Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    
 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate




Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
FALIMENTUL (Lichidarea judiciara)
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 


Institutia o gasim reglementata sub doua titulaturi si anume: faliment sau lichidarea judiciara.
Autorii romani cum ar fi Dragos Alexandru Sitaru prefera denumirea de lichidarea judiciara pe care a preluat-o din dreptul francez asa dupa cum si legea romana - Legea privind procedura reorganizarii si lichidarii judiciare - publicata in M.Of. nr.130/ 1995 s-a inspirat din el. Considera ca legea franceza, reglementarea franceza reprezinta, exprima o tendinta moderna in materie si anume aceea de a parasi institutia (si notiunea) clasica de faliment, inlocuind-o cu cea a lichidarii judiciare, mai flexibila si mai inclinata spre salvarea intreprinderilor aflate in dificultate.
Definitia si conditiile lichidarii judiciare
Falimentul (Lichidarea judiciara) constituie o procedura judiciara speciala, prin natura ei comerciala avand de regula, caracter colectiv, general sau unitar, concursual si egalitar al carui obiect este executarea asupra bunurilor debitorului aflat in stare de insolventa comerciala, in scopul satifacerii creditorilor.
Din definitie rezulta ca trebuie indeplinite 2 conditii de fond si una de procedura:
. Debitorul trebuie sa aiba calitatea de comerciant persoana fizica sau societate comerciala
. Debitorul trebuie sa se afle in stare de incetare a platilor adica imposibilitatea de a satisface pasivul exigibil cu activul disponibil.
Notiunea de insolventa comerciala nu trebuie confundata cu cea de insolvabilitate. Insolventa comerciala poate rezulta direct sau indirect, debitorul nu are lichiditatile necesare pentru a-si onora datoriile la scadenta. Starea de incetare a platilor declanseaza procedura falimentului. Insolventa comerciala se deosebeste de insolvabilitate si difera de simpla neplata a datoriilor la scadenta, ca de exemplu simplul refuz la plata care se poate datora altor cauze (suma nedatorata).
C


ea de a treia conditie pe care am numit-o de ordin procedural se refera la: . Existenta hotararii judecatoresti prin care s-a pronuntat lichidarea judiciara
PROCEDURA FALIMENTULUI
Declararea falimentului se face la cererea:
1.debitorului comerciant
2.creditorilor cand cererea va fi facuta de toti creditorii sau de catre unul din creditori
3.din oficiu
La societatile comerciale incetarea platilor se anunta de administratori sau directori care au si obligatia de a sesiza tribunalul comercial intr-un termen de 15 zile. Tot acestia sau lichidatorii vor depune si documentele contabile.
La cererea proprie a debitorului comerciant, falimentul se poate pronunta dupa ce acesta depune la grefa tribunalului o serie de acte: bilantul contabil, contul de profit si pierderi, tabloul cheltuielilor personale si registrele comerciale.
In situatia in care incetarea platilor este notorie sau se manifesta prin fapte de necontestat procedura falimentului poate fi declansata si din oficiu de catre tribunalul comercial. In dreptul englez si gerrnan procedura falimentului nu poate fi declansata din oficiu.
Efectele falimentului
Acestea sunt patrimoniale, nepatrimoniale care actioneaza atat pt trecut cat si pt viitor.
In ceea ce privesc efectele nepatrimoniale ele constau in decaderea comerciantului din unele drepturi : falitul nu mai are dreptul de a alege de a fi ales, de a fi tutore, curator sau mandatar si nu mai are dreptul chiar de a intra in localul bursei. Daca s-a comis infractiunea de bancruta frauduloasa comerciantul poate fi cercetat si penal si chiar arestat.
In ceea ce privesc efectele patrimoniale ele constau desesizarea comerc. de administrarea tuturor bunurilor sale si in consecinta el pierde dr.de a face comert, e a sta in instanta,de a primi corespondenta.O alta consecint.directa este aceea ca toate datoriile existente devin scadente.
Masa falimentului este formata din toate bunurile falitului. Mai poarta denumirea de masa concursuala sau masa activa. Aceatsa constituie o universalitate de bunuri avand o destinstie speciala: satisfacerea tuturor creditorilor.
Masa credala sau masa activa reprezinta totalitatea creditorilor uniti legal si pe deplin drept. Ea este reprezentata de sindic sau curator si are o individualitate proprie. Functioneaza din momentul declansarii procedurii falimentului.
In dr francez si cel italian intervalul dintre incetarea platilor si declansarea falimentului poarta denumirea de perioada suspecta. De aceea toate actele incheiate in aceasta perioda sunt suspecte de frauda. In dreptul german situatia este putin diferita in sensul ca se are in vedere si se evalueza natura, obiectul actului ca si data incheierii lui.
In calitatea sa de reprezentant al masei credale sindicul poate cere ca actele perfectate in detrimentul creditorilor sa fie anulate si declarate inopozabile.
Ca urmare a pronuntarii hotararii de faliment SC se vor dizolva si apoi vor intra in faza de lichidare.
Administrarea falimentului
Este efectuata de catre judecatorul sindic, adunarea creditorilor si tribunalul comercial.
Se urmareste indeplinirea urmatoarelor operatiuni:
1 .Constatarea, conservarea si intregirea patrimoniului
2. Stabilirea pasivului si a masei credale
3.Lichidarea activului
4.Plata creditelor
Practic, putem spune ca lichidarea implica doua operatiuni principale: Realizarea activului si plata pasivului. Realizarea activului pp. incasarea creantelor pe care debitorul le are, transf. bunurilor sale in numerar, ceea ce se infaptuieste prin vanzarea la licitatie publica.
Plata pasivului se face prin satisfacerea cu prioritate a creditorilor privilegiati si cu garantii reale, iar activul ramas dupa deducerea anumitor cheltuieli (cele privind lichidarea), se imparte intre toti creditorii, de unde si caracterul concursual al procedurii. Impartirea se face in mod egalitar adica proportional cu creanta fiecaruia.
Procedura declansata se inchide prin terminarea lichidaiii bunurilor falitului sau prin insuficienta masei active. In aceasta situatie indiferent de intinderea acoperirii creantelor uniunea creditor. inceteaza. Daca mai au ceva de executat ei pot s-o faca numai printr-o procedura individuala.
Redresarea judiciara
Reflectand tendintele moderne in materia falimentului, in sensul de a acorda debitorului cat mai multe sanse de a-si continua activitatea comerciala, legea franceza din 1985 confera lichidarii judiciare un caract



er subsidiar, falimentul putand fi pronuntat de instanta numai daca, dupa o perioada de observatie, redresarea judiciara nu este posibila.
Redresarea este, la randul sau o procedure judiciara al carei scop este satisfacerea creditorilor in conditiile mentinerii activitatii intreprinderii debitorului. Procedure de redresare judiciara poate fi pornita la cererea
. debitorului insusi,
. a unuia sau mai multor creditori,
. a procurorului
. sau de instanta, din oficiu.
Hotararea de redresare judiciara produce importante consecinte cu privire la patrimoniul debitorului:
. deschide o perioada de observatie, in scopul intocmirii unui bilant economic si social al intreprinderii si propunerea unui plan de redresare sau a lichidarii judiciare (se acorda 3 luni, putand fi prelungita in cond. Legii)
. va fl stabilita data incetarii de fapt a platilor printr-o hot. judec., ceea ce prezinta importanta in ceea ce priveste regimul actelor juridice indicate de debitor in per. consid. suspecta.
. Instanta desemneaza organele care administreaza procedura de observatie: judecatorul delegat cu supravegherea si accelerarea procedurii, unul sau mai multi administratori si reprezentantul creditorilor. Principala atributie a tuturor acestora este intocmirea bilantului si intocmirea planului de redresare sau lichidarii
. Instanta stabileste modalitatile de administarare a intrep debitoare. Imputerniceste pe administartori sa supravegehze operatiunile de gestiune, sau sa asiste pe debitor pentru actele privind gestiunea (restrangere a capacit. de exercitiu)
. Interdictie de a plati orice creanta nascuta anterior hot. de redresare sub sanct nulitatii platii
. Din mom. pronunt hot. Singurul abilitatat sa actioneze in numele si pe seama creditorilor este reprezentantul acestora, desemnat de instanta.
. Majoritatea actelor juridice incheiate de debitor in per. suspecta (de la incetarea platilor si pana la pronunt. hotararii sunt nule), fiind prezumate ca facute in frauda drepturilor creditorilor.
. Curgerea dobanzilor pt crentele impotriva debitorului este, in principiu, suspendata
. Ipotecile, gajurile, precum si orice acte sau decizii judiciare translative sau constitutive de dr. reale asupra bunurilor debitorului nu mai pot fi transcrise dupa pronuntarea hotararii de redresare.
Planul de redresare stabileste fie continuarea activit. intrep., fie cesiunea (vanzarea) acesteia, fie continuarea insotita de o cesiune partiala. Mai fixeaza atrib. administratorilor si celorlalate persoane insarcinate cu aducerea lui la indeplinire. Tribunalul decide continuarea activitatii numai atunci cand exista posibilitati serioase de refacerea economica si de plata a pasivului.
In unele sisteme de drept de exemplu in cel italian, spaniol, belgian, este reglementata intitutia moratoriului si a concordatului.(suspendarea si incetarea falimentului)
MORATORIUL
Moratoriul este pronuntat de instanta la cererea debitorului. Dupa consultarea masei credale instanta poate dispune suspendarea pe un anumit termen pana intr-un an, a hotararii declarative de faliment. Debitorul trebuie sa faca dovada ca in acest termen este in masura sa si achite obligatiile fata de creditori. Hotararea tribunalui privind moratoriul confera dreptul ca debitorul, pe durata moratoriului, sa-si recapete dreptul de administrare si de dispozitie asupra bunurilor precum si dreptul de a sta in justitie.
CONCORDATUL
Este o conventie intervenita intre debitor si masa credala, omologata de instanta, in temeiul careia starea de faliment incteaza , debitorul redobandind , in principiu, dreptul de administrare si de dispozitie asupra bunurilor in genere asupra patrimoniului avand obligatia de sa-si achite obligatiile fata de creditori la termenele stabilite prin concordat.
Conventia de concordat se incheie, cu ajutorul majoritatii (numerice) a creditorilor si daca acestia reprezinta un anumit procent, (de regula %) din totalul valorii creantelor. Dupa omologarea de catre instanta el devine, obligatoriu pt toti creditorii, inclusiv cei ramasi in minoritate si cei ale caror creante sunt verificate si admise ulterior.
REABILITAREA
Actioneaza in situatia cand pasivul a fost platit si eventual pedeapsa executata comerciantul falit poate fi reabilitat. Efectele falimentului se inlatura printr-o procedura speciala.
In situatia unui faliment cu bancruta frauduloasa falitul nu mai beneficiaza de posibil.reabilitarii.






Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright 2005 - 2018 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite