Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    
 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?



Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
Drept constituţional şi instituţii politice – noţiuni generale
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 


Obiective specifice:



Crearea competenţelor în determinarea raporturilor, subiectelor, normelor şi izvoarelor de drept constituţional



1 Dreptul constituţional este alcǎtuit din sistemul normelor juridice care reglementeazǎ relaţiile sociale fundamentale din cadrul unei societǎţi organizate ca stat, în scopul menţinerii şi funcţionǎrii acestora.

2 Instituţiile politice sunt reprezentate de normele juridice subsumate noţiunii de putere (statalǎ). Dreptul constituţional este socotit ramura cea mai importantǎ a sistemului normativ naţional, de unde regula conformitǎţii tuturor actelor normative, respectiv a normelor juridice şi a raporturilor juridice cu cele prevǎzute în Constituţie.

3 Raporturile de drept constituţional sunt relaţiile sociale reglementate de normele juridice circumscrise puterii statale. Acestea sunt norme exclusive dreptului constituţional, referitoare la instaurarea, menţinerea şi exercitarea puterii şi norme cu dublǎ naturǎ juridicǎ, specifice şi altor ramuri de drept (penal, administrativ, financiar etc.).

4 Subiectele raporturilor de drept constituţional sunt fiinţele umane, privite sub aspect individual sau colectiv. Acestea sunt: cetǎţeanul, strǎinul şi apatridul, respectiv, poporul, statul, organele de stat, formaţiunile politice, între care partidele şi alte organizaţii politice.

5 Normele de drept constituţional sunt norme veritabile de drept, chiar dacǎ incomplete, în sensul cǎ sancţiunea nu este prevǎzutǎ în mod expres. În plus, unele norme constituţ

ionale sunt de trimitere, fiind aplicate prin alte acte normative.

6 Izvoarele de drept ale dreptului constituţional. În dreptul român constituţional este exclusǎ cutuma. Izvorul principal este Constituţia, legea fundamentalǎ, la care se adaugǎ legile constituţionale, legile organice şi ordinare care reglementeazǎ raporturi referitoare la putere, inclusiv Regulamentele Camerelor parlamentare, ca acte ale puterii legislative. Ca acte ale puterii executive pot produce efecte ordonanţele guvernamentale, pânǎ la adoptarea lor ca legi. Tratatele internaţionale pot fi de aplicare directǎ sau indirectǎ, dupǎ ratificarea lor de cǎtre Parlament. Ca regulǎ, este vorba de acte normative emise de Parlament, respectiv de puterea legislativǎ, ca emanaţie (delegaţie) a puterii suverane a poporului.



Teme de control:

. Ce este dreptul constituţional ? Care sunt raporturile cu celelalte ramuri de drept ?

. Ce sunt raporturile de drept constituţional ?

. Care sunt izvoarele de drept constituţional ?



Verificarea de cunoştinţe

Test grilă (demonstrativ)

1 Subiectele raporturilor de drept constituţional sunt:

a. Infracţiunile comise de funcţionarii de stat

b. Fiinţele umane private sub aspect individual sau colectiv

c. Autorităţile de stat




Baremul de evaluare:


La stabilirea notei finale se iau în considerare

Ponderea la notare, exprimată în %

(Total = 100%)


- răspunsurile la examen/ colocviu (evaluarea finală)

70 %


- răspunsurile finale la lucrările practice de laborator




- testarea periodică prin lucrări de control




- testarea continuă pe parcursul semestrului




- activităţi gen teme / referate / eseuri / traduceri / proiecte etc.

30 %


- alte activităţi (precizaţi)...................................................................






Descrieţi modalitatea practică de evaluare finală, (Es/Ec) (de exemplu : lucrare scrisă (descriptivă şi/sau test grilă şi/sau probleme etc.), examinare orală cu bilete, colocviu individual ori în grup, proiect etc.)




Lucrare scrisă descriptivă şi test grilă


Cerinţe minime pentru nota 5

(sau cum se acordă nota 5)

Cerinţe minime pentru nota 10


(sau cum se acordă nota 10)


Nivelul satisfăcător al cunoştinţelor, acurateţea gramaticală şi logică a textului

Nivel maxim de cunoştinţe, redactare impecabilă.







Bibliografie recomandată

1 Constituţia României în Monitorul Oficial al României, Nr. 758 din 29 oct. 2003

2 Cǎlinoiu, Constanţa, Duculescu, Victor, Drept constituţional şi instituţii publice, Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 2008

3 Deleanu, Ion, Instituţii şi proceduri constituţionale, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2006

4 Ionescu, Cristian, Instituţii politice şi drept constituţional Ed. Juridicǎ, Bucureşti, 2004

5 Ion Marin, Ordinea Constituţionalǎ în contextul integrǎrii României în Uniunea Europeanǎ, Ed. „România 2000”, Bucureşti 2007

6 Ion Marin, Ordinea constituţională şi securitatea naţională în contextual integrării şi globalizării, Editura Sitech, 2009



Studiu de caz



Începuturile dreptului constituţional



Prima catedrǎ de Drept constituţional s-a creat la Ferrara, în 1797, iar în Franţa în . În România, primul curs de Drept constituţional se predǎ la 1864, cu doi ani înainte de prima Constituţie (1866). Între cei mai mari profesori de Drept constituţional se numǎrǎ Constantin Dissescu (curs, 1915), apoi Tudor Drǎganu şi Nistor Prisca. Dintre profesorii actuali, cea mai mare autoritate o au Ioan Muraru şi Ion Deleanu. În literatura internaţionalǎ, nume dintre cele mai consacrate sunt Leon Duguit, Georges Burdeau, Hans Kelsen, Pierre Pactet ş.a. Între precursorii dreptului constituţional ca ştiinţǎ sunt citaţi adesea Lao Tzî şi, mai ales, Montesquieu, autorul celebrei teorii a separaţiei puterilor în stat. El a identificat (în lucrarea Spiritul legilor) trei puteri: puterea legislativǎ, puterea executivǎ (sau administrativǎ) şi puterea judecǎtoreascǎ. Aceasta constituia implicit o poziţie revoluţionarǎ în raport cu monarhul care le exercita pe toate trei.

În Constituţia României, puterile sunt denumite autoritǎţi, deşi este statuat principiul separaţiei şi echilibrului puterilor, iar în privinţa atribuţiilor autoritǎţii prezidenţiale şi celei guvernamentale existǎ o seamǎ de imprecizii ce au dus la conflictele cunoscute între „palate”.

Noţiunea de a patra putere este o metaforǎ, chiar dacǎ presa este un mijloc de influenţare moralǎ a celorlalte trei puteri.


Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright© 2005 - 2017 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite