A. Testamentul civil v2c19cu
1. Calatis comitiis
- Nu este testamentul ca vointa a persoanei.
- Se face, se intocmeste in fata Comitiei Curiate care se intruneste
de doua ori pe an (caracter public)
- Nu se aplica tuturor claselor sociale; plebeii nu faceau parte din Comitia
curiata.
2. In procinctu
3. Mancipatio
Familiae emptor - Cel care face testamentul, luand bunurile acestui cumparator
(familiae emptor), care apoi, conform vointei defunctului, va imparti
bunurile acestuia familiei sale.
Dezavantaje:
- caracterul public;
- obligatiile de a indeplini vointa defunctului nu exista, bunurile putand
fi vandute (exista doar o obligatie morala);
- act contractual care implica asentimentul celeilalte parti;
4. Mancipativo (Mancipativ)
- caracter scris;
- “Familiae emptor” nu mai dobandeste nimic, el este un simplu
“executor” testamentar.
- Treptat, testamentul se elibereaza de forme.
B. Testamentul Pretorian
Importanta:
- simplifica formele;
- Pretorul cerea pentru validitatea testamentului sa i se prezinte un act scris
si inzestrat cu sigiliile a sapte martori.
- Trecerea de la actul bilateral, contractual, la manifestarea unilaterala de
vointa.
- Afirmarea caracterului “mortis causa” al actului testamentar.
Reformele din perioada post-clasica (Imperiala)
1. Testamentul tripartit
Imbina reguli civile (prezenta martorilor si caracterul unitar al actului)
cu reguli pretoriene (numarul martorilor -; 7 si aplicarea sigiliilor)
si reguli ale perioadei imperiale (testamentul trebuie sa fie subscris de martori
si de catre testator ceea ce constituie o masura de siguranta).
2. Testamentul prin act public
Printr-o declaratie verbala facuta in fata autoritatilor judiciare sau
a celor municipale si depusa la cancelaria orasului.
3. Testamentul olograf
Scris integral de catre dispunator, semnat de acesta fara a fi necesara prezenta
martorilor. Are caracter irevocabil.
4. Testamentul militarilor
A simplificat la maximum testamentul, dar numai pentru militari; la inceput
pe perioada concentrarii lor, ulterior si dupa lasarea la vatra.
5. Testamentul celui cazut in prizonierat
Lex Cornelia D. Captivis - Se instituie o fictiune prin care cel cazut in
prizonierat era prezumat ca mort liber, dar averea lui nu se impartea
decat atunci cand exista certitudinea ca este mort.
Testamentul - Act solemn avand ca obiect principal si indispensabil instituirea
de erede. Act juridic de ultima vointa, dorinta, formalist, unilateral si irevocabil,
prin care institui unul sau mai multi mostenitori pentru indeplinirea
vointei dupa moarte.
Instituirea mostenitorilor
In vechiul drept - Desemnarea mostenitorului se facea in primul
rand.
Instituirea mostenitorului trebuia sa fie pura si simpla, adica neafectata de
formalitati, modalitati.
Modalitati
1. Termen - Eveniment viitor si cert ca realizare, la a carui implinire
incepe sau se sfarseste executarea unei obligatii. a) T. suspensiv - Pentru indeplinirea obligatiilor; nu poate figura ca
modalitate de instituire a mostenirii. b) T. extinctiv - Perioada pentru care dobandeste drepturile testamentare.
2. Conditie - Eveniment viitor dar incert ca realizare, de a carui indeplinire
depinde nasterea sau stingerea obligatiilor. a) C. suspensiva - Conditie pentru obtinerea dispozitiilor testamentare. b) C. rezolutorie - Prohibitii care restrictioneaza intrarea in vigoare
a obligatiilor testamentare.
“Semel heres, semper heres” - Odata ce ti-ai asumat calitatea de
mostenitor, ramai cu ea.
Capacitatea: a) De a dispune prin testament b) De a primi prin testament
- Femeile sunt incapabile de a primi prin testament daca testatorul are o avere
mai mare de 500.000 ari -; “Lex Volonia”.
- In dreptul lui Iustinian, femeia avea aceeasi capacitate de a primi
ca si barbatul.
- Pana la domnia lui Augustus, persoanele juridice erau capabile sa primeasca
mosteniri, dar, ulterior, din motive politice, s-a ridicat persoanelor juridice
(cetati etc.) capacitatea de a primi prin testament.
Rezerva testamentara
- Plangerea impotriva testamentului nerespectuos (inoficios)
- 400 e.n. -; Lex Falchilia - Cota (rezerva succesorala) - mostenitorii
injust inclusi in testament au dreptul la 1/4 din partea lor legala.
