Clasificare: k1o23or
• Teritoriu de stat
• Zone nesupuse niciunei suveranitati (zone cu regim juridic international)
• Teritorii asupra carora statele exercita anumite drepturi suverane

Teritoriul de stat e spatiul geografic in limitele caruia statele isi exercita suveranitatea deplina si exclusiva.
Teritoriile cu regim juridic international sunt spatii nesupuse niciunei suveranitati asupra carora toate statele au drepturi egale conditionat de folosirea acestor teritorii in scopuri exclusiv pasnice (Antarctica, Arctica, spatiul extraatmosferic, corpurile ceresti, zona internationala a spatiilor submarine)
Spatii asupra carora statul exercita anumite drepturi suverane -; zona contigua, platoul continental, zona economica exclusiva a marii libere).

Teritoriul de stat
Caracterul exclusiv si absolut al componentei teritoriale a statului este susceptibil de anumite limitari care se bazeaza pe consimtamantul statului in cauza. Apare in anumite situatii:
• Servituti internationale
• Cesiunea de teritorii
Teritoriul de stat e unul din cele trei elemente fundamentale ale statului si garantarea respectarii integritatii teritoriului e data de unele din principiile fundamentale ale DIP:
• Principiul suveranitatii si independentei teritoriale
• Principiul inviolabilitatii teritoriului de stat
• Principiul integritatii teritoriale
Statul e stapan pe propriul sau teritoriu si dispune de toate problemele ce apar legate de organizarea acestuia.
Obligatii de abstinenta pentru terti:
• Celelalte state sunt obligate sa se abtina de la orice ingerinta in problemele altui stat
• Celelalte state sunt obligate sa se abtina de la a atenta la teritoriul altui stat
Singura modalitate admisa de modificare a teritoriului de stat e aceea a acordului exprimat de populatia stabila care traieste pe acel teritoriu, de consimtamantul statului in cauza.
Teoria civilista a teritoriului-obiect -; teritoriul -; obiectul dreptului de proprietate a statului, asupra carui a isi exercita deplina sa autoritate.
Teoria teritoriului limita -; teritoriul de stat e in limitele granitelor trasate si suveranitatea statului se manifesta tot in aceste limite teritoriale.
Teritoriul ca element constant al statului
Teoria competentelor statului -; potrivit careia statul isi manifesta competentele sale asupra unui teritoriu determinat in limite geografice trasate de stat.
Teritoriul de stat se compune din:
• Teritoriu terestru
• Teritoriu acvatic -; apele interioare
• Rauri, lacuri
• Mare teritoriala
• Apele golfurilor
• Teritoriul aerian -; coloana de aer de deasupra teritoriului terestru si acvatic al statului.

Frontierele de stat -; linii reale sau imaginare care delimiteaza teritoriul statului de teritoriile vecine.
Frontiere:
• Naturale -; cu ajutorul formelor de relief
• Artificiale -; geometrice, linii imaginare trasate cu ajutorul unor repere care se iau (linia exterioara a marii teritoriale)
Pentru a se stabili frontierele se parcurg doua etape:
• Delimitarea frontierei -; se intocmesc hartile topografice de catre specialisti; prin intermediul acordului de frontiera se stabileste traseul liniei de frontiera.
• Demarcarea frontierei -; trasarea in teren a liniei de frontiera stabilita prin acordul de frontiera.
Se constituie o comisie compusa din reprezentantii ambelor state si din specialisti, care, prezenti la fata locului, stabilesc in concret linia de frontiera, stabilindu-se anumite principii.
Un principiu compensatoriu
• Se tinde sa se respecte integritatea localitatilor.
• Se pastreaza integritatea destinatiei unui anumit teritoriu (terenurile agricole)
• Respectarea triburilor
Regimul de frontiera -; prin legislatia interna a fiecarui stat, prin acordurile de frontiera. Regimul de frontiera are o natura juridica mixta: interna si internationala.
Legea 56/4 iun 1992 -; privind frontierele Romaniei
Buna vecinatate tinde sa devina un principiu al acestui drept, care obliga statele vecine sa respecte anumite reguli ale vecinatatii.
Nu trebuie lezate interesele celuilalt stat. Trebuie sa se previna orice posibila afectare a statului vecin prin activitati desfasurate la frontiera.
Statele vecine au obligatia sa nu polueze. In masura in care se deschide un obiectiv care ar putea aduce prejudicii statului vecin, acesta trebuie consultat.
Tot de buna vecinatate tine un alt principiu care consta in a nu intreprinde actiuni ostile, amenintari cu forta, exercitii militare la frontiera, de a nu permite unor bande inarmate sa desfasoare actiuni ostile fata de statul vecin, de a nu permite altor state ca pe teritoriul unui stat sa infiinteze baze militare care sa afecteze securitatea statului vecin. Toate acestea ar trebui sa fie garantia unui respect reciproc.
Regimul de frontiera il putem privi de trei perspective:
• Persoanele
• Bunurile
• Serviciile
Din perspectiva persoanelor sunt cunoscute facilitatile de miscare, de trecere acordate unor persoane care locuiesc la frontiera (micul trafic de frontiera acordat).
Statele vecine trebuie sa reglementeze prin conventii bilaterale aspecte legate de poluare (prevenire si reducere), de exploatare a unor resurse naturale din zona de frontiera, de intretinere a unor tunele care trec pe sub linia de frontiera.

Spatiul acvatic al teritoriului de stat

Navele aflate intr-un port strain trebuie sa respecte legile si regulamentele portului. La bordul navei opereaza legea pavilionului.
Nave:
• Comerciale -; nu beneficiaza de imunitate de jurisdictie penala sau civila
• De stat care desfasoara o activitate necomerciala
• Militare
La bordul navelor comerciale se pot efectua perchezitii cu conditia ca aceasta operatiune sa fie notificata consulatului de care apartine nava respectiva. Pot fi operate confiscari, sechestrari.
Navele de stat beneficiaza de imunitate de jurisdictie penala si civilala fel ca navele militare, numai ca prezenta navelor militare intr-un port e conditionata de autorizarea intrarii in port. Un stat poate interzice sau limita numarul navelor care pot patrunde sau stationa pe teritoriul sau. Daca totusi acordul s-a dat, si navele militare beneficiaza de imunitate de jurisdictie penala si civila.
Daca un membru al echipajului unei nave de stat sau militare savarseste o fapta penala si se refugiaza pe uscat, autoritatile locale trebuie sa-l predea capitanului navei. Aceasta presupune reciprocitate din partea capitanului navei daca cineva se refugiaza pe nava.
Legea noastra interna privind regimul juridic al apelor maritime teritoriale, al marii teritoriale si al zonei contigue a Romaniei e Legea 17/1990.
Marea teritoriala
• Conventia de la Geneva 1958, privind marea teritoriala si zone contigua
• Conventia Natiunilor Unite asupra marii din 1982, ratificata de Romania prin Legea 110/1996
Marea teritoriala e acea portiune cuprinsa intre linia de baza si linia exterioara a marii teritoriale.
Linia de baza a marii teritoriale:
• Linia care urmareste tarmul (tarm regulat)
• Linia celui mai mare reflux
• Linia imaginara ce uneste punctele de uscat cele mai avansate in largul marii (tarmuri neregulate)
Linia exterioara a marii teritoriale:

In marea teritoriala statele exercita drepturi suverane exclusive:
• Pescuit
• Exploatarea solului si a subsolului
• Reguli de circulatie
• Zone interzise circulatiei
Dreptul de trecere inofensiva prin marea teritoriala a statului. Potrivit acestui drept navele statelor straine pot trece in mod inofensiv prin apele teritoriale ale unui stat pentru a traversa aceste ape, venind in marea libera, pentru a intra in rada portului sau invers.
Pentru a fi in prezenta unei treceri inofensive, potrivit Conventiei de la Geneva, trecerea trebuie sa indeplineasca niste conditii:
• Sa fie deplina si continua (exceptie -; forta majora si cazul fortuit)
• Sa nu aduca atingere statului suveran
• Sa fie in conformitate cu principiile DIP
Conventia din 1982 adauga o serie de aspecte care fac ca trecerea sa nu aiba caracter inofensiv:
• Nava ameninta sau foloseste forta impotriva statului riveran
• Exercitiile militare de orice fel
• Culegerea de informatii ce vizeaza securitatea statului riveran
• Contrabanda
• Lansarea unei aeronave de pe un vas
• Poluarea grava deliberata
• Pescuitul in marea teritoriala
• Perturbarea sistemului de telecomunicatii al statului riveran
• Orice alta activitate care nu are legatura directa cu trecerea

Drepturi si obligatii vis-a-vis de marea teritoriala
Drepturi:
• Statul riveran poate sa ia orice masuri de securitate necesare
• Statul riveran poate sa impiedice orice trecere care nu e inofensiva
• Statul riveran poate sa suspende trecerea prin anumite zone
• Statul riveran poate sa interzica accesul navelor militare
• Statul riveran poate sa obliga navele straine sa respecte regulile de intrare / iesire din porturi
Obligatii:
• Sa nu impiedice trecerea inofensiva
• Sa nu exercite discriminari intre navele apartinand diferitelor state
• Sa nu perceapa taxe pentru simpla trecere prin marea teritoriala
• Sa mentina in conditii de siguranta navigatia

Spatii asupra carora statele exercita anumite drepturi suverane
• Zona contigua
• Platoul continental
• Zona economica exclusiva a marii

Zona contigua -; acea fasie de apa situata dincolo de linia exterioara a marii teritoriale, dar adiacenta acesteia, la o distanta, in largul marii, de pana la 24 de mile marine, calculate de la linia de baza a marii teritoriale (Conventia Natiunilor Unite cu privire la dreptul marii din 1982).
Conventia de la Geneva din 1958 cu privire la marea teritoriala si la zona contigua prevedea ca aceasta zona contigua putea fi infiintata doar de statele a caror mare teritoriala nu depasea 12 mile marine pentru ca acea conventie stabilea ca zona contigua poate avea o adancime maxima de 12 mile marine calculata de la linia de baza a marii teritoriale. Se instituie pentru masuri de siguranta, pentru securitatea statului riveran, pe de-o parte si pentru siguranta navigatiei vaselor statului riveran.
In zona contigua se poate exercita un control limitat in domeniul vamal, fiscal si de imigrare asupra celorlalte vase.

Platoul continental este solul si subsolul marin care, potrivit Conventiei din 1982, se calculeaza la nivelul marginii exterioare a partii continentului de sub ape, respectiv la o distanta maxima de 200 de mile marine in largul marii calculate de la linia de baza a marii teritoriale.
Conventia de la Geneva din 1958 cu privire la platoul continental stabileste un artificiu de stabilire a platoului continental, pe verticala, apreciind ca platoul continentale pana la o adancime de 200 de mile marine sau chiar peste aceasta adancime acolo unde este posibil.
Platoul continental nu influenteaza natura juridica a apelor de deasupra.
Exploatarea si explorarea platoului continental -; statul riveran nu trebuie sa faca nici un fel de notificare statelor neriverane. Statul riveran este cel care decide cu exclusivitate in legatura acest platou continental, celelalte state putand sa-l exploateze doar cu consimtamantul expres al statului riveran.
Pot fi exploatate bogatiile minerale iar in ceea ce priveste bogatiile vii doar cele sedentare, aflate pe solul marin. Pe acest platou continental statele pot amplasa instalatii necesare exploatarii platoului si pot sa instituie zone de siguranta in jurul acestora pe o distanta de 500 de metri, zone ce trebuie comunicate celorlalte state.

Zona economica exclusiva -; acea parte a marii cuprinzand apele, solul si subsolul marin calculate de la linia de baza a marii teritoriale la o distanta maxima de 200 de mile marine. Aceasta zona s-a instituit dupa anul 1792 si a fost reglementata prin Conventia din 1982 cu privire la dreptul marii. O institutie noua care vizeaza anumite drepturi economice ale statelor riverane in acest spatiu marin.

Marea libera

Marea libera -; intinderea de apa situata dincolo de apele interioare sau arhipelagice, marea teritoriala sau zone contigua a statelor riverane fiind spatiul marin asupra caruia nici un stat nu-si poate extinde si exercita suveranitatea si in care toate statele se bucura de libera circulatie.
• Libertatea marii
• Nesupunerea fata de nici o suveranitate
Libertatea fata de navele de orice tip de a circula, cat si pentru aeronave de a survola spatiul aerian al marii libere indiferent ca sunt militare sau civile.
In marea libera statele au obligatia de a preveni si suprima anumite infractiuni: pirateria maritima, comertul cu sclavi, traficul de stupefiante, emisiunile neautorizate.
Se navigheaza sub pavilionul statului unde au fost inmatriculate dar si sub pavilion ONU sau sub pavilion strain daca nava a fost inmatriculata in evidentele portuare ale altui stat. O nava poate naviga sub un singur pavilion. Cele care navigheaza sub mai multe pavilioane sunt considerate fara nationalitate. La bord se aplica jurisdictia pavilionului.
In marea libera navele militare beneficiaza de drept de vizita care se exercita fata de navele comerciale ce poarta acelasi pavilion cu nava militara dar poate fi exercitat si fata de alte nave comerciale daca exista indicii ca aceasta ar fi savarsit una din infractiunile enumerate.
Exista un drept de urmarire al statului riveran cu conditia ca urmarirea sa fi inceput in apele sale interioare, in marea teritoriala, sa fie continua. Daca faptele s-au petrecut in zona contigua, urmarirea e permisa doar daca sunt incalcate masurile de siguranta pentru care e constituita aceasta zona: securitatea statului riveran. Urmarirea trebuie oprita cand nava urmarita intra in propriile ape teritoriale sau in apele teritoriale ale altui stat.

Drepturi fluviale
? Doar fluviile care strabat mai multe state si care sunt navigabile pe tot parcursul lor
? Criteriu geopolitic
? Criteriu economic
Fluviile care strabat mai multe state -; fluvii succesive.
Fluviile care separa mai multe state -; fluvii frontiera

Conventia de la Viena 1915
Conferinta de la Barcelona 1921 -; adoptarea conventiei privind navigatia fluviala de interes international. Are vocatie de universalitate -; stabileste reguli de principiu universal valabile pentru Dreptul International Fluvial.
Principiul libertatii de navigare pentru navele comerciale
Principiul egalitatii de tratament pentru navele comerciale indiferent carui stat apartin
Statele riverane exercita drepturi suverane asupra sectorului national din fluviul respectiv.
Pentru navele militare apartinand statelor neriverane exista prohibitie de circulatie in lipsa consimtamantului expres al statului riveran.
Statul riveran are obligatia sa intretina fluviul in stare navigabila, sa nu impiedice libertatea de circulatie a navelor comerciale a celorlalte state, reglementand modul in care se va circul pe sectorul sau national tinand seama de prevederile DIP. Statul riveran poate sa perceapa taxe pentru serviciile pe care la aduce pe sectorul sau national celorlalte nave. Pot fi instituite comisii care sa verifice modul in care se respecta aceasta libertate de navigatie a navelor comerciale
Statul riveran poate folosi sectorul sau national potrivit intereselor statale dar in limite echitabile si fara sa deranjeze statele vecine.

Regimul de navigare pe Dunare
Doua conferinte care au avut loc la Paris 1856, 1921
Conferinta de la Belgrad 1948

1921 Dunarea e impartita in doua sectoare:
? Dunarea europeana -; Ulm ? Braila
? Dunarea maritima -; Braila ? Sulina (varsare)
Doua comisii:
? Comisia Internationala pentru Dunarea Europeana
? Comisia Internationala pentru Dunarea Maritima

Conventia de la Sinaia 1938 -; majoritatea prerogativelor Comisiei Europene a Dunarii au fost transferate autoritatilor romane.
Conventia de la Bucuresti 1939 -; Germania e primita in aceasta comisie -; autoritatea Romaniei e stirbita.
Conferinta de la Belgrad 1948 -; conventia despre regimul navigatiei pe Dunare

Zone nesupuse nici unei suveranitati:
? Zona internationala a spatiilor submarine
? Canale si stramtori cu regim international