaturii (neimplinirea varstei necesare)
Incompatibilitatea vizeaza un impediment care tine de executarea mandatului (dubla calitate de senator si deputat).

Actele Parlamentului
1. Legi
2. Hotarari
3. Motiuni

Constitutionale -; de revizuire a Constitutiei
Organice - in domeniul prevazut de Constitutie in art. 72 alin. 3 si
1. Legi in celelalte domenii unde in Constitutie se mentioneaza faptul ca domeniul respectiv va fi reglemantat prin lege organica (art. 5 alin. 2 din Constitutie).
Ordinare

2. Horararea -; actul uneia din Camerele Parlamentului sau a Camerelor reunite in sedinta comuna privitoare la activitatea lor cum ar fi aprobarea regulamentelor Parlamentului, validarea mandatelor parlamentare, constituirea si compozitia organizarilor de conducere si de lucru ale Camerelor.

3. Motiunile - simple
- de cenzura
Motiunea simpla - acel act al Parlamentului sau al Camerei prin care se exprima pozitia intr-o anumita problema de politica interna sau externa.
- poate fi initiata de cel putin 50 de deputati si de cel putin ¼ din senatori.
Motiunea de cenzura
- Acel act prin care Parlamentul reunit in sedinta comuna retrage votul de incredere acordat guvernului cu ocazia investiturii.
- Are drept finalitate demiterea guvrenului.
- Poate fi initiata numai colectiv de catre cel putin ¼ din numarul total al deputatilor ti al senatorilor.

- Se adopta cu votul majoritatii absolute.
- Se iau in considerare doar voturile pentru. Absenteismul favorizeaza guvernul.
- In cazul respingerii motiunii de cenzura, guvernul ramane in functie iar deputatii si senatorii care au semnat motiunea respinsa nu mai pot initia in aceeasi sesiune o noua motiune de cenzura, cu exceptia cazului in care guvernul isi angajeaza raspunderea asupra unui proiect de lege, program sau declratie de politica generala.
Motiunile de cenzura pot fi de doua feluri:
• Motiuni spontane -; initiate de parlamentari la initiativa lor
• Motiuni provocate -; atunci cand guvernul isi angajeaza raspunderea asupra unui proiect de lege, program sau declaratie de politica generala (art. 113).

Organizarea interna a Parlamentului

I. Biroul permanent al camerei
• Presedinte
• Vicepresedinti
• Secretari
• Chestori
La Camera Deputatilor:
• 4 vicepresedinti
• 4 secretari
• 4 chestori
La Senat:
• 4 vicepresedinti
• 4 secretari
• 2 chestori

Presedintele Biroului permanent e si presedintele Camerei.doar presedintele Camerei se alege pe durata unui mandat. Restul sunt alesi in fiecare sesiune.

Sesiuni
• ordinare -; doua pe an (feb. -; iun.; sep. -; dec.)
• extraordinare -; se convoaca la cererea presedintelui Romaniei, a Biroului permanent al fiecarei Camere ori la cererea a cel putin 1/3 din numarul membrilor fiecarei Camere.

II. Comisiile parlamentare
• Permanente
• Speciale (ad hoc, de ancheta)

Comisiile permanente

• sunt formate dintr-un numar de la 13 la 40 de deputati.
• Functioneaza pe durata intregului mandat.
• Fiecare parlamentar e obligat sa faca parte din cel putin o comisie permanenta, cu exceptia membrilor Biroului permanent.
• Biroul permanent reflecta structura politica a Camerei.

Comisii premanente:
1. Comisia pentru politica economica, reforma si privatizare.
2. Comisia pentru buget, finante si banci.
3. Comisia pentru industrii si servicii.
4. Comisia pentru agricultura, silvicultura, industrie alimentara si servicii specifice nationale.
5. Comisia pentru drepturile omului, culte si minoritati.
6. Comisia pentru administratie publica, amenajarea teritoriului si echilibru ecologic.
7. Comisia pentru munca si protectie sociala.
8. Comisia pentru sanatate si familie.
9. Comisia pentru invatamant, stiinta, tineret si sport.
10. Comisia pentru cultura, arte, mijloace de informare in masa.
11. Comisia juridica, de disciplina si imunitati.
12. Comisia pentru apararea ordinii publice si siguranta nationala.
13. Comisia pentru politica externa.
14. Comisia pentru cercetarea abuzurilor, coruptiei, petitii.

III. Grupurile parlamentare
• Structuri interne ale Camerelor.
• Minimum10 deputati la Camera Deputatilor si 5 senatori la Senat.
• Deputatii si senatorii unui partid nu pot constitui decat un singur grup parlamentar in fiecare Camera.
• Parlamentarii unor formatiuni politice sau partide care nu intrunesc numarul necesar pentru a forma un grup parlamentar precum si parlamentarii independenti se pot reuni in grupuri parlamentare mixte sau se pot afilia altor grupuri parlamentare.

Etapele procedurii legislative

Procedura
• Ordinara -; legi organice si ordinare
• Speciala -; legi constitutionale, bugetare, tratate internationale.

Procedura legislativa ordinara

1. Initiativa legislativa
• Parlamentarii
• Guvernul
• Cetatenii
Nu pot face obiectul initiativei legislative populare:
• Amnistia
• Gratierea
• Probleme cu caracter international si fiscal

2. Avizarea proiectelor de lege sau a propunerilor legislative a. Avizul consiliului legislativ
• De natura tehnico-juridica in vederea sistematizarii si unificarii legislatiei Romaniei. Consiliul legislativ tine evidenta oficiala a legislatiei Romaniei.
• Avizul are un caracter consultativ. b. Avizul Comisiei permanente de specialitate
• Comisia de specialitate, dupa ce analizeaza legea, prezinta un raport, iar raportul poate contine urmatoarele solutii:
- Admiterea proiectului sau a propunerii legislative fara modificari.
- Admiterea proiectului sau a propunerii legislative cu modificari.
- Respingerea proiectului sau a propunerii legislative.

3. Discutarea proiectului de lege sau a propunerii legislative in plenul Camerei. a. Prezentarea unui raport de catre initiatorul propunerii sau al proiectului de lege. b. Prezentarea raportului Comisiei de specialitate. c. Dezbaterea generala a proiectului de lege sau apropunerii legislative. In aceasta etapa nu pot fi propuse amendamente. Se discuta doar oportunitatea economica, politica, sociala.
4. Dezbaterea pe articole a proiectului de lege sau a propunerii legislative
Discutarea articolelor incepe cu analiza amendamentelor depuse. Fiecare articol este supus la vot.

5. Votul final asupra proiectului de lege sau asupra propunerii legislative.
Acest vot se realizeaza cu majoritate simpla sau absoluta in functie de caracterul ordinar sau organic al legii.

6. Trimiterea proiectului de lege celeilalte Camere -; naveta legislativa.
In cea de-a doua Camera va fi parcursa exact aceeasi procedura ca si in prima.

7. Medierea
In cazul in care un proiect de lege e adoptat in forme diferite in cele doua Camere, se trece la procedeul medierii. Medierea se realizeaza prin intermediul unei comisii paritare sau de mediere, formata din 7 deputati si 7 senatori. Daca procedura medierii nu reuseste, Camerele decid in sedinta comuna asupra problemelor aflate in divergenta.

8. Procedura examinarii legii
Nu e obligatorie, dar poate interveni in urmatoarele situatii:
- Solicitarea presedintelui Romaniei de a reexamina legea. Potrivit Constitutiei, presedintele Romaniei poate cere Parlamentului o singura data reexaminarea legii (neconstitutionalitate, inoportunitate, greseli de tehnica legislativa). Obiectia presedintelui poate fi inlaturata prin readoptarea legii in aceeasi forma si cu aceeasi majoritate cu care a fost adoptata initial.
- Sesizarea Curtii Constitutionale. Curtea Conctitutionala poate fi sesizata de catre urmatoarele subiecte de drept:
- Presedintele Romaniei
- Guvernul
- Curtea Suprema
- Unul din presedintii celor doua Camere ale Parlamentului
- Cel putin 50 de deputati sau 25 de senatori.
In cazul in care Curtea Constiuttionala retine o obiectie de neconstitutionalitate, legea va fi trimisa spre reexaminare Parlamentului. Obiectia de neconstitutionalitate formulata de catre Curtea Constitutionala poate fi inlaturata de Parlament cu o majoritate de 2/3 in fiecare Camera.

9. Promulgarea
Termenul de promulgare al unei legi este de 20 de zile de la data adoptarii legii. Daca presedintele Romaniei nu promulga legea in acest interval, legea intra in vigoare fara acordul presedintelui. Termenul se scurteaza la 10 zile in cazul in care revizuirea a fost ceruta de presedinte sau in cazul in care a fost sesizata Curtea Constitutionala.
10. Publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei
Dupa semnarea legii de catre presedinte, legea ramane 5 zile la Biroul permanent pentru ca subiectii de drept sa se poata sesiza in caz de neconstitutionalitate.

Procedura de formare a Guvernului Romaniei

Acordarea votului de investitura a guvernului

a. Desemnarea de catre presedintele Romaniei a unui candidat penrtu functia de prim ministru, dupa consultarea partidului care detine majoritatea absoluta in Parlament, sau, daca nu exista o asemenea majoritate, dupa consultarea tuturor partidelor politice reprezentate Parlament. Presedintele desemneaza un candidat la functia de prim ministru si nu numeste. b. Solicitarea de catre premierul desemnat a votului de investitura din partea Parlamentului cu privire la progrsmul de guvernaresi cu privire la lista membrilor Guvernului. Aceasta solicitare trehbuie sa aiba loc in termen de 10 zile de la solicitare. c. Audierea ministeriabililor de catre comisiile de specialitate ale Parlamentului in sedinta reunita.